tehnica veche a picturii dupa dionisie din furna

Dionisie din Furna

Indrumari asupra picturii-tempera-ulei-fresca
Tempera
Copiile se scot cu ajutorul unei hirtii unse cu ulei de in fiert si frecate cu tarite, crbunii pt desen
se fac din lemn de alun sau salba moale ari in cuptor intr-un vas de pamint legat la gura.
Pensulele se fac din coada de veveria.
Prepararea suportului
Cleiul se face din piei argsite fierte i filtrate apoi uscate la umbra in vint.
Ghipsul se arde in cuptor si se face ipsos, apoi se amesteca intr-un cazan cu apa si se strecoar
dup care se pune la uscat. Procedeul poate fi repetat. Icoanele se ipsosesc in felul urmtor: cleiul
se sfaram in bucati si se pune intr-un vas la nmuiat de cu seara, se da pe icoane iar dupa ce se
usucase amesteca cu ipsossi se dau 5 sau 6 straturi(se usuca intre ele).Urmeaz desenarea si
aureolele(cu ata mprejur)si ipsos cu ocru sa se ingalbeneasca.
Grunduirea iconostaselor
Daca este prins, se ncepe de la prtile mai inalte, iar daca nu, se scoate la soare. Se impregneaz
att sculptura, cat si prtile destinate picturii. Se lucreaz in echipa. Cleiul nu trebuie sa fac
basici, dar nici sa luceasc la uscare. Apoi se adaug ipsos ca si la icoane. Dionisie din Furna
recomanda adugarea in compoziie a albuului sau oului ntreg. Se smirgluiete.
Polimenturi
Rosu
Polimentul este de mai multe feluri; are in compozitie bolos de Armenia,o argila roscata,
continand oxid de fier, ocru galben de Tarigrad, miniu de plumb, fiere de bou ,ceara de
albine,lumanare de seu,albus de ou in diverse proportii, spermanteta[substana alba sidefata
provenita din grsime de peste].
Aurirea
Dup desenare, se da un strat de rachiu, se pune foita de aur pe locul dat cu poliment. Dup
lipire, se slefuieste cu o piatra de agat sau cu un colt de cine. La fel se procedeaz si cu
iconostasul.
Polimenturi, mordani si aurirea
Polimentul este de mai multe feluri; n compoziia sa intra: bol de Armenia, ocru de arigrad,
ceara spun, spermanet(grsime de pete)albu .Dup compoziie polimentul este de mai multe
feluri..
Aurirea:
Mai intii se zgrie desenul dup care se da cu poliment. Dup uscare recomanda udarea cu
nrachiu .Foita se aeaz cu ajutorul unui condei si se lefuiete cu piatra de agat sau cu un col de
cine. La fel se procedeaz i n cazul iconostaselor fixe sau mobile.
Tempera de ou pe lemn
Proplasma lui Panselin se face din alb de plumb, pmnt verde i negru, Apoi se deseneaz, la
luminile ochilor, la nari se pune negru singur. Alta carnaie se face din alb de plumb i
chinovar(sulfura roie de mercur),apoi semicarnaie subiind-o la margini. Rumenelile se fac din
amestecul chinovarului cu alb de plumb i carnaie. Prul, ochii, barba se fac din negru i ombra
ars n cuptor pn la rou-brun. La fel n ordinea de la nchis spre deschis se procedeaz i cu
mbrcmintea. la sfrit se pun lamele de lumina.
Pe sidef se da mai nt6ii un grund de ou cu alb de plumb, pe care se zgrie desenul i se continu
la fel.
Pe pnza ntinsa pe asiu se da un grund format din clei, spun, miere i ipsos. Peste foita de aur
se da cu glbenu de ou ndoit cu apa i dup uscare se aplica vopseaua. Pe tencuiala uscata se da
cu clei, apoi vopseaua se amesteca cu glbenu de ou ndoit cu apa.
Un tip de mordant se face si din usturoi pisat ntr-o piulia de arama. n zeama rezultat se
adaug guma arabica.
Verniuri i vernisarea picturii
Uleiul de in se fierbe la soare timp de 40 de zile ntr-o tava acoperita cu o sticla.Sa nu fie prea
gros ci cam ca mierea. Apoi se strecoar printr-o pnza. Se poate adaug minu de plumb sau
litarga i vitriol(Pegola se face fierbnd rina de brad. Se amesteca uleiul cu pegola(rina) cu
unt de neft.
Verniul se face i cu santal pus la topit ntr-o tigaie i amestecndu-l cu vergeaua, apoi se adaug
ulei cald i mastic. n compoziia verniului de neft intra sandaracul(splat si pisat topit pe crbuni
mpreuna cu terpentin de Veneia )La aplicare icoana se nclzete in prealabil. Verniul
galben(din sabur, sandarac i neft)se folosete peste poleitura de aur i argint.
Verniul obinut din distilarea rachiului pina la alcool curat are in componenta sa sandarac, balsam
numit terpentin de Venetia, si pegola, toate amestecate si topite intr-o sticla. La aplicare icoana se
incalzeste in prealabil. Verniul de spirt conine sandarac, mastic,camfor, gumi elemi,gumi anima,
spirt si terpentin topite la soare fierte si apoi racite impreuna. Verniul turcesc de spirt se face din
spirt de vin prefacut de 3 ori, terpentin de Venetia, gumi-sandarac, mastix, amestecate si cernute
puse in sticla pentru a se fierbe timp de 6 zile la soare vara amestecindu-se din cind in cind. In
verniul se India se recomanda adaugarea ofranului cind este nevoie de a acoperi cositorul sau
argintul pentru a-l face sa para aur. Vitriolul alb se pune in tigaie se usca fara a-l arde apoi se
piseaz. Se ntrebuineaz in vopsele care nu se usuc curnd pentru a le grbi timpul de uscare.
Icoanele vechi se curata cu leie.
Pentru a face vopsea care s luceasc se amesteca clei, leie de cenu i ceara. Se adaug
colorantul i chiar aurul.
Foiele de aur se pun n apa in cana de porelan cu guma arabica si miere, se piseaza, se
decanteaz de apa. Un alt amestec este cel din alb de plumb, sricic i mercur alb n cantiti
egale. Cu bale de melc(chinuit cu lumnarea)se amesteca sulfat de cupru si aur, tot pentru litere.
Pe hrtie se pune mai intii guma arabica apoi aurul. Roul de crmz se face adugnd lotur pisat,
amndou fierte in apa. Lacca de crmz se face din apa leioasa cu grana i crmz pisat. Dupa
fierbere se decantez apa timp de 3 zile .Verdele de arama se face din oet turnat peste bucaele
de arama si apoi fiert. Chinovarul din sulf i litarg amestecate pisate apoi oala pusa pe carbuni
ncini se coace o noapte. Albul de plumb se face n felul urmtor: intr-o oala cu oet se leaga
deasupra bucaele de plumb, se ngroapa apoi oala n gunoi timp de 15 zile dupa care se
dezgroapa i se scutura bucaelele de plumb oxidat. Un alt tip de vopsea ciudata este obtinuta din
destrmturi de pnz roie sau neagra fierte n var nestins i cenu de stejar. Lazurul se obine
din var fiert dublu n oet i apoi oala ngropata timp de 36 de zile n gunoi cald. La folosire
lazurul se amesteca cu guma arabica. Cerneala pentru scris se facea din coaja rmurelelor de mr
pdure macerate i calaican, apoi gogoi de ristic pisate toate fierte mpreuna i filtrate, apoi se
adauga guma arabica. Chinovarul pentru scris se pisa cu rachiu, candel i guma arabica n
calimar.
Alte feluri de a zugravi pe lemn.
Despre tehnica de a zugravi a muscalilor vorbete in special despre fondul cu alb de plumb iar
din metoda de lucru a cretanilor se explica pictarea feelor, luminile i carnaia. Desenarea
corpului omenesc se explica prin masurare:opt masuri(capul i celelalte apte partile corpului).
Zugravirea n ulei
Vopselele se puneau n bica de miel. Pnza chiar i de mtase se grunduia apoi dupa desenare
culorile se pun de la nchis spre deschis. Pensulele(condeie)se curaau cu ulei i se spalau cu
leie. Pe sticla se picta dupa un model desenat n prealabil pe hrtie unsa cu ulei de in