Stiinta (din latina, scientia cunoastere) poate fi definita ca un ansamblu sistematic
de cunostinte despre natura, societate si gndire; ansamblu de cunostinte dintr-un anumit domeniu al cunoasterii1 acumulate de omenire in decursul timpului. Cunostinte organizate n mod logic, al caror adevar este confirmat prin metodele cele mai de ncredere de care omenirea dispune la un moment dat si care servesc ca instrument de analiza a problemelor noi ce apar ntr- un anumit domeniu. Activitate fundamentala educatia ia nastere ca urmare a nevoii fiintelor umane de a perpetua valorile, cunostintele pe care le detine intr-un anumit moment si de a le transmite generatiilor urmatoare, adaugand creativ propriile valori. Deoarece obiectul principal de studiu al pedagogiei ca stiinta a educatiei este insasi activitatea de a educa, a aparut nevoia de a organiza cat mai riguros aceasta activitate , astfel incat, trebuie sa vorbim despre pedagogie ca despre o stiinta de sine statatoare. Termenul pedagogie (paidagogia) deriva din cuvintele grecesti pais, paidos - copil si agoge a conduce, avnd o prima semnificatie de actiune de conducere a (evolutiei, cresterii, dezvoltarii) copilului. Derivat din aceeasi radacina etimologica, n Antichitate, se ntrebuinta si termenul de paidagogus pedagog un sclav sau o persoana cu o conditie sociala si materiala umila, ce nsotea copiii la scoala. Astazi, pedagogia este recunoscuta drept o stiinta integrativa si unitara a educatiei, constituita dintr-un sistem de discipline stiintifice sau stiinte particulare stiinte ale educatiei/stiinte pedagogice. ntr-o definitie sintetica, consideram ca pedagogia este stiinta care studiaza, explica, descrie educatia (fenomenul educational), investignd necesitatea si posibilitatea realizarii ei, finalitatile, sensul, esenta, trasaturile, sarcinile, continutul, strategiile, metodele, principiile si ansamblul de forme de desfasurare a proceselor educationale. n paralel cu termenul pedagogie, literatura de specialitate mai consemneaza si alte sintagme apropiate, preferate nsa de unii autori: stiinte ale educatiei, stiinte pedagogice. La polul opus, ntlnim sintagma pedagogie stiintifica utilizat pentru a sublinia caracterul stiintific al pedagogiei.n cele din urma, acceptam realitatea ca pedagogia este stiinta unitara, globala a educatiei, dar si sistem de discipline, stiinte particulare, pe subdomenii specifice (E. Joita, 2003, p. 14). Este raspndita ideea ca orice stiinta se defineste si se justifica n masura n care poseda: domeniu propriu de cercetare, metode specifice de cercetare, legi si principii proprii; Tinand cont de acestea, se cuvine sa examinam pedagogia ca stiinta, din aceasta tripla perspectiva, mai nti a specificului cu care abordeaza fenomenul educatiei-obiectul ei de studiu-, apoi specificul cercetarilor pe care le poate intreprinde si in final specificul legitatilor cu care opereaza.