Sunteți pe pagina 1din 4

DEFINITII E_GOV +Avantaj/dezavantaj + criterii lege

Guvernarea electronic reprezint oferirea de ctre stat, pe baza banilor publici,


ctre beneficiari a unora dintre serviciile sale publice i sub form electronic,
adic prin folosirea tehnologiei informaiei i comunicaiilor i, n special a
internetului (Vasilache, 2008, p. 44).
Prin urmare, aceasta este o etap esenial n reforma la ghieu, un program de
promovare a transparenei i eficienei, mbuntire a interaciunii cu administraia
public i reducere a corupiei (Centrul Naional de Management pentru
Societatea Informaional, 2012).
Simplificnd, guvernarea electronic se mai poate defini ca fiind o relaie dintre
Parlament i alte instituii publice cu cetenii prin intermediul mijloacelor
electronice (Cristescu, p. 1)
E-guvernarea este reprezentat de aa-numita comoditate prin eficien i se axeaz
pe economia de resurse i de timp, att n ceea ce privete instituiile publice, ct i
pentru ceteni, care nu trebuie s se mai deplaseze de la o instituie la alta pentru
a-i soluiona problemele (Vasilache, 2008, p. 49).
E-Government Index, cum este el numit, pune ntr-o lumin obiectiv ceea ce
prea a fi un element de natur subiectiv, dovedindu-se a fi n strns legtur cu
nivelul de dezvoltare economic i social al unui stat. Observnd valorile acestui
indice, se remarc de asemenea i o conexiune a acestuia cu gradul de
industrializare al unei ri. Astfel, n regiunile cu o industrie dezvoltat, legtura
dintre stat i ceteni este foarte pronunat, depind media E-Government Index.
Baza de analiza a prezentului studiu, autoritatea locala (municipiul) se afla in fata
unei provocari generate de nevoia de a opera un sistem de guvernare electronic.
City E-Governance (Paskaleva, 2008) se vrea a fi operat ntr-un municipiu bine
ancorat n realitate i conectat la un sistem central la fel de bine pregtit, n care
cetenii, business-urile locale i instituiile publice s aib capacitatea de a utiliza
sistemul, beneficiind astfel de pe urma lui. Aprecierea gradului de realizare al
implementrii se bazeaz pe existena unui cadru legislativ i tehnologic, pe
existena a ct mai multor servicii electronice, dar i pe existena unui
management public sntos alaturi de participarea cetenilor la viaa social. Al
cincilea element pe care se bazeaz Paskaleva (2008) este o politic inovativ, care
s inteasc ct mai sus pe toate planurile, competitivitatea fiind cuvntul principal
n aceast ecuaie.
O variabil interesant este coruptia (Hill, 2004) care pune sub semnul ntrebrii
moralitatea celor care se ocup de informaiile transmise prin intermediul E-
Government, mai precis problematica abuzului de putere.
Mai multe studii (Baltaru, 2012; Kovacic, 2009; Sabri et al., 2012) pun accentul
pe factorii culturali ai unei ri atunci cnd vine vorba de guvernarea electronic,
susinnd c tipologia dimensiunilor lui Hofstede (1983) trebuie luate n
considerare. Acestea se refer la diferenele sociale ntre indivizi, individualism,
masculinitate/feminitate (gradul de competitivitate; masculinitatea sugereaz o
abordare de genul cel mai bun la..., feminitatea bazndu-se pe plcerea generat
de activitile ntreprinse), evitarea nesiguranei i orientarea pe termen lung. Este
foarte important de asemenea, diminuarea decalajului digital, definit ca diferena
dintre persoanele care au cunotine n domeniul informaticii i au acces la resurse
informaionale, precum internetul, i cele care nu au, prin diferite politici menite
s creasc accesul i cunotinele n domeniul informatic (andor, 2006, p. 154).
Saxena K.B.C. (2005) introduce termenul de e2-governance, care desemneaz
excelena n guvernarea electronic. Se sugereaz c de cele mai multe ori motivul
pentru care implementarea unui astfel de sistem eueaz este acela c accentul este
pus pe partea tehnologic, pierznd din vedere elementul de guvernare. Se propune
o metodologie prin care s se stabileasc scopul, performanele, ateptrile
managementului, modul de implementare al arhitecturii, dar i tehnologia, s se
recurg la analiz, dup care s se realizeze o monitorizare permanent.
Alt principiu esenial al E-guvernarii, E-includerea, pune accent pe imparialitate,
nediscriminare, integrare i nu n ultimul rnd obiectivitate. Acest lucru nsemnnd
ca instituia public trebuie s asigure un tratament egal tuturor cetenilor,
eliminarea oricrei aciuni de tip arbitrar (Mora i iclu, 2009, p. 25), accentul
fiind pus pe echitate.

Avantajele participarii cetatenilor la desfasurarea activitatii institutiilor publice sunt


urmatoarele :

Participarea promoveaza si apara democratia, prin autorizarea cetatenilor de a repune n


discutie, ori de a respinge sau a critica revendicarile ce nu au justificare. De asemenea, ea
permite influentarea de catre cetateni a politicilor pentru a se promova interesul public si nu
interese restrnse, de grup sau izolate.

Participarea permite cunoasterea de catre institutiile publice ale nevoilor si asteptarilor


reale si urgente ale cetatenilor, a diversitatii opiniilor (chiar si a celor defavorizati), valorificnd
experiente diverse si informatii ce s-ar putea dovedi esentiale n adoptarea deciziilor publice.
Cu scopul de a obtine rezultate optime in urma procesului participativ, cetatenii trebuie
sa fie informati n prealabil cu privire la actiunile publice care vor face sau fac deja obiectul
deciziilor administratiei publice.

Prin intermediul participarii, cetatenii au posibilitatea de a ntelege mecanismele guvernarii si ale


administratiei si vor avea mai multa incredere in actul guvernarii, iar proiectele implementate in
urma procesului de participare a cetatenilor vor fi mai viabile.

Participarea permite colectivitatii sa detina control asupra activitatii administratorilor,


furniznd un feed-back constant, ce permite administratiei publice identificarea sistematica a
rezultatelor obtinute, a lacunelor si a rezultatelor neasteptate, favorabile sau nu, precum si a
problemelor cheie.

Restabilete i construiete ncrederea ntre administraia public i ceteni;

Ajut administraia s identifice nevoile comunitii mai repede i cu o satisfacie mai mare
pentru ceteni;

Ofer gratuit administraiei publice informaii n legatur cu deciziile ce trebuiesc luate;

Conduce comunitatea ctre consens i nu ctre conflict;

Administraia i cetenii sunt capabili s abordeze mpreuna problemele i oportunitile ntr-


un mod ct mai creativ.

Participarea poate avea si o serie de dezavantaje, lipsuri sau intrebari referitoare la modalitatea
concreta de desfasurare in practica.

Participarea poate sa constituie un impediment n procesul de elaborare a deciziilor. n


situatia obtinerii unor cantitati mari de informatii din partea cetatenilor, identificarea si gruparea
acestor informatii exprimate se poate dovedi a fi un proces complicat.

Obtinerea si gruparea informatiilor de la cetateni, presupune in primul rand, crearea


oportunitatilor de exprimare. Apoi, aceste informatii trebuie sa fie corect ntelese, ceea ce
presupune ca administratia sa depuna un efort suplimentar si de durata.

Un alt dezavantaj, este acela ca exista posibilitatea ca cetatenii sa nu nteleaga pe


moment informatiile de specialitate necesare implementarii unor proiecte. De asemenea, este
posibil ca cetatenii de rnd sa nu aiba opinii precise asupra chestiunilor de politica ce i-ar viza
(de exemplu, pentru ca nu este un domeniu accesibil acestora datorita gradului de cultura mai
redus). Acest context favorizeaza aparitia unor situatii conflictuale, ceea ce presupune efort
suplimentar din partea administratiei publice pentru conciliere.
Conform art 5 din Legea 544/ 2001, fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa
comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:

a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau


institutiei publice;

b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare,


programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;

c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si


ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;

d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea,


sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;

e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;

f) programele si strategiile proprii;

g) lista cuprinzand documentele de interes public;

h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice n situatia n care


persoana se considera vatamata n privinta dreptului de acces la informatiile de interes public
solicitate.