MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

REFERAT

TEMA: CONTROLUL EXECUIEI BUGETARE

CARACTERISTICA GENERAL
Disciplina universitar: DREPT FINANCIAR

Profesor universitar: Cuciurca D.

Efectuat de: gr. 307

CHIINU 2016
 CUPRINS

Introducere

1. Caracteristicile generale si limitele controlului bugetar

2. Controlul executrii bugetului

3. Forme de control bugetar

a) Verificarea operatiunilor bugetare
b) Valorificarea rezultatelor controlului bugetar
4. Aprobarea bugetului
5.Etapa de executare a bugetului
a) Principiile care stau la baza executiei bugetare
b) Fazele parcurse de cheltuielile bugetare in procesul executiei bugetare

Concluzie

Bibliografie

2
 NOTIUNI INTRODUCTIVE

Executarea bugetului de stat reprezinta un ansamblu de acte si operatiuni vizand

incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor adoptate prin legea bugetara anuala.
Ea incepe dupa adoptarea sa de catre Parlament, iar intreaga raspundere pentru
aducerea la indeplinire a autorizatiei parlamentare revine Guvernului.

Guvernul, prin institutii specializate, asigura realizarea veniturilor si efectuarea

cheltuielilor. Realizarea veniturilor constituie o obligatie pentru Guvern, iar
executarea cheltuielilor bugetare pana la nivelul aprobat constituie un drept al
acestuia.

Executarea bugetului se subordoneaza, cel putin teoretic, reguluii conform careia

trebuie sa se actioneze pentru identificarea tuturor resurselor de venituri si
incasarea in totalitate a drepturilor cuvenite statului si pentru efectuarea
cheltuielilor in limitele si conditiile stabilite, urmarindu-se evitarea deturnarii
fondurilor de la destinatia lor bugetara legala, prevenirea risipei si abuzurilor.

Executia bugetului public national presupune ca realizarea veniturilor si efectuarea

cheltuielilor aprobate prin legea bugetara anuala sa se faca sub controlul unor
organisme de stat cu raspunderi in activitatea bugetara1.

Controlul asupra executarii bugetului este determinat, in primul rand, de ratiuni de

ordin politic - Parlamentul este interesat ca Guvernul in realizarea programului sau
sa se incadreze riguros in prevederile autorizatiei ce i-a fost acordata, adica sa
realizeze integral veniturile aprobate si sa nu depaseasca alocatiile bugetare
stabilite pentru fiecre destinatie in parte.

In al doilea rand, controlul este determinat de retiuni de ordin financiar - Guvernul

este interesat de buna gestionare a fondurilor publice, evitarea risipei, prevenirea
deturnarilor si a delapidarilor.

In functie de obiectivele urmarite, de organele care efectueaza controlul bugetar,

acesta poate fi: politic, administrativ si jurisdictional.

3
I) Caracteristicile generale si limitele controlului bugetar

Executia bugetara impune administratorilor si contabililor anumite restrictii din

cauza faptului ca resursele financiare sunt limitate, iar modul lor de alocare pe
diferite destinatii presupune realizarea controlului acestor operatiuni. Intre executia
bugetara si control exista o legatura indisolubila. Asemanator etapei de executie
bugetara si controlul operatiunilor bugetare are atat o motivatie politica cat si una
de natura financiara. Acest lucru decurge din faptul ca regimul bugetar se bazeaza
pe ideea de autorizare, potrivit careia controlul executiei bugetare trebuie sa
asigure corespondenta acestei executii cu limitele autorizarii date de Parlament.
Ratiunea politica a controlului este aceea a verificarii modalitatilor de indeplinire
a deciziilor parlamentare in materie bugetara. Din punct de vedere financiar,
controlul bugetar urmareste evitarea oricarei posibilitati de delapidare sau
deturnare a fondurilor financiare de la destinatiile aprobate, permitand
Parlamentului sa se asigure cu ajutorul informatiilor inscrise in conturile de
executie, ca deciziile sale au fost corect executate de catre Guvern.
In derularea controlului se urmareste, in permanenta, respectarea criteriului
de eficienta a operatiunilor. Dar, in practica, derularea unui control complet este
foarte complicata din cauza existentei unor fonduri speciale aflate la dispozitia
autoritatilor care nu se supun controlului. De asemenea, limita controlului bugetar
decurge din caracterul sau tehnic, ceea ce face ca proiectul de control sa iasa de
sub actiunea Parlamentului. Fundamentandu-se pe legalitatea bugetara, controlul
bugetar este, in practica, realizat prin institutiile parlamentare sau de tip
jurisdictional menite sa acopere aceasta legalitate.
Pentru a fi eficient, controlul ar trebui privit ca o retea in care, la diferite
intervale de timp, se aplica tehnicile de verificare asupra concordantei dintre
activitatile financiare cu caracter public, pe de o parte si strategiile si obiectivelor
stabilite, pe de alta parte. Astfel, in principiu, procesul de control poate consta din
planificarea strategica, controlul managerial si controlul operational. Prima faza
presupune formularea obiectivelor si a planificarii, a doua consta in stabilirea

4
modului in care se obtin fondurile si in final modul in care sunt indeplinite
sarcinile curente. Din punct de vedere managerial, se imbina, astfel, activitatea de
planificare si activitatea de control.

Controlul executrii bugetului

Controlul executrii legii bugetare anuale se face prin audierea rapoartelor de

executare bugetului de stat. Raportul privind executarea legii bugetare anuale se
face att la nivel de Gvern, ct i la nivel de Parlament.
La nivel de Guvern, controlul executrii bugetului prevede elaborarea i
prezentarea unar de ctre Ministerul Finanelor a unui raport analitic privind
executarea bugetului de tat. Suplimentar, Guvernul, la necesitate, poate cere
autoritilor administraiei publice entrale de specialitate s prezinte informaii
despre executarea bugetelor administrate i erformanele realizate.
La nivel de Parlament,controlul executrii bugetului se face prin
intermediul cntrolului parlamentar,care reprezint o funcie esenial a instituiei, o
expresie a forei juidice a mandatului reprezentativ, una dintre marele prerogative
ale puterii legislative.
Dar, la ncheierea anului bugetar, n cadrul verificrii legalitii executrii
bugetului,Parlamentul Republicii Moldova implic permanent Curtea de Conturi.
Aceasta are rolul de a verifica modul de utilizare a sumelor de bani destinate prin
buget autoritilor administraiei publice. Instituionalizarea Curii de Conturi este
determinat de prevederile constituionale de la art.133 care o mputernicete cu
atribuii de control asupra modului de formare, administrare i utilizare a resurselor
financiare publice, precum i cu prezentarea unui raport anual Parlamentului
asupra administrrii i utilizrii resurselor financiare publice.

5
Forme de control bugetar

A.Verificarea operatiunilor bugetare

Verificarea operatiunilor bugetare semnifica controlul operatiunilor

financiare ale statului, mijlocite de buget. Operatiunea imbraca diferite forme, in
functie de natura operatiunilor sau a persoanelor controlate, dupa momentul
controlului, in raport cu momentul producerii faptelor respective sau dupa natura
organismelor care realizeaza controlul.

Imposibilitatea asigurarii unui control eficient al executiei bugetare numai

de catre Parlament a condus la elaborarea unor forme pluraliste de control, care,
dupa natura lor pot fi: administrativ, jurisdictional si parlamentar.

1. Controlul politic se realizeaza de catre Parlament care examineaza rapoartele pe

care Guvernul le prezinta cu privire la executia bugetara. Aceasta activitate de
control are loc prin intermediul comisiilor de specialitate abilitate sa ancheteze
actiuni de control si de audiere a membrilor Guvernului sau a oricaror persoane
care administreaza fondurile publice.

Teoretic, aceasta forma de control este considerata forma esentiala a controlului

bugetar, deoarece are loc concomitent cu executia bugetara. Controlul permanent al
Parlamentului asupra executiei bugetare se bazeaza pe puterea generala de control
a Parlamentului asupra Guvernului, precum si pe dispozitiile dreptului bugetar care
reglementeaza elaborarea si executia bugetara.

2.Controlul administrativ se realizeaza in interiorul administratiilor de catre

functionari apartinand Ministerului de Finante numiti pentru indeplinirea
activitatilor respective. Operatiunile de control sunt foarte diverse, cele mai multe
dintre ele avand un caracter apriori sau concomitent fiind vizati indeosebi
administratorii fondurilor, pe cand contabilii sunt supusi unui alt tip de control

6
indeplinit de catre Curtea de Conturi. In cadrul controlului administrativ, cele mai
multe operatiuni de verificare au loc in urmatoarele domenii :

-controlul modului de angajare a cheltuielilor,

-controlul cheltuielilor angajate, important datorita eficientei sale.

Acesta priveste deciziile in materie de cheltuieli, respectiv angajarea si

ordonantarea lor. Dificultatea realizarii sale rezida in faptul ca, de regula, angajarea
si ordonantarea se realizeaza la nivele ministeriale aflate in varful ierarhiei
administrative. De asemenea, aceste operatiuni presupun o putere discretionara, o
apreciere a aportului unitatii cheltuielilor ce nu poate fi controlata.

-controlul asupra veniturilor, mai putin supus organelor administrative, intra in

competenta organelor fiscale,

-controlul efectuat de catre inspectia financiara: inspectorii financiari exercita un

control specific al ordonatorilor de credite pe plan local, dar si a contabililor care
realizeaza actele de plata.1

-controlul contabililor, avand la baza distinctia fata de ordonatori priveste

legalitatea actelor intocmite si incadrarea in jurisdictia care reglementeaza aceste
acte.

3.Controlul jurisdictional. Are natura specifica, in sensul ca se efectueaza de catre

institutii specializate. Incredintarea acestui tip de control unui organism specializat,
impartial, are in vedere mentinerea independentei controlorilor fata de orice fel de
influente, dar si pentru protejarea finantelor publice de orice delapidare a
fondurilor.

B. Valorificarea rezultatelor controlului bugetar

1
Tratat de Drept Financiar si Fiscal, BACK 2001, p.562
,

7
 Valorificarea rezultatelor controlului bugetar reprezinta operatiunea de
incheiere a controlului bugetar. Ea se intemeiaza pe constatarile formulate in urma
controlului si prevede o serie de modalitati de sanctionare a neregulilor
inregistrate, avand un caracter constructiv. Natura sanctiunilor aplicate trebuie sa
confere eficacitate controlului efectuat.

Atunci cand executia bugetara pretinde redactarea unui act juridic,

sanctionarea neregulilor este simpla, fiind necesara numai indepartarea actului
neconform cu legalitatea bugetara. In situatia in care, insa, controlul releva o
inexactitate in executia cheltuielilor sau a veniturilor problema devine mai
complicata dupa natura inexactitatii putand fi ori o eroare de executie ori o eroare
intentionata. Repararea inexactitatii se realizeaza prin raspundere civila. Pe langa
sanctiunile legale prevazute, exista si o serie de sanctiuni nemateriale, dar cu
afectare morala si care rezulta din reprobarea sociala a faptelor constatate prin
publicarea rapoartelor Curtii de Conturi. Aceasta modalitate de sanctionare are
menirea de a imprima prudenta in atitudinea administratorilor.

In ceea ce priveste contabilii, acestia poarta raspunderea personala si

pecuniara a actelor si faptelor pe care si le asuma. Raspunderea contabililor este
mai mare decat a oricarui alt functionar public deoarece, in cazul acestora din
urma, trebuie demonstrata existenta unor nereguli cu caracter intentionat ce decurg
din indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu. Raspunderea civila a
contabililor priveste toate operatiunile referitoare la venituri si cheltuieli. Ea
antreneaza calitatea contabilului si nu pe cea de ban public, asigurand garantia
asupra executiei corecte a bugetului. In comparatie cu contabilii, administratorii isi
desfasoara activitatea in conditii mai putin stricte. Ei iau decizii privitoare la
oportunitatea cheltuielilor, creditele bugetare nefiind stabilite decat ca plafon, in
limita caruia ordonatorii dispun de o marja de actiune. In acelasi timp, ei nu pot
dispune de fondurile aflate in caserie, ordinele de plata fiind verificate de catre
contabilii platitori in momentul efectuarii platilor. Din aceste motive, sanctiunile
aplicate administratorilor difera de cele ale contabililor, fiind mai putin severe. In

8
esenta, categoriile de sanctiuni aplicate administratorilor sunt de natura
disciplinara, civila sau penala in functie de gravitatea neregulilor constatate cu
prilejul controlului. In faza intocmirii bugetului, operatiunile, tipice pentru
asemenea situatii sunt: omisiunile, erorile de evaluare, etc. sunt usor de corectat, la
fel si in faza aprobarii bugetului, unde interventiile din partea legislativului sub
forma amendamentelor au acelasi scop.2

Sanctionarea neregulilor este numai o latura a valorificarii controlului. Tot

atat de importanta este, insa, si activitatea de inlaturare a efectelor ilegalitatilor.
Lucrurile devin mai complexe in faza executiei bugetului, atat prin marele numar
de abateri de la legea anuala a finantelor publice, cat si prin gravitatea lor. In
situatiile de evaziune fiscala, se dispune recuperarea sumelor datorate si instituirea
obligativitatii platii in viitor. Pentru intarzierile in constituirea veniturilor bugetare
se procedeaza la recuperare si introducerea de penalizari dupa caz, de majorari, iar
pentru insolvabilitate contribuabilul poate fi absolvit de debitul stabilit de fisc. In
imprejurarea in care cheltuielile programate nu sunt efectuate la timp se actioneaza
pentru eliminarea cauzelor si evaluarea platilor, uneori cu despagubire pentru
beneficiar. Daca se produc deturnari de fonduri se refac destinatiile initiale, iar
cand se constata delapidari se recupereaza sumele insusite ilicit. Alte abateri grave
sau care nu intra in competenta organului de control, sunt consemnate in
documente specifice, urmand sa fie rezolvate de catre organele abilitate.

Toate neregulile si ilegalitatile constatate sunt consemnate in documente

specifice de control in care se mentioneaza si solutiile propuse .

Aprobarea bugetului

2
Legea nr.181 din 25.07.2014 cu privire la finantele publice
Casian A. Gestiunea finanelor publice, Chiinu, 2007
9
 Proiectul de buget se prezinta Parlamentului, iar fiecare membru al guvernului
are obligatia de a-l sustine in dezbaterile parlamentare, in masura in care este
solicitat sa participe la acestea.
Proiectul de buget se aproba de catre Parlament, deoarece:
- deciziile de alocare a resurselor bugetare au un caracter predominant politic;
- numai Parlamentul are dreptul de a institui sau modifica impozitele care
constituie sursa de baza a veniturilor bugetare;
- prevederile de buget au un impact direct asupra redistribuirii veniturilor si a
dezvoltarii economice a tarii.
Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament presupun, de regula,
parcurgerea urmatoarelor etape:
1. prezentarea de catre seful executivului, sau de catre ministrul finantelor, a
proiectului de buget in Parlament;
2. analiza proiectului de buget in comisiile parlamentare de specialitate;
3. concilierea amendamentelor (modificarilor) propuse la proiectul de buget;
4. aprobarea proiectului de buget in Parlament;
5. ratificarea bugetului aprobat de catre presedintele republicii

II) ETAPA DE EXECUTARE A BUGETULUI

Responsabilitatea general de executare a legii bugetare anuale revine Guvernului,

iar autoritile administraiei publice centrale (inclusiv instituiile aflate n
subordonare) sunt responsabile de realizarea indicatorilor bugetelor acestora.
n termen de 10 zile dup adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor
solicit autoritilor publice centrale elaborarea i prezentarea planurilor de
finanare i ntocmete repartizarea lunar a veniturilor i cheltuielilor. n termen
de 45 zile de la aprobarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor urmeaz s
aprobe repartizarea lunar.

10
Etapa de executare a bugetului se ncheie odat cu ncheierea anului bugetar, care
este 31 decembrie. Pn la data de 1 mai, Ministerul Finanelor ntocmete i
prezint Guvernului spre examinare i aprobare raportul anual privind executarea
bugetului de stat pe anul bugetar ncheiat, iar Guvernul l aprob i l prezint, pn
la data de 1 iunie, Parlamentului. Structura raportului anual se stabilete de
ctre ministrul finanelor. Raportul privind executarea bugetului de stat pe
anul bugetar ncheiat se examineaz i se aprob prin hotrre de
Parlament pn la data de 15 iulie. Raportul anual privind executarea bugetului de
stat se examineaz n comisiile permanente ale Parlamentului, cu
participarea obligatorie a autoritilor publice centrale de specialitate. Dup
aprobarea de ctre Parlament, raportul
anual privind executarea bugetului de stat se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.
1. Principiile care stau la baza executiei bugetare
Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru
cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica
a acestora.
Potrivit Legii finantelor publice, la aza executiei bugetare stau urmatoarele
principii:
- Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.
- Alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de
credite si, in cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si
utilizate la alte articole de cheltuieli.
- Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi
virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite. De
asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru
finantarea altui capitol.
- Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare,
care nu contravin dispozitiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt in
competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si

11
bugetele institutiilor subordonate, si se pot efectua in limita a 10% din prevederile
capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmeaza a se
suplimenta, cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor.
- Pe baza justificarilor corespunzatoare virarile de credite de la un capitol la alt
capitol al clasificatiei bugetare, precum si intre programe se pot efectua, in limita
de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de
credite si, respectiv, de 5% din prevederile programului care urmeaza a se
suplimenta, cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul
Ministerului Finantelor Publice.
Virarile de credite bugetare, se pot efectua incepand cu trimestrul al III-lea al
anului bugetar. Aceste virari se efectueaza daca nu contravin prevederilor legilor
bugetare sau legilor de rectificare.3
Sunt interzise virarile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din
fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului.
Propunerile de virari de credite bugetare sunt insotite de justificari, detalieri si
necesitati privind executia, pana la finele anului bugetar, a capitolului si
subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a
capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare la care se suplimenteaza
prevederile bugetare.
Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finantelor Publice,
in termen de 5 zile de la inchiderea lunii, situatia virarilor de credite
bugetare potrivit instructiunilor aprobate de Ministerul Finantelor Publice.

2.Fazele parcurse de cheltuielile bugetare in procesul executiei bugetare

3
Legea nr.181 din 25.07.2014 cu privire la finantele publice

12
 Potrivit art. 75 (1) din Regulamentul financiar nr.1605/2002:
'Toate cheltuielile fac obiectul unui angajament, unei lichidari, unei ordonantari si
unei plati.
Aceasta reglementare comunitara a fost preluata si in normele juridice
nationale, respectiv, prin Legea nr. 500/2002, care, la art. 52 (1), prevede ca:
In procesul executiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze:
angajare, lichidare, ordonantare, plata.
Angajarea cheltuielilor din creditele bugetare prevazute in buget se aproba de
ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control
financiar preventiv propiu, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in
creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.
Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si a utiliza creditele bugetare numai
in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli legate de activitatea
institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.
Angajarea reprezinta decizia care genereaza obligatia unei institutii bugetare de a
plati o suma catre furnizorii diferitelor bunuri si servicii. Instrumentul juridic in
care sunt materializate aceste obligatii poate fi: contractul, hotararea consiliului
local (judetean), decizia primarului (presedintelui), hotararea judecatoreasca,
prevederile unor legi nou aparute.
Legea permite ordonatorilor de credite de a delega dreptul de a aproba folosirea
creditelor bugetare unor persoane din subordine, carora li se stabilesc in mod precis
actiunile si activitatile asupra carora pot decide.
Prin continutul si consecintele sale, angajarea reprezinta faza cea mai importanta a
executiei cheltuielilor bugetare, de care depinde incadrarea in limitele creditelor
aprobate in buget.
Lichidarea reprezinta faza in care institutia publica constata si receptioneaza
furnizarea bunurilor si/sau serviciilor contractate (angajate anterior), faza in care
are loc, in functie de cantitatea si calitatea bunurilor livrate, serviciilor prestate si
lucrarilor executate, stabilirea sumei datorate furnizorilor.

13
 Reglementarile comunitare la art. 79 din Regulamentul financiar nr.
1605/2002 al Consiliului European prevad ca:
,,Lichidarea este actul prin care ordonatorul competent:
a) verifica existenta drepturilor creditorului;
b) verifica sau determina realitatea si suma creantei;
c) verifica conditiile de exigibilitate ale creantei.
Reglementarile interne, art. 2 (23) din Legea nr. 500/2002 definesc faza de
lichidare astfel: 'Lichidarea cheltuielilor - faza in procesul executiei bugetare in
care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea
sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza
documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.'
Ordonantarea constituie actul de emitere, din partea unei institutii publice, a unui
ordin de plata a sumei datorate din alocatia bugetara in favoarea unui tert.
Potrivit reglementarilor comunitare:
- art. 102 din Regulamentul financiar nr. 2343/2002 al Comisiei Europene:
Cu ocazia stabilirii unui ordin de plata, ordonatorul de credite competent
trebuie sa se asigure de:

14
 Concluzie

n concluzie putem spune c executarea bugetului de stat reprezinta un ansamblu

de acte si operatiuni vizand incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor adoptate
prin legea bugetara anuala. Ea incepe dupa adoptarea sa de catre Parlament, iar
intreaga raspundere pentru aducerea la indeplinire a autorizatiei parlamentare
revine Guvernului.

Guvernul, prin institutii specializate, asigura realizarea veniturilor si efectuarea

cheltuielilor. Realizarea veniturilor constituie o obligatie pentru Guvern, iar
executarea cheltuielilor bugetare pana la nivelul aprobat constituie un drept al
acestuia.

La nivel de Guvern, controlul executrii bugetului prevede elaborarea i

prezentarea unar de ctre Ministerul Finanelor a unui raport analitic privind
executarea bugetului de tat. Suplimentar, Guvernul, la necesitate, poate cere
autoritilor administraiei publice entrale de specialitate s prezinte informaii
despre executarea bugetelor administrate i erformanele realizate.

15
 Bibliografie:

1. Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, Nr.847-XIII din

24.05.1996

2. Legea nr.181 din 25.07.2014 cu privire la finantele publice

3. Gh. Manolescu "Buget: abordare economic si financiar"

Bucureti, 1997;

4. Legea RM privind finanele publice locale Nr. 397 din 16.10.2003

5. Manole Tatiana Finanele publice locale, Chiinu, 2003.

6. Casian A. Gestiunea finanelor publice, Chiinu, 2007

7. Casian A., Petroia A. Politica bugetar-fiscal, Tranziie: retrospective i

perspective., culegere, ed.Junivas, Chiinu 2002

8. Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu 2008-2010.

9. Hotrre cu privire la reglementarea activitii Ministerului Finanelor nr.1265

din
14.11.2008

10. HOTRRE Nr. 1265 din 14.11.2008 cu privire la reglementarea activitii

Ministerului Finanelor

11. Talpo I. Finanele Romniei, Vol.I, Timioara, 1995

12. http://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%2010.pdf

16
17