Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic i Comer

Determinarea gradului de
atractivitate a staiunii
Climneti

1
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

1. Prezentarea generala a statiunii

- Asezarea geografica
- Cai de acces
- Scurt istoric
2. Potentialul turistic al statiunii
- Resurse turistice natural
- Resurse turistice antropice
- Principalele trasee turistice din zona
3. Baza tehnico-materiala
- Unitatile de cazare si alimentative publica
- Structura pe tipuri pe categorii de confort
- Instalatii si modalitati de agrement
- Instalatii si modalitati de tratament
- Factorii terapeutici naturali utilizati efectiv in cura
- Posibilitati de tratament
4. Circulatia turistica
- Structura pe nationalitati
- Perioada
5. Determinarea gradului de atractivitate
- Tipul de turisti
- Analiza SWOT
- Propuneri
- Minimixt de marketing

2
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

1. Prezentarea generala a statiunii

Statiunea Calimanest-Caciulata este o statiune balneoclimaterica permaneta, de interes

general, in judetul Valcea. Se afla la o atitudine de 270-300 metri.

- Asezarea geografica

Statiunea este asezata pe malul drept al raului Olt, la iesirea acestuia din Carpatii
Meridionali, in depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la o distanta de 18 km de Ramnicu
Valcea, 81 km de Sibiu si 198 km de Bucuresti.

- Cai de acces
- Rutiere: Bucuresti-Pitesti-Sibiu (DN 7); Craiova-Ramnicu Valcea (DN 65C)-Calimanesti-
Caciulata (DN 7); Targu Jiu-Ramnicu Valcea (DN 67)-Caciulata (DN 7)
- Feroviare: Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Calimanesti-Caciulata.

- Scurt istoric

Primele documente scrise despre aceste meleaguri dateaza din 20 mai 1388, cand pe
malul drept al Oltului de la Cozia, voievodul Mircea cel Batran, a ctitorit manastirea Cozia. Fiul
lui Mircea cel Batran, Radu Prasnaglava, la 19 iunie 1421, intareste manastirii Cozia, toate
daniile anterioare facute de tatal sau.
Intre anii 1520-1521, in ostrovul Calimanestiului, se rezideste, din porunca lui Neagoe
Basarab, schitul, despre care inca din anul 1500, Radu cel Mare mentiona ca este de foarte multa
vreme parasit.
O adevarata perla a arhitecturii romanesti medievale este bolnita manastirii Cozia, ctitoria
lui Radu Paisie, ridicata in 1542 dupa planurile si invatatura lui Maxim maistorul . Tot aici,
intre zidurile manastirii, doamna Tudora, mama voievodului Mihai Viteazul, intrand in cinul
calugaresc cu numele de Theofana monahia, si-a trait ultimele ei zile.
In august 1612, Radu Mihnea, vizitand manastirea Cozia, hotaraste sa scuteasca satul
Calimanesti de toate dajdiile cate sunt peste an in schimbul intretinerii drumului de pe Valea
Oltului de catre sateni. Prin actul din 17 aprilie 1618, Alexandru Ilias acorda dreptul egumenului
si soborului manastirii sa judece pe locuitorii din Calimanesti pentru pacatele lor,
neadmitandu-se nici o interventie a administratiei civile locale sau centrale.Cunoscute de
localnici de multa vreme, izvoarele minerale de aici si-au castigat mai tarziu faima de izvoare de
sanatate.
In 1827 in Curierul romanesc medicul balneolog C.Marcial mentioneaza efectul
terapeutic al apelor de la Calimanesti, iar in 1829 tot in aceasta revista dr.Mayer care fusese

3
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

trimis de domnitorul Grigore Ghica, sa caute ape minerale in tara a facut o scurta descriere si
a celor din Calimanesti.
Informatiile acestea consemneaza inceputurile afirmarii apelor minerale de la Calimanesti
dincolo de granitele judetului si statului. Descoperirea in jurul anului 1848 a izvorului numit azi
nr.1 in Caciulata a deschis noi perspective acestei zone balneare. Izvorul de la Caciulata este
captat incepand din 1854, de catre Alexandru Golescu Negru, cunoscut revolutionar pasoptist
care dandu-si seama de calitatile curative deosebite ale acestui izvor, a venit mai multi ani de-a
randul aici si a adus mereu alti suferinzi facand o larga propaganda apelor minerale din zona.
In aceasta perioada, insusi domnitorul tarii se intereseaza indeaproape de aceste ape, acesta fiind
motivul vizitei la apele minerale de la Calimanesti a doctorului Carol Davila la 28 mai
1855.Ramanand impresionat de calitatile curative ale apelor minerale din aceasta zona, Carol
Davila propune infiintarea aici a unui stabiliment balnear pentru ostasi, asemanator celui aflat
deja in functiune la Olanesti si Herculane.
De asemenea, el recomanda imparatului Napoleon al III-lea al Frantei, care suferea de
rinichi si stomac, sa urmeze un tratament cu apa de Caciulata, apa transportata la Paris cu
diligenta.
In perioada 1868-1869 doctor Bernard face prima analiza chimica a izvorului Caciulata,
iar peste cativa ani la Expozitia de la Viena( 1873) apele minerale de la Calimanesti- Caciulata
sunt apreciate si medaliate.
Catre sfarsitul anului 1882 si inceputul anului 1883, cu ajutorul statului, sunt deschise
lucrarile de constructie ale Stabiliment balnear de la Calimanesti. Atunci s-a facut si constructia
pavilionului balnear central in stil elvetian realizat din piatra, caramida si lemn, care a fost
terminata la sfarsitul anului 1884 si inaugurata in sezonul urmator. Stabilimentul
balnear( pavilionul) era conceput ca o unitate balneara complexa, in incinta lui putandu-se servi
masa, asigura cazarea si administra tratamentele.
Numarul in continua crestere a vizitatorilor la Calimanesti face ca la inceputul ultimului
deceniu al secolului trecut amenajarile de aici sa beneficieze de o noua investitie din partea
statului, materializata prin introducerea luminii elctrice in anul 1890.
La Expozitia internationala de alimentatie si ape minerale de la Bruxelles din 1893 probele
prezentate la concursul apelor minerale, obtin sufragiul tuturor specialistilor materializat in cea
mai inalta distinctie Diploma de Gran Prix si medalia de aur.
Incepand din anul 1907, la Calimanesti de deschide un laborator urologic unde se faceau
la cerere sau la indicatia medicilor curenti analize chimice si biologice.
Izvoarele minerale, in special Caciulata 1, devenisera deja cunoscute in tara si peste hotare si in
fiecare vara numarul celor veniti in statiune crestea mereu.
In anul 1905 a facut cura cu apa din izvorul Caciulata si transportata la paris, Emil
Louber, presedintele Frantei. In 1912 Arhiducele Leopold Salvator al Austro- Ungariei, insotit de
suita sa, se trateaza la Caciulata si ramane impresionat de cele vazute aici.
Inceputa imediat dupa 1910, actiunea de refacere si reamenajare a statiunii balneare
Calimanesti vizeaza ca aceasta sa devina de rang european. Dupa parerea specialistilor, izvoarele
sale rivalizeaza cu cele de la Aschen, Aix-les-Bains, Eux Bonnes,Baden. In afara de Hotelul
balnear cu dotarile aferente se construieste in 1912, printre altele si Cazinoul din Ostrov.
Anul 1924 marcheaza si deosebite schimbari in aspectul general al localitatii Calimanesti,
care capata din ce in ce mai mult atributele urbanizarii. Pe langa constructiile particulare mai
mici si cochete ce dau un aspect urban localitatii, sunt ridicate o serie de vile, hoteluri, bazarul si
tatrul cu terasa spre Olt.

4
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

Astazi statiunea Calimanesti-Caciulata are alt aspect. Daca odinioara doar arhitectura
Pavilionulu Central si al altor cateva constructii trezeau interesul vizitatorului, astazi se pot
admira liniile simetrice ale unor vile precum si siluetele bine geometrizate ale noilor hoteluri
Traian si Valcea (construite in anii 1973-1974) si ale noului complex turistic de la Cozia (1400
locuri) construit in anii 1976 (Hotel Caciulata) ;1977 (Hotel Cozia) si 1980 (Hotel Oltul).
Au fost de asemenea construite, numeroase unitati de alimentatie publica printre care cele mai
reprezentative sunt Hanul Cozia, Perla Oltului si Turist. La Cozia, strandul termal Caciulata,
Seaca si Arutela , au fost amenajate campinguri care suplinesc activitatea de cazare in varfurile
de sezon.

2. Potentialul turistic al statiunii

- Resurse turistice natural

Resursele turistice naturale din staiune i din mprejurimi sunt reprezentate de:
Munii Cozia - masiv muntos situat n sud-vestul Munilor Fgra, prezint forme de
relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimate, turnuri, mici escavaii de peteri, forme
antropomorfe, ca de pild: "Sfinxul Coziei", "Ciobnaul", "Ursul", "Faraonul", etc.). Altitudinea
maxim este 1660 m (vf. Cozia).
Parcul Naional Cozia - Masivul Cozia este strbtut de apele rului Olt prin defileul
Gura Lotrului-Cozia, fiind constituit ntr-un parc (17.100 ha) de o deosebit originalitate cu un
specific aparte care s-a pstrat n decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic i
peisagistic. Din punct de vedere botanic exist aici una dintre cele mai pitoreti i valoroase
colecii de plante din judeul Vlcea i poate chiar din ar. Doar sub aspect floristic n acest
spaiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se gsesc laolalt plante alpine,
subalpine, plante termofile i plante rare (garofia de munte, iedera alb, laleaua pestri,
mixandrele de stnc, floarea de col). i fauna este bine reprezentat, cele mai importante specii
fiind capra neagr i rsul dar i speciile de origine mediteranean scorpionul i vipera cu corn
Defileul Otului - parte integrat a parcului, este un coridor ecologic deschis psrilor n migraia
lor spre Europa (Lstunul de stnc)
Oltul - n aval de confluena cu rul Cibin, Oltul i croiete, pe o distan de circa 40 km
(ntre Turnu Rou i Climneti), unul dintre cele mai mari i spectaculoase defilee din Carpaii
romneti, strpungnd transversal, de la nord la sud, Carpaii Meridionali.
Munii Cpnii - se ntind de la Climneti pn la Vaideeni, avnd cele mai ridicate
nlimi n partea vestic a Masivului Nruiu (455 m n Crligele Olnetilor). Din acest nod
geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte i nclinate, iar spre Olt
culmi cu aspect de muchii punctate de vrfurile: Sturii - 1380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul
Lotriorului - 876 m, Vrful Olnetilor 1416 m, Dosul Pmntului - 1219 m, Fruntea lui Dat -
1179 m.

- Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice din staiune i din mprejurimi sunt reprezentate de:
Ansamblul Mnstirea Cozia - cel mai vechi i mai important monument de arhitectur
i art medieval din ara Romneasc, este situat la 5 km de staiune i dateaz din anii 1387-

5
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Btrn, care este ngropat aici. Lng mormntul
domnului i doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, clugria sub numele de Teofana.
n cadrul Mnstirii, se pot vedea picturi murale datnd din 1391. Din ansamblul arhitectonic de
la Cozia se remarc biserica Bolniei, construit la nceputul secolului al XVI-lea, care pstreaz
n interior frescele originale, printre chipurile zugrvite fiind i portretul lui Mirecea cel Btrn i
a fiului su. Muzeul Mnstirii Cozia adpostete o valoroas colecie de icoane Monument
UNESCO. Mnstirea Turnu -
ce poart hramul Intrarea n Biseric a Maicii Domnului, a fost ctitorit n anul 1676 de ctre
mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric i de arhitectur religioas. n apropierea acestui
vechi aezmnt monastic se pstreaz i astzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi: castrul
roman "Arutela", stnca de piatr numit "Masa lui Traian" i bile termale de la Bivolari - pe
malul stng al Otului. Schitul Ostrov, ctitorit de Neagoe
Basarab i construit ntre anii 1518-1522. Pstreaz picturi murale interioare din 1752. Este situat
pe o insul din mijlocul Oltului, unde este amenajat i un parc cu circa 50 de specii de arbori i
arbuti Mnstirea Stnioara (5 km de staiune), ctitorit n anul
1747, este un vechi monument istoric i de arhitectur religioas

- Principalele trasee turistice din zona

Caciulata - Pausa - Dealul Pausa - Curmatura "La Troita" - Poiana Stanisoarei - Muchia
Vladesei - Muntele Durduc. Marcaj: banda albastra. Durata: 3-4 ore.
Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului pe segmentul Caciulata - Pausa - Stanisoara
si recomandabil numai vara intre Stanisoara si Muchia Vladesei.

Gara Turnu - Curmatura "La Troita" - Curmatura "La Melita" - Muntele Scortaru - Stana
Turneanu - Muchia Turneanu. Marcaj: banda rosie. Durtata: 4 ore.
Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului (Gara Turnu - Curmatura "La Troita"), pe
timp de iarna accesibil doar turistilor cu pregatire tehnica si bine echipati (Curmatura "La
Troita" - Stana Turneanu).

Caciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stana "La Musetel" - Curmatura "La Troita" -
Poiana Stanisoarei. Marcaj: banda galbena. Durata: 2-2 1/2 ore.
Observatii: Traseu usor accesibil tot timpul anului.

3. Baza tehnico-materiala
- Unitatile de cazare si alimentatie publica

Constituie elementul principal al bazei materiale, specific statiunilor balneare si este alcatuita din unitati
variate de cazare grupate astfel:
-de baza(vila,pavilion, motel, hotel etc)
-complementare(camping, casute bungalow)

6
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

In unitatile de cazare ale statiunii Calimanesti-Caciulata in ultima perioada s-a trecut la imbunatati
gradului de confort, prin innoirea mobilierului, reconditionarea acestuia, permanentizarea incalzirii si apei ca
datorate centralelor termice ce functioneaza cu apa geotermala.
Cresterea numarului de turisti in tranzit cat si a satisfacerii necesitatilor populatiei din localitate a determi
extinderea si modernizarea retelei de cazare in hoteluri, moteluri, popasuri turistice, campinguri etc.
Statiunea Calimanesti-Caciulata dispune de circa 1.620 de locuri de cazare in cele cinci hoteluri
societatii Calimanesti-Caciulata SA, dar si de altele in vilele si hotelurile particulare care au aparut in zona.
Hotel Caciulata
Descriere:
Situare: in centrul statiunii. Dotari generale: ascensor, club, piscina acoperita, piscina in aer liber, s
agrement (fitness), parcare, teren de fotbal, teren de tenis, tenis de masa, cosmetica, spalatorie, curatatorie, servi
masaj, punct farmaceutic, cabinet medical, bar de zi, restaurant, biliard, baza de tratament, schimb valutar, seif, 1
camere duble, 6 apartamente. Accesul cu animale este interzis.
Dotari camere: camere duble: baie cu dus, telefon international, minibar, tv cablu; apartamente: baie cu d
telefon international, minibar, tv cablu, living si dormitor.
Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Caciulata, categoria I, in sistem meniu fix. Factori natu
turistici: stranduri termale, Vf. Cozia 1644 m. Facilitati copii: copiii intre 0-7 ani au gratuitate la cazare, 7-14
50% din tariful de cazare. Facilitati tratament: baza de tratament proprie, servicii de masaj, afectiuni ale tubu
digestiv, hepato-biliare, renale, ale cailor urinare, metabolice si de nutritie, reumatismale.

Hotel Cozia
Descriere:
Situare: in centrul statiunii. Dotari generale: ascensor, club, piscina acoperita, piscina in
aer liber, sala agrement (fitness), parcare, teren de fotbal, teren de tenis, tenis de masa, cosmetica,
spalatorie, curatatorie, serviciu masaj, punct farmaceutic, cabinet medical, bar de zi, restaurant,
biliard, baza de tratament, schimb valutar, seif, 198 camere duble, 2 apartamente.
Dotari camere: camere duble: baie cu dus, tv cablu, telefon, minibar; apartament: baie cu
dus, tv cablu, telefon, minibar, living, dormitor. Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant
Cozia, categoria I, in sistem meniu fix. Factori naturali turistici: stranduri termale, Vf. Cozia
1644 m. Facilitati copii: copiii intre 0-7 ani au gratuitate la cazare, 7-14 ani 50% din tariful de
cazare.
Facilitati tratament: afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, renale, ale cailor urinare,
metabolice si de nutritie, reumatismale inflamatorii, neurologice periferice, respiratorii si boli
asociate.

Hotel Central
Descriere:
Dotari generale: ascensor, piscina acoperita, sala agrement, parcare, teren de fotbal,
spalatorie, curatatorie, serviciu masaj, cabinet medical, bar de zi, restaurant, baza de tratament,
seif. Este permis accesul cu animale. 40 camere single, 105 camere duble.
Dotari camere: camere single: baie comuna; camere duble: baie proprie sau pe hol.
Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Central, categoria I, in sistem meniu fix. Factori
naturali turistici: stranduri termale, Vf. Cozia 1644 m. Facilitati copii: 0-7 ani cazare gratuita, 7-
14 ani 50% din tariful de cazare cu pat suplimentar asigurat.

7
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

Facilitati tratament: baza de tratament proprie, afectiuni ale tubului digestiv, hepato-
biliare, renale, ale cailor urinare, metabolice si de nutritie, reumatismale inflamatorii, neurologice
periferice, respiratorii si boli asociate.

Vilele Liliacul si Trandafirul ***

Constructii finalizate in anul 2003, dispun de 56 de locuri in camere cu pat dublu,
restaurant si bar, baza proprie de tratament. Camerele sunt dotate cu TV color, minibar, baie cu
dus, uscator de par si ventilatie.

Pensiunea Craiul Muntilor

Situata la poalele Muntilor Cozia, la 15 km de Rm.Valcea, intr-o zona retrasa, linistita,
departe de forfota asezarilor omenesti, pensiunea Craiul Muntilor este locul ideal pentru o
relaxare totala si eliberarea stresului zilnic.
Memorabile partide de vanatoare se pot organiza pentru speciile de vanat mari :urs, cerb,
capra neagra sau vanat mic si de balta :fazan, iepure, vulpe, rate etc.

Staiunea Climnesti-Cciulata dispune de uniti de alimentaie public, nprincipal

integrate unitilor de cazare, ndeosebi marilor hoteluri, dar seevideniaz i uniti
independente.Datorit profilului staiunii i necesitii unor sejururi prelungite, alimentaiaeste
foarte important i necesar a se realiza n incinta structurilor de cazare,serviciilor de
alimentaie fiind chiar incluse n pachetul de servicii achiziionat deturistul venit n cur.
S.C. Climneti-Cciulata pune la dispoziie turitilor venii n staiune:
- 4 restaurante cu 1680 locuri n saloane i terase acoperite sau descoperite;
- 4 baruri de zi cu 120 de locuri;
-2 bufete cu 20 de loocuri n saloane i 120 de locuri pe terase acoperite idescoperite;
Hotelul Traian, n administraia S.C. Sind Romnia, deine un restaurant de 400 de
locuri i bar. Servirea mesei se face pe baz chip-carduri.
Concluzionnd, putem spune c, dac situaia reelei de alimentaie public nstaiune
este avantajoas, n ceea ce privete gradul de diversificare al serviciilor.Trebuie menionat c
acesta este insuficient. n condiiile economii de pia seurmrete ca reeaua de alimentaie s
se lrgeasc i s se diversifice.

- Structura pe tipuri pe categorii de confort

UNITATI DE CAZARE:
1. Hotel Caciulata*** 406 locuri
2. Hotel Central* 306 locuri
3. Hotel Cozia** 406 locuri
4. Hotel Cristal** 96 locuri
5. Hotel Oltul** 486 locuri
6. Hotel Traian*** 526 locuri
7. Hotel Valcea* 268 locuri
8. Hotel Oltour** 28 locuri

8
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

9. Vile, popas turistic 3309 locuri

Total 5870 locuri cazare

- Instalatii si modalitati de agreement

Aezarea pitoreasc a staiunii Climneti-Cciulata creeaz condiiifavorabile pentru

desfurarea unei activiti balneare ntr-o ambian plcut,reconfortant.Baza de agrement a
staiunii cuprinde numeroase mijloace i dotri destinates asigure posibiliti largi i
diversificate pentru petrecerea plcut a timplui liber de ctre turiti.
Agenia de turism a S.C. Climnesti-Cciulata ofer la cerere excursii n jude i n alte
zone, cu mijloace proprii de transport, dispunnd de microbuzeMercedes.Activitatea de
producie a S.C. Climneti-Cciulata S.A. este susinit deun laborator de cofetrie i patiserie,
o gospodrie anex pentru creterea porcilor,4 sere pentru flori, plante ornamentale, legume i
zarzavaturi, un atelier pentrupreparate din carne, sal polivalent cu 240 de locuri i 3 sli de
conferin cu untotal de 120 de locuri.
Agrementul este completat de discoteci, bowling, jocuri mecanice, baruri cu program non
stop, excursii, orientare turistica, piscine interioare si exterioare cu apa geotermala, terenuri de
sport, pescuit, vanatoare, sporturi nautice, drumetii montane sau vizitarea unor obiective
turistice; Manastirea Cozia, Manastirea Turnu, Schitul Ostrov, Ruinele Castrului Roman Arutela,
Manastirea Stanisoara, Muzeul Satului Bujoreni, orasul Rm. Valcea sau orasul medieval Sibiu.
Se mai pot vizita obiective turistice si monumente istorice din imprejurimi: statiunile
Voineasa, Olanesti, Govora, Ocnele Mari, Manastirile Horezu, Bistrita, Arnota, Dintr-un Lemn,
Muzeul Brukenthal, Dumbrava Sibiului, etc.

- Instalatii si modalitati de tratament

Dup naionalizarea de la 11 iunie 1948, staiunea a trecut n proprietateastatului i a luat

fiin ntreprinderea Balnear de Stat pe principii economice, cudirector coordonator medial i
director adjunct administrativ, pn n 1960. PrinHCM 9/60 se hotrte o nou organizare a
staiunilor.
n 1970 se unific Serviciul Medical Balnear cu ntreprinderea de Gospodrie
Oreneasc i se formeaz Complexul Balnear Climneti n cadrul cruiafuncioneaz i
policlinica Balnear. Dup 1990 ncepe procesul de privatizare, dar Policlinica Balnear rmne
n continuare.
Concomitent cu spaiile de cazare s-a dezvoltat i o baz de tratamentmodern, integrat
n baza de cazare, care se compune din trei segmentedistincte:
-baza de tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi;
-baza de tratament Cciulata, cu o capacitate de 1942 proceduri pe zi;
-baza de tratament Climneti-Cciulata, cu o capacitate de 2160
proceduri pe zi. Aceasta atest existena unei baze materiale de tratament, una din cele
maidezvoltate din ar, diversificat, apt s satisfac toate cerinele de tratamentpentru
afeciunile ncadrate n profilul staiunii.
Seciile de fizioterapie sunt dotate cu toat gama de
aparatur la nivelmondial: magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, cureni cu impulsuri, cureni

9
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

dinamici,ultrasunet, solux, bi de lumin, aerosol terapie.Stau la dispoziia pacienilor

laboratoare de analize clinice, laboratoare deexplorri funcionale i camere de gaed cu program
permanent.n cadrul bazelor de tratament exist un personal medical de o naltcalificare
profesional i cu o bogat experien n domeniul balneologiei, cu careconducerea staiunii
colaboreaz foarte bine.

- Factorii terapeutici naturali utilizati efectiv in cura

Staiunea Climneti Cciulata este printre puinele localiti din ar ce ntrunete n

chip fericit de cur: factorul climatic i topoclimatic local i factorulhidromineral reprezentat de
apele minerale. Bioclimatul temperat-continental cuinfluene mediteraneene este unul sedativ-
indiferent i este tolerat n mare msuratt de oameni de o vrst naintat ct i de ceilali de
alte varste i stri i stride sntate.Climneti Cciulata, ca staiune balneoclimateric ocup
un loc deosebit ntre celelalte staiuni similare din ar datorit structurii geologice
complexe,izvoare minerale pentru cur intern, ct i ape termale ce provin de la mariadncimi
pentru cura extern.Dei numeroase izvoare au o compoziie variat, totui caracteristicageneral
a tipului de ap mineral a zonei este de ap sulfuroas, clorurat,bicarbonat sodic, hipoton,
cu o concentraie de sruri ntre 0,5 i 29g/1.Sursele termale de ap sunt puse n valoare cu
ajutorul unor sonde de mareadncime ceea ce a creat posibilitatea crerii unor surse cu
concentraie mare,folosite n cura extern, pentru tratarea afeciunilor reumatismale, ale
aparatuluilocomotor, ale sistemului nervos.
Apele izvoarelor minerale sunt clasificate n funcie de temperatur,mineralizare i
compoziia chimic.n funcie de temperatur:
-ape reci (sub 20*C) sunt cele mai numeroase i se folosesc n curaintern;
-ape termale, care sunt de trei categorii:
-Hipotermale(20-34*C):Cozia 3 i 4;
-Termale(42-43*C): forajele Cciulata 1001, Cozia 1 i 5.Acestease folosesc n cura
extern, sub form de bi;
-Geotermale(87-90*C): forajele Cciulata 1006,Cciulata 1007 iCozia 1008. Se folosesc
n cura extern, sub form de bi, dup ce au fost nprealabil rcite pn la 37-38*C. Aceste surse
mai au i o alt ntrebuinare, cea de nclzire a hotelurilor.Dup mineralizare sunt:-
-ape oligominerale (sub 1g%):Cciulata 7 i 14;
-ape hipotone (1-8g%):majoritatea surselor;
-ape izotone(8-9g%): Cciulata;

Dup compoziia chimic sunt: -ape sulfuroase;

-cloro-sodice;
-calcice;
-bromurate;
-magneziene;
-slab iodurate.
Izvoarele din zon au o compoziie chimic i o concentraie a srurilor variate.

- Posibilitati de tratament

10
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

Afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, hipoacide, constipatia cronica, colite
cronice); afetiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necalculoasa sau
calculoasa, tulburari dup ficat operat colecistectomie, hepatia cronica, pancreatita cronica);
afeciuni renale i ale cailor urinare (litiaza renala neoperata sau operata, litiaza cailor urinare,
pielonefrita cronica, infecii urinare, glomerulonefrita cronica stabilizata); afeciuni metabolice
si de nutritie (diabetul zaharat, stari de hiperuricemii, de hiperlicemii, obezitate); afectiuni
reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala i lombara, artroze, poliartroze);
afectiuni reumatismale inflamatorii (stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau
dupa infecii de focar); afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze,
tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala); afectiuni posttraumatice (redori articulare
posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si
fracturi); afectiuni neurologice periferice (pareze, stari dupa poliomielita); afectiuni respiratorii
(persoane expuse la noxe respiratorii, microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si
traheo-bronsitele cronice, bronsiectazia); afectiuni asociate (ginecologice, otorinolaringolo-gice,
dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroza astenica, boli profesionale).

4. Circulatia turistica

- Structura pe nationalitati

Zona Climneti-Cciulata nregistreaz tot mai multe sosiri turistice, faptdatorat

diversitii i valorii potenialului turistic antropic i natural existent aici.Circulaia turistic,
acest flux de turiti, este reprezentat cu ajutorulvolumului i structurii cererii turistice.n analiza
circulaiei turistice se au n vedere urmtorii indicatori:-numrul de turiti-numrul de nnoptri-
sejurul mediu-densitatea circulaiei turistice.

Numrul de turiti
Analiznd datele existente se observ c dup anul 1989, numrul
turitilor sosii n staiunea Climneti-Cciulata a sczut. ncepnd cu anul 2000 se
nregistreaz o cretere a acestui indicator, de la31616 n 2000 la 44600 n 2005.
Aceast cretere se nregistreaz att la numrulde turiti, ct i la turitii strini.

Numrul de nnoptri
Un alt indicator ce ajut la msurarea i caracterizarea fluxurilor turistice este numrul de
nnoptri sau numrul total de zile-turist calculat ca produs ntre numrul total de turiti i durata
activitii turistice efectuat acestora exprimat n zile.n anii 2004 i 2005 observm c n
primul an numrul turitilor este tot mai mic dect n cel de-al doilea, dar numrul nopilor de
cazare are o evoluie invers, astfel in anul 2003 s-a nregistrat un numr total de 41733 de turiti
dintre care 40462 turiti romni, iar numrul nnoptrilor a fost de 360027. n anul 2004 numrul
turitilor a fost de 43574 dintre care 42360 turiti romni, iar numrul nnoptrilor a fost de
340920.

Sejurul mediu
Durata medie a sejurului se exprim prin raportul dintre numrul total de zileturist(NZT)
i numrul total de turiti (NT), respectiv:

11
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

DS= NYT / NT
n ceea ce privete ultimii ani, 2002-2004, se observ c gradul de ocupare a capacitii
existente n staiune a crescut progresiv : de la 58,22% n 2002 la 65,66 n 2004.Valorificarea
eficient a bazei tehnico-materiale este condiionat de manifestarea efectiv a cererii turistice.
Atragerea unui numr sporit de turiti ridicarea gradului de utilizare a capacitii existente i
implicit veniturilor realizatedin diverse prestaii turistice.

Densitatea circulaiei turistice

Densitatea circulaiei turistice este indicatorul care pune in relaie direct circulaia
turistic cu populaia autohton a staiunii.Se exprim ca raport ntre numrul de turiti ce
viziteaz staiunea sau numrul total de zile turist i populaia autohton zonei receptoare.
Populaia oraului Climneti este, potrivit ultimelor statistici de 8966 locuitiri.Oraul
Climneti primete n fiecare an turiti al cror numr depete de 4-5 ori populaia local.

Anul Nr. turiti Turiti Turiti strini Nr. nnoptri

romni
2004 41733 40462 1271 360027

2005 43576 42360 1216 340920

- Perioada

Turismul de circulaie/tranzit este favorizat de amplasarea staiunii pe drumul european

E 81 (Halmeu Satu Mare Cluj Napoca Sebe Sibiu Piteti Bucureti), ce leag
Ardealul de capital.
Turismul la sfrit de sptmn este o form de turism care este tot mai larg practicat
de populaia din mediul urban. Amplasarea staiunii la 18 km de Rmnicu Vlcea, 49 km de
Curtea de Arge stimuleaz aceast form de turism
Turismul de odihn i recreere - se practic i n prezent, mai ales n perioada estival.

5. Determinarea gradului de atractivitate

- Tipul de turisti

Statiunea balneara Calimanesti-Caciulata este frecventata in mod deosebit de persoane

varstnice cu diverse afectiuni, insa persoanele mai tinere practica acest tip de turism la sfarsit de
saptamana sau in perioada estivala.

12
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer
Analiza SWOT
Puncte forte:
- existenta unor de resurse balneare unice pe
plan european.;
- nivelul de pregatire al cadrelor medicale din
domeniu;
- gama variata de proceduri de cura;
- preturi reduse n comparatie cu alte tari;
- existenta unor piete traditionale pentru
turismul balnear din Romnia Germania,
Franta, Belgia, Israel.
Oportuniti:
- cresterea solicitarilor pe plan
international/national privind turismul balnear;
- tendinta de mbatrnire a populatiei pe plan
mondial;
- cresterea facilitatilor specifice nu
tratamentului recuperator ci de preventie
wellness;
- cresterea numarului de touroperatori
specializati si specialisti n turismul balnear;
Puncte slabe:
- structuri de primire si tratament de slaba
calitate;
- asigurarea la un nivel scazut a serviciilor de
tratament, recreere si divertisment;
- infrastructura de acces, utilizare si colectare
a resurselor balneare nvechita si insuficienta;
- exploatarea intensiva, a substantelor si
resurselor minerale din statiunile balneare;
- infrastructura locala slaba ( acces, utilitati);
- mediul ambiant al statiunilor prost ntretinut,
lipsa spatiilor verzi specifice si mbatrnirea
parcurilor balneare;
Ameninri:
- scaderea puterii de cumparare a populatiei;
- oferta similara a unor destinatii traditionale
Ungaria, Cehia;
- cresterea competitiei pe plan regional prin
aparitia unor destinatii noi Croatia, Slovenia
- superioare din punctul de vedere al
facilitatilor;
- anularea subventiilor statului, prin
intermediul Casei de Pensii, pentru turismul
13
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

- atentia factorilor de decizie n politica de balnear;

munca/asistenta sociala n prevenirea
accidentelor si pastrarea capacitatii de efort pe - conservarea unor modele de management
perioada ndelungata; depasite n conditiile accesului n U.E;

- neconstituirea parteneriatelor public privat

pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe
plan regional.

- Propuneri

n prezent, balneologia romneasc i are un rol bine definit, att pe planintern, ct i pe

plan internaional.
Apele minerale romneti sunt apreciate n ntreaga lume cucerind medalii ladiferite
trguri i concursuri de specialitate.Staiunile balneo-climaterice au acum multiple posibiliti de
cazare i centremedicale cu aparatur de ultim generaie, cu bi termale n aer liber sau
bazineacoperite, inhaloterapie, aerohelioterapie etc., unde i desfoar activitateamedici
specialiti de talie mondial.
Astzi se tie c la staiunile balneo-climaterice nu mai apeleaz doar suferinziici i
persoanele sntoase i aparent sntoase, cu predispoziii spre mbolnvire.Pentru copii sunt
organizate programe speciale, pentru ca n vacane acetias beneficieze de factorii balneo-
climaterici ai staiunii, cci o minte sntoas sea fl ntr-un corp sntos.
n cazul staiunii Climneti-Cciulata putem aprecia c exist o mare diversitate de
structuri de cazare, de la hotel la camping. De asemenea,capacitile de tratament din staiune
sunt superioare comparativ cu cele ale altor staiuni de profil din ar. Dac baza material din
staiune este bine dezvoltatstructural, totui se gsete ntr-un grad de uzur fizic i moral
destul deridicat.Se cere i existena unor structuri de cazare cu un grad mai mare de
confortdect cel existent.
O alt cerin ce se impune n cadrul acestei staiuni, este cea de diversitatesuperioar a
serviciilor, prin includerea unor servicii de agrement, tiut fiind faptul c oferta turistic este o
combinaie de elemente materiale i servicii, n careacestea din urm joac un rol important. Se
asist, totui n staiunea Climneti-Cciulata, la o specializare a ofertei de servicii pentru noi
segmente ale cererii:turismul de afaceri i congrese, oferta balnear pentru sportivi.
Aflat pe o arter de intens circulaie naional i internaional, staiunea
Climneti-Cciulata atrage i un numr mare de vizitatori aflai in tranzit.Din acest motiv, este
de dorit o dezvoltare a structurilor de cazare ce rspundprioritar acestui tip de turism tiut fiind
faptul c n regiune exist doar o singurstructur de cazare de acest gen.Un punct forte al
staiunii l constituie faptul c este o staiune permanent,unde turismul este posibil tot timpul
anului.

- Minimixt de marketing

14
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

Una dintre cele mai importante probleme referitoare la valorificarea potentialului turistic
o constituie conturarea si utilizarea unei politici promotionale active capabile sa puna in
evidenta toate laturile si aspectele prin care statiunea Calimanesti Caciulata sa devina un punct
de atractie turistic, pentru turistii din diferite zone ale lumii.
Problema ce trebuie rezolvata, prin strategia promotionala consta in in aceea de a
evidentia caracterele deosebite ale ofertei turistice, in comparatie cu ofertele altor statiuni si caile
prin care acestea sunt puse la dispozitia solicitantilor sai.Realizarea unei asemenea cerinte
urmeaza a fi realizata print-o strategie fundamentata, care, pe de o parte sa aiba in vedere
obiective generale propuse realizarii in domeniul valorificarii patrimoniului turistic, iar pe de alta
parte, sa apeleze la tactici specifice bazate pe forme promotionale adecvate principalelor produse
turistice.
Tratamentul cu ajutorul apelor minerale, termominerale are in Romania traditie.Prin
calitatea factorilor naturali de cura-ape minerale, namoluri terapeutice, climat de crutare- statiune
Calimanesti- Caciulata este renumita in lumea intreaga.Este situata intr-o zona naturala deosebit
de pitoreasca, cu aer curat, nepoulat. Are posibilitatea terapeutica si materiala de a efectua, in
acelasi timp profilaxie, tratament, recuperare. Tratamentele balneare obisnuite sunt asociate cu
tratamente faramaceutice originale romanesti : Aslavital, Boicil, Pell Amar si cu apiterapie,
fitoterapie. Se remarca efectele benefice ale factorilor naturali de cura din aceste statiuni si in
tratarea stresului.
In vederea intensificarii actiunilor promotionale romanesti pe pietele turistice
internationale, avand ca efect cresterea fortei de atractie si competitivitatii turistice, apare
necesara sporirea acestor activitati atat la noi in tara cat si in strainatate.Se simte nevoia gasirii
unor posibilitati de crestere a numarului si diversificarii materialului de promovare privitor la
produsele oferite de marile unitati primitoare de turisti, in scopul careia este necesara o mai mare
antrenare a acestora in orasul Rm.Valcea.
In cresterea si diversificarea actiunilor de promovare, in sporirea eficientei acestora, in
conformitate cu cerintele fiecarei piete turistice, un rol important il joaca si cercetarea stiintifica,
ale carei posibilitati in acest domeniu sunt nelimitate.
Promovarea produselor turistice presupune :
-declansarea unor actiuni promotionale de amploare, prin includerea ofertei turistice a statiunii in
cataloagele marilor firme touroperatoare ;
-prezentarea ofertei turistice la manifestarile internationale specifice( reuniuni, congrese,
expozitii) ;
-lansarea ofertei turistice pe pietele netraditionale din diferitele zone ale lumii ;
-perfectionarea si modernizarea tehnicilor de promovare;
-individualizarea produselor turistice si folosirea de insemne pe diferite articole care pot fi oferite
drept suveniruri regionale;
diversificarea publicatiilor turistice editate in mai multe limbi de circulatie internationala si
distribuirea lor in tara si in strainatate.

15
 Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic i Comer

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org
http://www.primariacalimanesti.ro/
http://www.romturism.ro
http://www.calimanesti-caciulata.ro/

16