Articol publicat pe VYS Blog -

www.vysblog.ro
Protectii diferentiale
2011- 06- 01 10:06:30 VYS

DESPRE PROT ECT II DIFERENT IALE SAU CAT VALOREAZ A VIAT A UNUI
OM ?

Cum spuneam in art icolul despre echiparea t abloului elect ric, vom vorbi si
despre asa-numit ele sigurante dif erentiale pe care le int alnim t ot mai des
in echiparea t ablourilor elect rice de apart ament .

INT RERUPT OR (DISJUNCT OR) DIFERENT IAL PENT RU CURENT I

REZ IDUALI.

Oau!!! Ce denumire pompoasa ! It alienii, mult mai pragmat ici decat noi la f aza
ast a, i-au dat o denumire pe care s-o int eleaga t ot macaronaru, i-au spus
simplu: salva vit a. Chest ia ast a o st iu de la un it alian de vreo 60 de ani.
Acest a cumparase un apart ament si avea nevoie de un elect rician care sa-i
f aca o inst alat ie elect rica noua si, prin int ermediul unei cunost int e comune, a
ajuns la mine. Isi adusese din It alia absolut t oat e mat erialele si aparat ajul
necesare. At unci am avut ocazia, pent ru prima dat a (desi aveam la vremea
aceea vreo 17 ani de meserie in spat e) sa mont ez o sigurant a dif erent iala
marca Gewiss. Cand l-am int rebat ce est e, mi-a explicat ca est e un dispozit iv
care, daca bagi deget ul in priza, f ace t zac si decupleaza curent ul ca sa nu t e
elect rocut ezi.

Pent ru a put ea int elege cum ne poat e salva viat a sigurant a dif erent iala, voi
f ace o mica expunere de elect rot ehnica element ara, pe int elesul t ut uror.

Sa presupunem ca avem in locuint a o priza

de 230 V ale carei borne le not am cu Uo si U1. Int re cele doua borne avem
t ensiunea de 230 V not at a cu U. Daca la aceast a priza int roducem st echerul
unui consumat or (de exemplu un mixer elect ric de bucat arie), obt inem cel mai
simplu circuit elect ric conf orm schemei alat urat e.

Mixerul nost ru (la f el ca orice consumat or elect ric) are o rezist ent a (mai exact
o impedant a int erna, f iind vorba de curent alt ernat iv), simbolizat a cu Z . in
acest caz, prin mot orul mixerului nost ru se va st abili un curent elect ric not at cu
I, al carui sens il consideram in mod convent ional de la borna U0 cat re borna
U1. In conf ormit at e cu Legea lui Ohm, valoarea curent ului I est e dependent a
de valoarea t ensiunii U si a impedant ei Z , dupa f ormula I = U/ Z , valoarea
curent ului f iind aceeasi in orice punct al circuit ului.

Presupunem ca, din cauza det eriorarii cablului de aliment are al mixerului,
gospodina at inge in mod accident al port iunea de cablu cu izolat ia det eriorat a
in punct ul A. Int rucat corpul omenesc are o impedant a int erna Z 0, prin el se va
st abili un curent elect ric de valoare I0 care va avea sensul de la borna U0
cat re pamant , concomit ent cu curent ul I1 care circula in cont inuare prin mixer
cat re borna U1 a prizei, iar gospodina noast ra va suf eri un soc elect ric.
Sit uat iile sunt reprezent at a schemat ic in f igurile de mai jos. Daca valoarea
curent ului I0 est e mai mare sau egala cu 30 mA, socul suf erit poat e f i mort al.
Ast f el, in punct ul A avem un curent I care int ra si doi curent i, I0 si I1, care ies.
Punct ul A se numest e nod de ret ea si pent ru el est e valabila Legea I a lui
Kirchof f care spune: suma algebrica a curentilor care intra intr-un nod de retea
este zero adica, suma curentilor care intra intr-un nod de retea este egala cu
suma curentilor care ies din acel nod de retea, in cazul nost ru: I = I0 + I1 sau I1
= I I0.

Asadar, in acest caz curent ul care pleaca de la borna U0 a prizei nu mai est e
egal cu curent ul care ajunge la borna U1 iar daca la bornele prizei mont am un
dispozit iv care poat e det ect a dif erent a dint re cei doi curent i, adica
dif erential, at unci put em f ace ca acel dispozit iv sa dea o comanda de
decuplare a t ensiunii, salvand viat a gospodinei.
 Acum, dupa t oat a aceast a t eorie, se pune int rebarea:
La ce ne t rebuie noua dif erent iale, ca pana acum n-am avut si uit e ca n-am
murit ? O prost eala a producat orilor, care nu st iu ce sa mai invent eze ca sa-si
ment ina af acerea!. Alt ii pot spune: Sunt prea scumpe, domne, dif erent ialele
ast ea! Poat e ca ar f i bune, dar sunt scumpe rau !. Tut uror le recomand sa
f aca un exercit iu de imaginat ie: sa-si inchipuie ca au un copilas in varst a de
numai cat iva anisori, manat de curiozit at ea specif ica varst ei int roduce int r-o
priza un obiect met alic gen agraf a, sarma, cui, chei et c. cu consecint e ce pot
f i f at ale. Sunt absolut convins ca int r-o ast f el de sit uat ie, cei lovit i de o ast f el
de t ragedie, ar f i in st are sa plat easca orice, doar sa poat a da t impul
inapoi,insa acest lucru nu va mai f i posibil. Si t oat e ast ea cu pret ul unei
sigurant e dif erent iale de f irma care est e undeva int re 80 si 130 de lei (sa
zicem 200 lei cu t ot cu manopera de mont aj). O sigurant a dif erent iala arat a ca
cea prezent at a in f ot o.

Sigurant a dif erent iala se poat e mont a int r-un t ablou elect ric la f el ca o
sigurant a bipolara, est e obligat oriu de respect at pozit ia f azei si a nulului.
Pent ru o casa sau apart ament consumat orii principali ale caror circuit e pot f i
prot ejat e cu sigurant e dif erent iale pot f i: masina spalat ruf e sau vase, cazile
cu hidromasaj, echipament ele de incalzit apa (inst ant uri, boilere), circuit ele
prizelor, circuit ele ext erioare et c. Un t ablou elect ric de apart ament prevazut
cu sigurant a dif erent iala, se pot vedea usor conexiunile acest eia.

Exist a sit uat ii in care mont area unei sigurant e dif erent iale se dovedest e a f i o
mare bat aie de cap pent ru propriet arul locuint ei. De mult e ori, acest a are
neplacut a surpriza sa const at e ca dif erent iala lui cea noua declanseaza la
conect area oricarui consumat or din casa, chiar si a unui banal bec.

In ast f el de cazuri insa, de cele mai mult e ori est e vinovat a inst alat ia veche si
nemodernizat a a apart ament ului. In mult e blocuri const ruit e inaint e de 1990,
inst alat iile elect rice au f ost execut at e f ara sa exist e o separare f oart e st rict a
int re conduct orul de nul de lucru si cel de nul de prot ect ie. In aceast a sit uat ie,
la orice consumat or conect at la ret ea apare acel nod de ret ea pe care l-am
explicat mai sus, ast f el ca, dupa ce st rabat e consumat orul, curent ul circula
at at prin nulul de lucru, cat si prin nulul de prot ect ie, f apt care est e
int erpret at de cat re sigurant a dif erent iala ca un curent rezidual de scurgere,
provocand declansarea prot ect iei. Daca se poat e depist a unde est e
at ingerea dint re cele 2 nuluri, problema se poat e rezolva, dar exist a sit uat ii in
care acest lucru est e imposibil, mai ales la o inst alat ie execut at a cu cablu
INT ENC zidit in peret i, si unde se poat e ca un conduct or de nul cu izolat ia
slabit a sa vina in cont act cu o armat ura met alica a planseului. In acest e cazuri
singura modalit are de rezolvare a problemei est e execut ia unor circuit e
elect rice noi.

In aceast a sit uat ie neplacut a m-am pomenit eu cand, hot arat sa iau masuri de
prot ect ie pent ru a nu periclit a viat a copilului meu, am cumparat o sigurant a
dif erent iala de 25A/30 mA pe care am mont at -o ca sigurant a generala in
t abloul de apart ament . N-am put ut sa o f olosesc deoarece declansa
inst ant aneu la orice consumat or, si nici n-am reusit sa depist ez problema
int rucat la mine nulul de lucru nu vine la t ablou, ci undeva int r-o doza (probabil
ascunsa, nu am reusit sa o gasesc), asa ca am f ost nevoit sa apelez la o
solut ie mult mai scumpa, aceea de a mont a cat e o dif erent iala la f iecare priza
care era accesibila copilului. In f inal am mont at 4 sigurant e dif erent iale, una de
10 A la masina de spalat si cat e una de 6 A in camera copilului, in camera
noast ra si pe circuit ul cent ralei t ermice. Solut ia aleasa pent ru mont area
acest or dif erent iale poat e ca nu est e cea mai est et ica posibil dar am
considerat ca est e f oart e pract ica, de aceea v-o prezint .

Asadar, pe capacul f ront al al unei cut ii de derivat ie in mont aj aparent de t ip

Elmark (pe care am mont at -o pe peret e exact deasupra dozei de aparat a
prizei f olosind dibluri de plast ic si holsuruburi), cu dimensiunile 150 x 150 x 70
mm, am pract icat doua decupaje. In cel din st anga am mont at o priza dubla
ingropat a Schneider, careia i-am demont at ghearele de st rangere in doza si
am f ixat -o cu suruburi M3 cu piulit e. In celalalt decupaj am mont at sigurant a
dif erent iala Schneider de 6A/30mA. Conduct oarele act ive din doza (f aza si
nul) unde f usese priza originala le-am conect at la bornele de int rare ale
dif erent ialei, respect and polarit at ea inscript ionat a pe corpul acest eia iar pe
iesirile dif erent ialei am conect at prin conduct oare bornele prizei.
In incheierea art icolului as dori sa va mai spun ca in ult imii doi ani am
modernizat inst alat iile elect rice de la servici adaugand f at a de echipament ele
obisnuit e si 46 sigurant e dif erent iale. Pent ru f iecare dint re acest ea am f acut o
f isa de verif icare in care consemnez rezult at ele verif icarilor st arii de buna
f unct ionare, lunar. De la mont area lor am avut o sit uat ie in care un coleg a
at ins accident al un conduct or det eriorat si dif erent iala si-a f acut t reaba
ireprosabil. Consider invest it ia in acest e dif erent iale s-a amort izat numai prin
prisma f apt ului ca am un coleg care est e azi print re noi, t eaf ar si nevat amat .
Daca nu ar f i exist at dif erent iala, sit uat ia ar f i put ut sa f ie cu t ot ul alt a
gandit i-va de doua ori inaint e de a lua o decizie legat a de ut ilizarea
sigurant elor dif erent iale.

Autori: Florin Muresan Grecu si Viorel Stanculescu

Vizualizari:66178