O POVESTE PENTRU OAMENI MARI ,amintindu-si cand erau mici

( adaptare dup ,,Micul prin`` de A. de Saint- Exupery)

Am recitit astzi emoionat

O crticic plin de-neles
Rmas din copilria mea uitat...
Valori umane dintre file-i ies:

A fost odat un mic prin... Atunci a nceput s preuiasc

Aa povestea ncepea- Mai mult pe lume floarea sa
i el privea cu ochi cumini i s o vad mai frumoas
Un trandafir pe care-l ngrijea. Prin propriul suflet ce-l sdise-n ea.

Nu era bogat, aa cum ali A neles c eti rspunztor

Prini cunoscui atunci mai existau Fa de cei pe care-ai mblnzit,
Planeta lui, civa vulcani, nu prea nali A nvat ce-nseamn dor
i-un trandafir-averea lui erau. i-a plns, de prieteni cnd s-a desprit.

Dar ntr-o zi, sensibilul copil A desluit o tain, ca un crez:

Vru lumea s-o cunoasc negreit. C ochii doar, nu pot vedea,
i-atunci, din universul lui fragil, Nu pot ptrunde-al lucrurilor miez!
S caute prieteni a pornit. Mai limpede priveti cu inima!

Printre planete-a hoinrit, Chiar i-n pustiul nisipos

Prin nisip a mers, prin zpezi i stnci, Tu poi afla albastre unde,
Pn cnd un drum a ntlnit Cci tot ce-n via-i preios,
i ctre oameni s-a-ndreptat atunci. Sub nveli de lucruri se ascunde.

A nvat c prieteni poi s ai i fiecare dintre noi a fost

Doar daca tii s-i mblnzeti: Un mic prin sensibil, cutnd
ncredere i iubire s dai... Rspuns la ntrebari - al vieii rost,
Doar aa poi crea legturi sufleteti. Dar am uitat s fim copii din cnd n cnd.