O POVESTE PENTRU OAMENI MARI ,amintindu-si cand erau mici
( adaptare dup ,,Micul prin`` de A. de Saint- Exupery)
Am recitit astzi emoionat
O crticic plin de-neles Rmas din copilria mea uitat... Valori umane dintre file-i ies:
A fost odat un mic prin... Atunci a nceput s preuiasc
Aa povestea ncepea- Mai mult pe lume floarea sa i el privea cu ochi cumini i s o vad mai frumoas Un trandafir pe care-l ngrijea. Prin propriul suflet ce-l sdise-n ea.
Nu era bogat, aa cum ali A neles c eti rspunztor
Prini cunoscui atunci mai existau Fa de cei pe care-ai mblnzit, Planeta lui, civa vulcani, nu prea nali A nvat ce-nseamn dor i-un trandafir-averea lui erau. i-a plns, de prieteni cnd s-a desprit.
Dar ntr-o zi, sensibilul copil A desluit o tain, ca un crez:
Vru lumea s-o cunoasc negreit. C ochii doar, nu pot vedea, i-atunci, din universul lui fragil, Nu pot ptrunde-al lucrurilor miez! S caute prieteni a pornit. Mai limpede priveti cu inima!
Printre planete-a hoinrit, Chiar i-n pustiul nisipos
Prin nisip a mers, prin zpezi i stnci, Tu poi afla albastre unde, Pn cnd un drum a ntlnit Cci tot ce-n via-i preios, i ctre oameni s-a-ndreptat atunci. Sub nveli de lucruri se ascunde.
A nvat c prieteni poi s ai i fiecare dintre noi a fost
Doar daca tii s-i mblnzeti: Un mic prin sensibil, cutnd ncredere i iubire s dai... Rspuns la ntrebari - al vieii rost, Doar aa poi crea legturi sufleteti. Dar am uitat s fim copii din cnd n cnd.