CAMPANIE IMPOTRIVA

POLUARII MEDIULUI INCONJURATOR

Anghel Alexandra Mihaela

Academia de studii Economice Bucuresti
Facultatea de Marketing
2017
Poluarea mediului nconjurtor

1.Definirea problemei
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea
uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar
dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile
vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani). Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi
apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se
acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun.
 Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul
natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din
mediu.
Fenomenul de apariie a unor factori perturbatori ai mediului i de producere a dezechilibrelor ecologice
a fost denumit poluare.
Cauzele apariiei polurii pot fi sintetizate astfel:utilizarea haotic a rezervelor naturale;acumulri n
mediu de substane neutilizabile;apariia de substane noi, la care ritmul de consum i de reciclare de ctre
organisme este mult inferior ritmului de apariie;creterea demografic vertiginoas, n special n ultimele
dou secole;dezvoltarea intens a industriei, transporturilor i a agriculturii.
Principala cauza a poluarii, cum este si de imaginat este omul. Printre felurile in care omul polueaza
planeta de mentionat sunt extinderea constructiilor, consumul de materiale (schimbarea uleiului la
masina, vopsirea unei case si chiar masa de pranz sunt exemple de consumuri care cauzeaza poluarea
mediului) si reziduurile menajere.
Poluare aerului este cauzata de arderea combustibililor fosili necesara transporturilor, consumul de
electricitate, incalzirea locuintelor si de procesul de productie al bunurilor si serviciilor pe care le
cumparam.
Poluarea apelor este cauzata de apa menajera si cea rezultata in urma proceselor industriale de
productie, deversarea deseurilor radioactive, deversarile accidentale de petrol si nu in ultimul rand de
incalzirea globala.
Poluarea pamantului este cauzata de deseurile menajere stocate in pamant, deseurile rezultate in urma
proceselor industriale de productie, despadurire, operatiunile de minerit si mecanizarea excesiva.
Efectele poluarii: Poluarea aerului are un impact negativ asupra sanatatii organismului, cu simptome
minore gen tuse, lacrimarea ochilor ajungand la probleme de respiratie si chiar moarte. In plus smog-ul
reduce vizibilitatea, iar emisiile de chimicale in aer pot provoca ploi acide care distrug vegetatia, fauna
si pot otravi sursele de apapotabila.
Efectele poluarii apelor depind de substantele chimice deversate sau de micro orgnismele din apa,
dar de obicei au ca finalitate distrugerea ecosistemelor zonale, moartea pasarilor si pestilor. In cazurile
grave oamenii sunt afectati, daca consuma fara cunostinta de cauza apa din surse poluate sau daca
mananca pesti proveniti din zone contaminate. In plus scaldatul in apele contaminate poate provoca
boli ale epidermei.
Poluarea pamantului nu afecteaza direct sanatatea organismului, dar prin consumul de legume si
fructe cultivate in zone poluate ne putem imbolnavi, gravitatea depinzand de concentratia si tipul
poluantului, asa cum se regaseste in plante.

2. Analiza situatiei
Pentru a tri n condiii mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante, arbori,
minereuri, crbuni, sare, petrol, gaze naturale, ap. Din utilizrile acestor resurse naturale (primare) au
rezultat i produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au fost
permanent evacuate n natur. Unele dintre acestea produse au putut s se integreze n ciclurile naturale
ale unor elemente, altele ns se tot acumuleaz, producnd perturbaii ecologice. Un alt fenomen a fost
epuizarea unor resurse naturale, dispariia unor specii de plante i animale. Activitile antropice au
provocat i schimbri topografice i de clim, ce au avut puternice repercursiuni asupra mediului, unele
pozitive (mpduriri, ndiguiri), altele ns negative (defriri, asanri, eroziunea solului).
Pasteur, ilustrul parinte al microbiologiei a descoperit concurenta vitala a bacteriilor. El a dat si o
teorie a mediului epuizat, care sustine ca imposibilitatea cresterii aceleiasi culturi microbiene sau a
alteia noi are drept cauza epuizarea elementelor nutritive din mediu. Intuind in mod genial mecanismul
de baza al concurentei dintre microorganisme, observa utilizarea integrala a surselor de hrana de catre o
specie de microorganisme (cea care se poate inmulti mai repede) in dauna celorlalte
specii.Bacteriologul roman Victor Babes n-a fost de acord cu explicatia lui Pasteur, dozand in mediul
de cultura aparent epuizat suficiente substante nutritive pentru a asigura din plin cresterea a numeroase
microorganisme, din aceeasi specie sau din alte specii. Elexplica: Prin descompunerea mediului,
microorganismele dau nastere la corpi chimici care le opresc dezvoltarea si impiedica alte bacterii sa se
dezvolte alaturi de ele. Stiinta moderna a validat ambele teorii, iar colaboratorul lui Fleming la
descoperirea penicilinei, Florey, arata ca, descoperind toxinele si fenomenul de antibioza, Pasteur si
Babes au facut primii pasi pe drumul tratamentului modern al bolilor infectioase.Deci, prima categorie
de poluanti o constitue deseurile activitatii sale vitale, care, la randul lor, permit dezvoltarea unor
organisme parazite ca paduchi, viermi, microorganisme, virusuri.
Aceste categorii de poluanti formeaza poluarea naturala, care, in spatii inchise,capata proportii
dramatice. Dar sunt si exceptii. In natura, in mod obisnuit, deseurile unei categorii de vietuitoare
servesc ca resurse de viata altei categorii, asigurand o continua transformare si reutilizare a unei
cantitati limitate de elemente nutritive, in cadrul circuitului natural al elementelor.Un poluant,este un
factor aflat in mediu, care impiedica inmultirea uneia sau mai multor specii de vietuitoare, printr-o
actiune de intoxicare acuta sau de lunga durata.
Istoria poluarii: Apare n SUA n 1935-Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea
eroziunii acelerate. Dupa 1945 se infiinteaz primele organizaii internationale care se preocup i de
problemele mediului inconjurtor:1945 ONU (Organizaia Natiunilor Unite );1945 FAO (Food and
Agricultural Organisation);1956 Uniunea International pentru conservarea Naturii i a Resurselor
Naturale;1961 World Wildlife Found.Are loc prima celebrare a Zilei Pmantului (Earth Day) 21
martie 1970 cand au loc mitinguri n toat America cu implicarea oficialittilor i cu fonduri federale.
Incepand din anul 1970 Ziua Pmantului a devenit o zi international.
In anii 70, miscarea ecologic s-a dezvoltat n continuare, ajungandu-se la creerea organizaiilor
Greenpeace i Friends of the Earth.In anii 80 se contureaz primele propuneri legate de dezvoltarea
durabil ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar c trebuie
stabilite bariere n calea potentialului destructiv al unor descoperiri stiintifice.
In 1984 are loc un tragic accident n Bhopal (oras din India Central), unde o fabric de pseticide a
companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost inregistrati mii de morti iar impactul asupra
mediului a putut fi simtit i 15 ani mai tarziu. In 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei
nuclearo-electrice de la Cernobal, Ucraina, fost Uniune Sovietic. S-au inregistrat peste 100000 morti
i imense degradri ale mediului.
n 1987 a fost confirmat pentru prima dat existenta unei guri n stratul de ozon. n 1991 are loc
Rzboiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti i catastrofe ecologice.n 1993,
Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza contemporan i mai ales impactul ei asupra
mediului. Se angajeaz primul plan de actiune global Agenda 21. n capitolul 36 al Agendei 21 se
afirm rolul cheie al educatiei ecologice.
La 6 ani dup Summitul de la Rio, cu tot entuziamul care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este n
cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de ctre unele state, organizaii sau corporatii.
Opinia public este saturat cu informatii legate de mediu (in general n trile occidentale) dar
mobilizarea n jurul cauzei a sczut. Actiunile pentru mediu par a fi n retragere peste tot cu exceptia
Peninsulei Scandinave.Ca rezultat al Conferintei de la Rio a aprut GEF (Global Environment Facility)
care reprezint un mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu i dezvoltare n diferite
prti ale lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondial, UNDP (Programul natiunilor unite pentru
dezvoltare) i UNEP (Programmul natiunilor unite pentru mediu).Primii vizionari care au tras semnalul
de alarm legat de degradarea mediului inconjurtor au fost oamenii de stiint din secolul XIX care,
confruntati cu urbanizarea i industrializarea galopant au incercat s stopeze actiunile destructive i s
educe oamenii n domeniul stiintelor naturale i a protectiei mediului.Din punct de vedere istoric
conceptul de protectie a naturii a aprut prima oar la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold,
Darwin, Wallace) i la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).
Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondat n Anglia n 1865 sub numele Commons,
Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare Alkali Law a fost dat de
parlamentul britanic n 1863. In 1864 Congresul Statelor Unite hotrste c Valea Yosemite s devin o
zon recreational iar n 1872 se stabileste primul parc national la Yellowstone.
In 1985 specialistii care cerceteaza atmosfera, au adus la cunostinta un fapt deosebit de important:
primavara continutul de ozon deasupra statiei Halli-Bei din Antarctida s-a micsorat cu 40% din anul
1977 pna n anul 1984. Aceasta descoperire a fost confirmata si de alti cercetatori, care au demonstrat
ca regiunea cu continut redus de ozon se intinde dincolo de hotarele Antarctidei si se afla la o distanta
de la 12 pna la 24 km. Cercetarile au demonstrat ca deasupra Antarctidei exista "o gaura" de ozon. La
inceputul anilor 80 dupa masurarile de pe satelitul "Nimbus-3" o asemenea gaura a fost descoperita si
deasupra Arcticii, numai ca era de dimensiuni mai reduse, iar continutul de ozon s-a micsorat cu 9%. n
medie pe glob, continutul de ozon s-a micsorat cu 5%.
Continutul redus de ozon are consecinte grave pentru sanatatea omului. Fiind n atmosfera n cantitate
de 0,0001%, are actiune distructiva asupra celulelor organismelor vii. Scaderea concentratiei ozonului
cu 1% duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolet deasupra solului cu 2%. Dupa modul de actiune
asupra organismelor vii, razele ultraviolete sunt apropiate de razele ionizante insa, din cauza lungimii
de unda mai mari dect la gama-raze, nu pot patrunde adnc n tesuturi. De aceea, el afecteaza numai
suprafata organelor. Razele ultraviolete au energie destula pentru distrugerea ADN-ului, moleculelor
organice, ceea ce poate provoca cancerul pielii, cataracta, melanina si imunodeficienta. Provoaca, de
asemenea, arsuri pe piele si retina.
Razele ultraviolete sunt slab absorbite de apa. De aceea, ele prezinta un pericol mare pentru
ecosistemele marine. Experientele au demonstrat ca planctonul, n timpul maririi intensitatii UV, poate
sa dispara. Planctonul reprezinta prima treapta n lantul trofic, adica sunt producatori, de care depind
toate celelalte trepte ale lantului trofic. Se poate spune ca lipsa planctonului din mari si oceane poate
duce la disparitia vietii din aceste ecosisteme. Plantele sunt mai putin sensibile, dar la o marire a dozei
UV pot sa fie afectate.
Accidente celebre care au dus la poluarea mediului:
1.Explozia reactorului nuclear de la Chernobyl:cel mai mare dezastru ecologic nuclear (fara a socoti
bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki) a avut loc in 1986, cand reactorul 4 al centralei
nucleare de la Chernobyl, Ucraina, a explodat. Incidentul a fost tinut secret timp de doua zile, dupa care
au inceput evacuarile a 135.000 de persoane pe o raza de 30 km in jurul reactorului. Nu se stie exact
numarul de persoane afectate de norul radioactiv rezultat in urma exploziei, dar se speculeaza ca peste
8000 de persoane din echipa initiala de 800.000 de oameni care au lucrat la curatirea zonei au murit, ca
apoi numarul sa creasca la la cifre neoficiale de peste 400.000 de victime. La acest numar se adauga si
persoanele care au suferit afectiuni de pe urma contactului cu particulele radioactive.
2.Norul de gaz otravitor de la Bhopal: Cel mai mare dezastru industrial a avut loc in 1984 in Bhopal,
India, unde la o fabrica de pesticide a avut loc o scurgere de gaz otravitor care a infestat o zona de
aproximativ 30 mile patrate. 4000 de persoane au murit instantaneu si a imbolnativ alte 500.000, ce au
cauzat in anul urmator incidentului alte 15.000 de victime.
3.Deversari de petrol: deversari pentru ca au fost mai multe evenimente nefericite secolul trecut
printre care merita mentionate: Amoco Cadiz 1978, Brittany, Franta, circa 230.000 de tone au ajuns in
Canalul Manecii, Exxon Valdez, 1989, Alaska, o arie de 132.000 metri patrati a fost afectata de petrolul
scurs din petrolierul Exxon Valdez (in mod ironic operatiunea de curatare a afectat mai mult mediu
inconjurator decat deversarea propriu-zisa) si Razboiul din Golf, 1991, trupele irakiene au dat foc la
650 de sonde petroliere si au deversat petrol in largul marii.

Tipuri de poluare:
A.Dup provenien:
1.poluare natural: biologic, fizico-chimic, antropic;
2.poluare industrial: agricol, din transporturi, menajer;
B.Dup natura poluanilor:
1.poluare fizic: termic, fonic (sonor), radioactiv, electromagnetic;
2.poluare chimic: cu carbon i derivaii acestuia, cu compuii sulfului, flourului sau ai azotului,
compui cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
3.poluare biologic: prin contaminarea mediilor inhalate i ingerate, prin modificri ale biocenozelor i
invazii de specii animale i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
4.poluare estetic: degradarea peisajelor datorit urbanizrii, industriei, sistematizrii eronat concepute;
C. Dup starea fizic a poluantului (factorul care, aflat n mediu n cantiti ce depesc optimul
pentru una sau mai multe specii, are aciune toxic) :
1.poluare cu lichide;poluare cu substane solide;
2.poluare cu gaze i pulberi.
Poluarea apei: Dei acoper trei ptrimi din suprafaa globului i constituie 75% din esuturile vii, apa
constituie totui o resurs natural limitat. i aceasta din mai multe motive.n primul rnd, nu e
suficient de a avea ap, este necesar s fie avut ntr-un loc corespunztor i la momentul oportun. n
plus, trebuie s fie i de o calitate convenabil (de exemplu, apa de mare reprezint 97% din resursele
totale, n timp ce apele de suprafa fluvii, ruri, lacuri - ori subterane reprezint mai puin de
1%).Poluarea apelor este definit ca acea schimbare a compoziiei apelor care le face duntoare pentru
sntatea oamenilor, neadecvate pentru ntrebuinarea economic sau recreativ i care duce la
deteriorarea florei i faunei din mediul acvatic; se manifest ca un fenomen complex, multiform, care
exprim att unitatea dintre apele dulci i de mare, ct i dintre uscat i mediul acvatic.
Principalele forme de poluare a apei, n funcie de sursele i de natura lor, sunt:
Poluarea organic
Materiile in suspensie
Materiile nutritive (nitrai, fosfai)
Poluarea bacterian
Poluanii apelor :
A) Poluani organici i biologici
B) Poluani chimici
Poluarea aerului: Aerul atmosferic reprezint un amestec de gaze, particule, vapori de ap,
microorganisme.Exist, n principal, dou grupe de surse generatoare de praf, cenu i fum n
atmosfer:surse artificiale si surse naturale.Sursele artificiale pot fi grupate n dou mari categorii:surse
bazate pe arderea combustibililor n scop industrial;surse bazate pe arderea combustibililor n scop
domestic. Exist, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenu i/sau fum n
atmosfer:erupiile vulcanice;furtunile de praf;incendierile naturale ale pdurilor.
Poluarea solului const n orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a acestuia ca
suport i mediu de via pentru plantele terestre superioare din cadrul diferitelor ecosisteme naturale
sau antropice.Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare i alterare. Degradarea
reprezint procesul de mrunire i dispersare a rocilor i mineralelor n fragmente mai mici, sub
influena temperaturii, apei, vntului, gravitaiei i vieuitoarelor. Procesul este ireversibil. Alterarea
reprezint totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile i mineralele sub aciunea apei,
acizilor minerali, organici i a srurilor. Degradarea i alterarea acioneaz simultan. Pentru a-i
ndeplini funciile, solul trebuie s fie ntr-o form accesibil, deci: poros, umed, aerat (cu fracie mare
de goluri). Plantele i extrag din sol elementele de baz: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf,
bor, fier, mangan, cupru i zinc. Compoziia chimic a solului este n continu schimbare, prin procese
rapide sau lente de pedogenez, cu implicaii asupra ecosistemelor.
Poluarea cu radiaii apare datorit emisiei i propagrii n spaiu a unor radiaii, capabile de a produce
efecte fizice, chimice i biologice asupra organismelor vii.
Aparatele si instalaiile cu surse de radiaii sunt utilizate numai de personal calificat n domeniu, pentru
prevenirea accidentelor. Transportul materialelor radioactive i al surselor de radiaii trebuie s se
realizeze cu respectarea normelor republicane i internaionale, n containere adecvate i etichetate.
Poluarea termic:o mare parte a apelor utilizate n industrie sunt ape de rcire care apoi se evacueaz
n stare cald. Ca atare, acestea vor degaja cldur, fie n atmosfer, fie n ape. Acest fenomen de
nclzire a apelor poate avea dou mari consecine:
a).o influen direct asupra unor specii de plante i animale;
b).o activitate bacterian mai intens i astfel un foarte mare consum de oxigen (se observ frecvent, n
perioadele foarte calde, peti pe mal, asfixiai, victime ale unui oc de cldur).
Poluare fonic : Efectele polurii sonore sunt:infrasunetele ce pot aprea la automobile cu viteza mare,
elicoptere, la apropierea furtunii i n timpul zborului avioanelor supersonice;ultrasunetele ce sunt
produse n natur, n industrie, sau de aparatur electrocasnic. La om ultrasunetele distrug globulele
roii din snge, apar migrene, grea sau chiar pierderea echilibrului.zgomotul care acioneaz asupra
ntregului organism, deoarece senzaia auditiv ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul
cruia influeneaz alte organe.
Poluarea transfrontier sau international apare sub forma unor efecte defavorabile provocate de un
sistem economic dintr-o ar peste granie asupra altor sisteme naturale i economice.
Organisme:
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului-MAPM
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu
personalitate juridica, in subordinea Guvernului
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului realizeaza politica in domeniul apelor si protectiei mediului, la
nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor
activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei
Guvernului in domeniile respective, indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si
control in aceste domenii.
Organisme consultative ale MAPM
Pe langa Ministerul Apelor si Protectiei Mediului functioneaza urmatoarele organisme
consultative:
a) Comisia Centrala pentru Aparare impotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase si
Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice, al carei regulament de organizare si functionare se aproba
prin hotarare a Guvernului;
b) Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrari Hidrotehnice;
c) Comitetul National Roman pentru Programul Hidrologic International.
Atributii specifice domeniilor de activitate pe care le coordoneaza MAPM:
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale,
indeplineste si urmatoarele atributii specifice domeniilor de activitate pe care le coordoneaza:
I. In domeniul gospodaririi apelor:
a) stabileste regimul de utilizare a resurselor de apa si asigura elaborarea de cercetari, studii, prognoze
si strategii pentru domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor, precum si a programelor de
dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;
b) realizeaza unitatea de conceptie in domeniul gospodaririi apelor si colaboreaza cu celelalte autoritati
ale administratiei publice centrale si locale pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice,
valorificarea unor noi surse de apa in concordanta cu dezvoltarea economico-sociala a tarii, protectia
apelor impotriva epuizarii si degradarii, precum si pentru apararea impotriva efectelor distructive ale
apelor;
c) asigura secretariatele tehnice si coordonarea Comitetului interministerial pentru promovarea
obiectivelor prioritare stabilite in Planul national de actiune pentru protectia mediului, a Comitetului
national pentru modificari climatice si a Comitetului national pentru protectia stratului de ozon;
d) orice alte atributii specifice, prevazute de lege.
Organizatia Mondiala a Sanatatii-OMS
OMS Organizaia Mondial a Sntii (sau WHO acronimul n limba englez a denumirii World
Health Organization) cu sediul central la Geneva a fost nfiinat la 7 aprilie 1948, avnd n prezent un
numr de 192 de state membre. Rolul organizaiei,stabilit n constituia ei, este meninerea n cea mai
bun stare a sntii populaiilor pe glob. Strategia de combatere a bolilor a fost formulat n
Declaraia de la Alma-Ata (1978) din Kazahstan.Nivelul de sntate atins trebuie s-i asigure omului
o stare fizic i psihic pentru a putea deveni productiv i folositor societii.Concepia despre sntate
i despre meninerea ei prin strategia combaterii bolilor este formulat n Charta de la Ottawa.Este o
organizaie internaional care are rolul de a menine i coordona situaia sntii populaiilor pe glob.
Agentia Europeana de Protectia Mediului-AEPM
Agenia European de Mediu (AEM) este o agenie a Uniunii Europene. Sarcina noastr este de a
furniza informaii independente i sigure despre mediu. Suntem sursa major de informare pentru cei
implicai n dezvoltarea, adoptarea, implementarea i evaluarea strategiei de mediu, precum i pentru
public. n prezent, AEM cuprinde 32 de ri membre.
Regulamentul de instituire a AEM a fost adoptat de ctre Uniunea European n 1990.
Acesta a fost pus n aplicare la sfritul anului 1993, imediat dup ce s-a hotrt stabilirea sediului
AEM la Copenhaga. Activitatea a nceput efectiv n 1994. Regulamentul a instituit i Reeaua
european de informare i observare pentru mediu (Eionet).
Mandatul AEM este:
Sprijinirea Comunitii i a statelor membreen n vederea adoptrii unor decizii informate n legtur cu
mbuntirea mediului, integrarea consideraiilor de mediu n politicile economice i orientarea spre
dezvoltarea durabil Coordonarea Reelei europene de informare i observare pentru mediu.Clienii
principali sunt instituiile Uniunii Europene, Comisia European, Parlamentul European, Consiliul - i
statele noastre membre. Pe lng acest grup central de actori politici europeni, oferim servicii i altor
instituii ale UE, precum Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor.
Comunitatea de afaceri, instituiile de nvmnt, organizaiile neguvernamentale i alte organizaii ale
societii civile sunt, de asemenea, utilizatori importani ai informaiilor oferite de ctre agenie.
Agenia ncearc s realizeze o comunicare n dou direcii cu clienii si n vederea identificrii
corecte a nevoilor de informare i a asigurrii c informaiile oferite sunt nelese i preluate de ctre
acetia.
Agenia Naional pentru Protecia Mediului-ANPM
Agenia Naional pentru Protecia Mediului (ANPM) este instituia de specialitate a administraiei
publice centrale cu competene n implementarea politicilor i legislaiei din domeniul proteciei
mediului. Ea se afl n subordinea Ministerului Mediului(MM).
ANPM a fost nfiinat n anul 2004 i reorganizat n baza Hotrrii de Guvern nr.459/2005. Cu
aceast ocazie, Ageniile Regionale de Protecia Mediului (ARPM) au trecut din subordinea
Ministerului Apelor i Proteciei Mediului (actualul MM) n subordinea ANPM.
Misiune:
ANPM este menita sa acioneze pentru a asigura populaiei un mediu sntos n armonie cu dezvoltarea
economic i cu progresul social al Romniei. Misiunea ANPM este de aasigura un mediu mai bun n
Romnia pentru generaiile prezente i viitoare i realizarea unor mbuntiri majore i continue ale
calitii aerului, solului i apelor.
Atribuiile ANPM sunt urmtoarele: planificarea strategic de mediu; monitorizarea factorilor de
mediu; autorizarea activitilor cu impact asupra mediului; implementarea legislaiei i politicilor de
mediu la nivel naional, regional i local; raportrile ctre Agenia European de Mediu, pe urmtoarele
domenii: calitatea aerului, schimbri climatice, arii protejate, contaminarea solului, ap.
n acest scop ANPM trebuie:
-s asigure suportul tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor i politicilor
sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar i bazate pe conceptul de dezvoltare durabil;
-s implementeze legislaia din domeniul proteciei mediului;
-s coordoneze activitile de implementare a strategiilor i politicilor de mediu la nivel naional,
regional i local;
-s asigure reprezentarea n domeniul proteciei mediului n relaiile interne i externe, conform
mandatului acordat de ctre MMDD;
-s asigure autorizarea activitile cu impact potenial asupra mediului i asigurarea conformrii cu
prevederile legale;
-s asigure funcionarea laboratoarelor naionale de referin pentru aer, deeuri, zgomot si vibraii,
precum i pentru radioactivitate;
-s coordoneze realizarea planurilor de aciune sectoriale i a planului naional de aciune pentru
protecia mediului.

Campanii impotriva poluarii:

1.Academia-Catavencu a demarat o campanie menita sa-i sensibilizeze pe bucuresteni cu privire
calitatea aerului pe care-l respira. Cum nici macar statuile nu ar putea face fata aerului poluat al
Capitalei, primii beneficiari ai campaniei sunt Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Lazar sau Mihai
Viteazul. 2 septembrie. Ziua cea mai egala pentru intreg Pamintul. Noua, insa, Catavencilor, nu ne e
egal. Nu ne e egal ce se intimpla cu pamintul pe care calcam, cu apa pe care o bem, cu aerul pe care-l
respiram.
Prin urmare, azi, 22 septembrie, Ziua Europeana Fara Masini, noi, Academia Catavencu, am demarat o
campanie de sensibilizare a bucurestenilor cu privire la aerul pe care-l respira.
I-auziti aici: stiati ca 70% din poluarea capitalei noastre vine de la trafic? Stiati ca din datele pe luna
august 2009 ale Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti indicele general al calitatii aerului a
cunoscut, la statia de masurare din Drumul Taberei, doar opt zile de calificativ "bun"? Sau ca la Casa
Centrala a Armatei, din 23 de zile cu masuratori, aerul a primit nota de trecere in doar 13? Ca la statia
Mihai Bravu 18 din 31 de zile au primit calificativ "mediu" sau "rau"? Si asta e pe luna august, deci in
vacanta!
Dar ca, in 2004-2006, la CCA s-au depasit valorile critice ale concentratiei de dioxid de azot de peste
2500 de ori, stiati? Si ca la Mihai Bravu concentratia de PM10 (particule de sub 10 microni diametru) a
depasit de 529 de ori limita sanatoasa ati auzit? Nu mai pomenim acum de monoxidul de azot, de
dioxidul de sulf, de ozon.
Un grup de activiti care a sponsorizat raportul citat de Washington Post spune c un control al
naterilor ar fi cea mai bun metod din lume pentru a lupta mpotriva schimbrilor climatice.
Contraceptivele ar putea fi astfel o soluie mult mai ieftin dect morile de vnt sau panourile solare.
"Nu exist nici o posibilitate de a reduce drastic totalul emisiilor de carbon, ns nu putem s nu fim
deloc ateni la creterea dramatic pe care o cunoate numrul celor care produc emisii de carbon",
spune Roger Martin, reprezentat Optimum Population Trust, o asociaie britanic non-profit care a
sponsorizat raportul. "Din cauza unor tabuuri inexplicabile, planingul familial nu a ajuns niciodat pe
agenda public, iar lucrul aceste este extrem de duntor planetei", continu Martin. Reciclarea,
scurtarea distanei de deplasare cu automobilul, utilizarea unor autoturisme hibrid sau achiziionarea
becurilor care economisesc energia ar reduce mpreun abia a 40-a parte din emisiile cauzate de
aducerea pe lume a 8-10 copii.
'In 2007 Grupul Local de Initiativa din Sebes a initiat campania 'Sebes fara Poluare'. Campania consta
intr-o multitudine de actiuni in instanta, evenimente de informare, petitii si actiuni de constientizare
desfasurate in parteneriat cu mai multe ONG-uri de mediu, experti in domeniul protectiei mediului,
urbanismului, constructiilor, poluarii industriale, avocati, etc. Scopul campaniei este de a preveni
extinderea de catre Kronospan a actualei sale fabrici de producere de formaldehida precum si de a opri
poluarea generata de Kronospan pe platforma sa industriala de la Sebes.
In februarie 2009 Grupul Local de Initiativa 'Sebes fara Poluare' a devenit organizatia non-
guvernamentala Centrul Independent pentru Protectia Mediului Sebes (CIPM Sebes).
In martie 2009 mai multi membrii ai CIPM Sebes au vizitat platforma industriala a Kronospan. Scopul
vizitei a fost acela de a colecta informatii privind intentia Kronospan de a instala anumite tehnologii
care ar putea sa reduca poluarea zilnica generata de emisiile cosurilor de evacuare(3). Dat fiind faptul
ca la momentul de fata Kronospan se afla intr-o procedura de autorizare integrata de mediu (IPPC), in
care se desfasoara consultarile aferente, tine de responsabilitatea sa sa ofere informatii si date
publicului afectat privind masurile de protectie a mediului si sa colecteze opiniile si comentariile
publicului si ONG-urilor interesate. Tot in scopul informarii privind aceasta procedura, CIPM Sebes a
adresat mai multe cereri de informatii de interes public autoritatilor competente si va participa la
sedinta de dezbatere publica ce va avea loc in data de 19 mai 2009 la Sebes; toate aceastea pentru ca
accesul la informatii si participarea publicului sunt garantate de legislatia aplicabila in domeniul
autorizarii integrate de mediu si de Conventia de la Aarhus.
Dorim sa scoatem in evidenta faptul ca CIPM Sebes nu se afla in nici o relatie de colaborare cu
Kronospan si nu a acceptat sa realizeze comunicate de presa impreuna cu aceasta companie. CIPM
Sebes va monitoriza in continuare cu strictete activitatea industriala a Kronospan de pe platforma de la
Sebes precum si deciziile luate de autoritatile competente pentru aprobarea/controlul acestei activitati.
CIMP Sebes continua eforturile sale de a creste gradul de constientizare al publicului larg si al
autoritatilor cu rol decizional privind pericolele si riscurile generate de activitatea Kronospan pentru
mediu si sanatatea populatiei. Nu in ultimul rand, CIPM Sebes va folosi toate mijloacele civice si legale
de care dispune pentru a preveni extinderea propusa de Kronospan pentru fabrica sa de producere de
formaldehide si pentru a opri poluarea generata de Kronospan pe platforma sa industriala de la Sebes.
Toate comunicatele noastre de presa contin headerul 'Campania Sebes fara Poluare' si la final indica
datele de contact ale reprezentantului nostru, Domnul Matei Mircea de la care pot fi obtinute mai multe
informatii si declaratii. Pagina web oficiala a CIPM Sebes este www.sebesfarapoluare.ro unde sunt
publicate toate declaratiile, comunicatele de presa si materialele informative pe care le realizam.'
2.Printre cele mai mari dezastre ecologice se numara petele de petrol, rezultate de obicei in urma
accidentelor maritime, pete care pot afecta semnificativ ecolosistemele din regiune. OSP este un robot
modular conceput de Ji-hoon Kim ce are menirea de a fi aruncat din elicopter la foarte scurt timp de la
un accident care a rezultat in deversari de petrol.Odata ajuns pe pozitii robotii OSP se coordoneaza
pentru a crea o bariera gonflabila ce va retine pata de ulei intr-o arie diminuata. Alimentarea robotilor
se face prin intermediul panourilor solare.
3. Guvernul japonez a lansat primul satelit care monitorizeaza gazele cu efect de sera din intreaga lume.
Acesta va ajuta oamenii de stiinta sa stabileasca de unde vin emisiile cu efect de sera si cat de mult sunt
absorbite de paduri si oceane. SUA va lansa luna viitoare un satelit asemanator. Satetelitul japonezilor
reprezinta un pas important in obtinerea datelor cu privire la dioxidul de carbon si metanul din
atmosfera.Satelitul pe nume "Ibuki," insemnand "respiratie", a fost trimis n orbit, mpreun cu alte
apte sonde de probe intr-o racheta japoneza numita H2A. JAXA, Agentia Japoneza de Spatiu, a
declarat ca lansarea a fost un succes, iar oficialii spun ca au monitorizat sateliltii pentru a se asigura ca
acestia au ajuns in siguranta pe oribita. Satelitu Izbuki va inconjura globul pamantesc la fiecare 100 de
minute si este echipat cu senzori optici care masoara lumina reflecatata de pe Pamant pentru a
determina densitatea gazelor.Dioxidul de carbon este cel mai mare factor care contribuie la incalzirea
globala. El este emis prin arderea combustibililor fosili de catre centrale, masini si alte surse. Metanul
are o varietate de surse, inclusiv ingrasamantul natural si cultivarea orezului.Agentiile internationale de
stiinta au semnalat faptul c emisiile de dioxid de carbon au crescut in intreaga lume cu circa 3% intrea
anii 2006-2007. In prezent, oamenii de stiinta depind de 282 de statii situate pe uscat pentru a
monitoriza dioxidul de carbon. Ibuki, va verifica nivelurile de gaze din intreaga atmosfera la 56,000 de
locaii.Viitorul satelit care va fi lansta de NASA (Orbiting Carbon Observatory) va face masuratori mai
precise deoarece el va monitoriza doar dioxidul de carbon.
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
-promovarea sanatatii
-distribuirea apei de buna calitate
-aparitia organismelor care combat poluarea prin diferite metode
-inscrierea multor tineri ca voluntari
-accidente, provocate de om
-numarul prea mare de masini
Oportunitati Amenintari
-lupta mai multor organizatii impotriva poluarii
-posibilitatea schimbarii mentalitaii omului cu ajutorul persoanelor influente
-poluarile chimice cauzate de om
-schimbarile de clima

Cost total
Conferinte 6.000 euro pe luna 102.000 euro
Conventiile si seminariile 700 euro odata la 2 luni 1.400 euro
Proceremoniile 200 euro pe luna 3.400 euro
Actele de caritate 150 euro pe luna 2.550 euro
Concursuri 200 euro pe luna 3.400 euro
Concerte 5.000 euro pe luna 85.000 euro
Pliante 300 euro pe luna 5.100 euro
Afise 350 euro pe luna 5.950 euro
Bannere 100 euro pe luna 1.700 euro
Panouri 120 euro pe luna 2.040 euro
Alte cheltuieli 9.000 euro 9.000 euro
Total costuri Campanie 221.540 euro
9.Stabilirea procedurilor de evaluare
In acest moment campania se afla in derulare, la sfarsitul campaniei o sa vedem rezultatele finale. Pana
in acest moment am facut unele analize, de unde a rezultat ca tot mai multe persoane sunt preocupate
de imbunatatirea si mentinerea mediului mai imbunatatit. Tot mai multe persoane utilizeaza locurile
amenajate pentru aruncarea deseurilor, inainte aruncand diferite pungi de plastic, servetele, si altele, pe
spatiile verzi si peste tot prin orase. Spatiile verzi s-au extins si ele, avand acum mai multi pomi si tot
odata mai mult aer curat de respirat. Consideram ca aceasta campanie o sa ajute mai mult decat am
sperat, avand in vedere progresele facute pana acum, dar trebuie sa contunuam sa luptam pana la
sfarsitul campaniei sa vedem cum o sa fie atunci mediul inconjurator, si doar pana la sfarsitul
campaniei. Trebuie sa mentinem mediul care ne inconjoara cat mai curat, pentru ca noi suntem ce care
au de castigat de pe urma acestui lucru.