Reprezentarea succesorala constituie o exceptie atat de la principiul proximitatii gradului de

rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori , cat si de la principiul egalitatii intre rudele din
aceeasi clasa si de acelasi grad.i
Reprezentarea succesorala creeaza reprezentantului , ruda care nu se afla in grad proxim fata
de defunct , o vocatie legala succesorala subsidiara fata de cea a ascendentului sau , care devine
efectiva in cazul in care ascendentul este predecedat , sau fiind in viata este nedemn. Ideea
exprimata de reglementarea reprezentarii succesorale este cea a protectiei tulpinii succesorale ,
indiferent de cauzele pentru care ascendentul nu ar putea culege succesiunea defunctului.
Noul Cod civil paraseste principiul pus de Codul civil din 1864 , ca numai succesibilii
predecedati pot fi reprezentati succesoral , introducand noul principiu potrivit caruia poate fi
reprezentata succesoral atat persoana fizica lipsita de capacitatea de a mosteni , precum si
nedemnul , chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii .ii
Din definitia reprezentarii rezulta ca subiectele reprezentarii sunt:
- Autorul(de cuius , cel care lasa mostenirea in cauza)
- Reprezentatul , persoana lipsita de capacitatea de a mosteni (ascendent
predecedat sau nedemn)
- Reprezentantul (descendentul, mostenitor legal de grad mai indepartat , care urca
in locul ascendentului sau)
Pentru a opera , reprezentarea trebuie sa indeplineasca doua conditii principale (una referitoare
la reprezentant si una privitoare la reprezentat) si anume :
- Reprezentatul sa fie predecedat de autorul mostenirii (sau nedemn) :
In ipostaza sa principala , reprezentarea opereaza atunci cand reprezentatul este decedat la
data deschiderii mostenirii . Potrivit legii , poate fi reprezentata nu numai persoana lipsita de
capacitatea de a mosteni dar si cel nedemn fata de defunct. In doctrina recenta se sustine
imposibilitatea reprezentarii renuntatorului.
Tot astfel , in principiu , nu poate fi reprezentata nici persoana disparuta (prezumata a fi in
viata) . In acest caz , reprezentarea va depinde de data mortii stabilita prin hotarare
judecatoreasca sau a calitatii de nedemn . Reprezentantul (decedat sau nedemn) trebuie sa fi avut
vocatie concreta la mostenire , adica l-ar fi putut mosteni pe autor.
Reprezentarea codecedatilor este admisa . Ca regula , codecedatii nu se mostenesc reciproc
si , deci , patrimoniile lor se transmit diferit , separat , ca doua mosteniri distincte.
- Reprezentantul sa indeplineasca conditiile generale pentru a il mosteni pe
autor:
Deoarece reprezentantul urmeaza sa il mosteneasca pe cel care lasa mostenirea , el trebuie sa
indeplineasca fata de acesta cele trei conditii generale ale dreptului de mostenire , prevazute de
art. 957-962 C. civ , si anume:
- Reprezentantul trebuie sa aiba capacitate succesorala: astfel , reprezentantul
trebuie sa existe in momentul deschiderii mostenirii.
- Reprezentantul trebuie sa aiba vocatie succesorala generala proprie in mostenirea
respectiva.
- Reprezentantul trebuie sa nu fie nedemn fata de defunct , sa nu fi renuntat la
mostenirea acestuia si sa nu fi fost exheredat .
i Ilioara Genoiu , Dreptul la mostenire in Noul cod civil , Editura CH. Beck , Bucuresti ,
2012 , pag. 68

ii Dumitru C. Florescu , Dreptul Succesoral , Editia a II-a , Editura Universul Juridic , Bucuresti ,
2012 , pag47.