REFERAT

LA
ORGANIZAREA
MAGISTRATURII
ORGANIZAREA SISTEMULUI
JUDICIAR N FRANA
CUPRINS:
1.ORGANIZAREA INSTANELOR JUDECATORETI
2.TRIBUNALUL DE CONFLICTE
3.JURISDICIILE PENALE
4.CURILE DE APEL
5.CURTEA DE CASAIE
6.MINISTERUL PUBLIC
7.JURISDICII ADMINISTRATIVE
8.CONCLUZIE
9.BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Denumirea oficial : Republica Francez. Suprafa a Fran ei:

543.964 Kmp. Populaia arii este de 58.835.000 loc. Capitala este oraul
Paris. Frana este o republic prezideniala. Din punct de vedere
administrativ este compus din 22 de regiuni si 96 de departamente.
Produsul naional brut pe cap de locuitor este de 26.380 dolari S.U.A. Fran a
are un parlament bicameral. Adunarea Naionala este alcatuit din 577 de
membri,alesi pentru un mandat de 5 ani,iar Senatul este compus din 321 de
senatori,alei pentru un mandat de 9 ani.
Organizarea modern a sistemului judiciar francez se eviden iaza
chiar n timpul Revoluiei franceze,justiia vechiului regim francez se
caracteriza prin diversitatea si multiplicitatea jurisdiciilor.1 Cea mai
important lege a acestei perioade istorice a fost Legea din 16 si 24 august
1790, care a introdus cteva principii fundamentale ce guverneaz si azi
instituiile judiciare,precum principiul separaiei puterilor ,principiul
egalitaii n faa justiiei,principiul gratuitii justiiei si principiul dublului
grad de jurisdicie. Printr-o Lege din 27 septembrie-1 decembrie 1790 a fost
creat Tribunalul de Casaie,cu scopul de a realiza o oper de interpretare
uniform a dreptului. n timul Consulatului a fost creat Consilul de Stat i
tribunalele de apel. n timpul Imperiului, Tribunalul de Casaie devine
Curtea de Casaie,iar tribunalele de apel primesc denumirea de cur i de apel.
i tot acestei perioade i se datoreaz i nfiinarea tribunalelor de muncaconseils des prudhommes. Perioada urmatoare a fost marcat de apariia
Legii din 20 aprilie 1810 cu privire la organizarea sistemului judiciar i la
administrarea justiiei. Despre aceast lege, reputatul procedurist francez
Roger Perrot spunea c ea a devenit n toat perioada secolului al XIX-lea
i n prima jumtate a sec XX veritabila cart a organizrii judiciare.

ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATORESTI

Franta este tara cu un vechi si stabil sistem judiciar , care la acest momentcunoaste
doua sisteme de jurisdictie:
a) jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti
infruntea carora se afla Curtea de Casatie
b) jurisdictiile administrative ce au in frunte Consiliul de Stat
Cele doua sisteme au deplina autonomie, neexistand intre ele nici unraport de
subordonare sau vreo forma de control reciproc.Acesta este si motivul pentru
care conflictele de ompetenta ale instantelor serezolva de Tribunalul de conflicte - un
tribunal special organizat, alcatuit din judecatori din ambele jurisdictii .

TRIBUNALUL DE CONFLICTE
Cuprinde toate instanele judecatoreti care judeca litigiilee
civile,comerciale, sociale i penale.
Sistemul judiciar francez este caracterizat de existenta unor instantespecializate de
fond sau de prim grad urmate de curtile de apel.Jurisdictiile civile, comerciale
si sociale cuprind:
Les tribunaux de grand instance - tribunale de mare instanta in numar de 181
incluzand tarile de peste mari, in anul 1985
Les tribunaux de instance- tribunale de instanta in numar de471 in 1985
Les tribunaux d commerce- tribunale comerciale
Conseils de pru hommes- tribunalele muncii
Les tribunaux paritaire de baux ruraux - tribunale agricole
sau pentru bunuri rurale
Les
jurisdiction
en
matiere de
securite
socialejurisdictiile
inmaterie de securitate sociala.
Jurisdicia administrativa se realizeaza in faa curilor de apel.
n fruntea sistemului se afla Curtea de Casaie.
1.Tribunalul de Instana este jurisdicia pentru micile creane.
Judecaaciunile personale i mobiliare cu o valoare de pana la 10.000
EURO.n Frana exista
473 Tribunale de Instana. Nu are magistrai proprii, judecatorii
sunt desemnai de Tribunalul de Mare instana.
2. Tribunalul de Mare instan-este o jurisdicie de drept comun,n sensul c judec
toate cauzele civile cu excepia celor date n competena ator instane. Nu judec litigii
comerciale, de munc i litigii civile cu o valoare mai mica de 10.000 EURO. n fiecare
departament funcioneaz 1 Tribunal de Mare instan.Ele sunt alctuite din cel puin 2
judectorii dintre care 1 e preedintele 1 judector de instrucie i 1 procuror.
3. Tribunalul de Comer-judec litigiile privitoare la actele de comer i litigiile
referitoare la comerciani i societile comerciale. Judectorii de la Tribunalele de
Comer-judectorii consulari sunt alei dintre comercianii care au mplinit 30 ani,au
desfurat activitate comercial timp de 5 ani i nu au fcut obiectul unei proceduri de
reorganizare sau lichidare judiciar. Mandatul lor este de 2 ani i poate fi renoit de 4 ori.
4. Tribunalul de Munc-judec n materia litigiilor de munc. Primul Tribunal de
Munc a fost nfiinat de Napoleon n 1806 la Lyon.n present sunt 270. Orice cerere
promovat la Tribunalul de munc este supus mai ntai unui birou de consiliere cu
scopul de a se obine o soluie amiabil. Biroul de consiliere este alctuit din 2 membrii:
un consilier din partea angajatorului, un consilier din partea patronatelor. Dac procesul
de conciliere eueaz,cererea va fi soluionat de Biroul de judecat(2 consilieri din
partea salariailor i 2 din partea patronatelor). Judectorii din cadrul Tribunalului de
Munc sunt alei de organizaia salariailor i de patronate din rndul cetenilor francezi
care au mplinit 21 ani pentru un mandat de 5 ani.
5.Tribunalul Agricol(Tribunalul paritar pentru bunurile rurale). n circumscripia fiecrui
tribunal de instan funcioneaz un Tribunal Agricol. El judec litigiile dintre
proprieterii de bunuri rentale i arentare. Tribunalul paritar este format dintr-un judector

de la tribunalul de instan i 4 membri (2 proprietari i 2 arendai).

6.Tribunalul de securitate social-soluioneaz toate litigiile dintre un organism de
securitate social i beneficiari. Sunt 113 tribunale,fiecare fiind format dintr-un judector
de profesie i 2 asesori(asisteni) din partea instituiilor sociale i 1judector din partea
beneficiarilor.
JURISDICIILE PENALE
1.Jurisdicia de instrucie. Instrucia unei cause penale are ca scop determinarea
probelor, stabilirea vinovatilor,luarea msurii de arest preventive i sesizarea instanei
competente. Legislaia penal francez clasific faptele penale astfel:-contraveniidelicte-crime. Instrucia e obligatorie n crime i facultativ n cazul delictelor. Are n
competen 1 magistrat al Tribunalului de Mare instan care poate fi sesizat de procuror
sau de persoana vtmat.
2.Jurisdicia de judecat. Ca urmare a clasificrii faptelor penale contraveniile se
judec de ctre Tribunalul de Poliie,delictele de Tribunalul corecional iar crimele de
ctre Curtea de jurai.
A)Tribunalul de Poliie- de materie penal,echivaletul Tribunalului de instan de
materie civil. Este alctuit dintr-un singur judector i judec contraveniile sancionate
de lege cu o amend de maxim 3000 EURO.
B)Tribunalul corecional-echivalentul Tribunalului de Mare instan. Judec toate
delictele care atrag o pedeaps de pna la 10 ani dar i contraveniile aflate n raport de
conexitate cu delictele. Este format din 3 judectori.
C)Curtea cu jurai-este o instan de drept comun n materia faptelor calificate drept
crime,cu excepia celor care intr n competena unor instane speciale(exceptnd
crimele svrite de minori,militari i ministrii). Este format din 3 judectori i 9 jurai.
Juraii sunt trai la sori de pe o list n care sunt trecui cetenii francezi care au mplinit
23 ani i au exerciiul drepturilor civile. Nu pot fi jurai membrii guvernului,ai
parlamentului,magistraii,funcionarii prefecturilor,poliitii i militarii activi.
Exist i jurisdicii penale specializate precum Tribunalele pentru minori,Tribunalele
militare. nalta curte de Justiie ca jurisdicie politi este alctuit din
parlamentari,avnd competena n judecarea crimelor de nalt trdare facute de
preedintele Republicii, iar Curtea de Justiie a Republicii format din 15 magistrai
judec crimele i delictele membrilor Guvernului n exercitarea funciilor lor.
CURILE DE APEL
Curtea de Apel reprezint al doilea grad de jurisdicie i judec apelurile ndreptate
mpotriva deciziilor pronunate de instanele anterioare. Preedinii Curilor de Apel au
calitatea de ordonatori de credite secundari,au atribuii de coordonare i control ale
administrrii instanei. Judectorii se numesc consilieri i judec n complet format din 3
judectori. Din 2001 deciziile Curii cu jurai pot fi atacate cu apel n faa unei alte curti
cu jurai. Este format din 3 judectori i 12 jurai. Completele de judecat sunt formate
dintr-un singur judector la cauzele n prim instan,doi la judecarea apelului i trei
judectori la judecarea recursului indiferent de tipul instanei unde se judec.

Principiile fundamentale ale organizrii sale n Frana sunt:

a)excluderea apelului pentru mici afaceri
b)ntotdeauna al doilea grad de jurisdicie este Curtea de Apel
c)n dreptul nostru aceast competen material de a judeca apelul nu aparine exclusiv
Curii
n Frana curile de apel sunt formate din judectori de profesie,
numii consilieri. Prim preedintele Curii are atribuii administrative i jurisdicionale.
Seciile specializate sunt conduse la rndul lor de un preedinte de secie.
CURTEA DE CASAIE
Cea mai nalt instan din cadrul sistemului judiciar francez este Curtea de Casaie,care
are 6 secii:5 civile i una penal. Cele civile sunt specializate n 3 civile una comercialfinanciar si una social. Judecatorii de la Curtea de Casaie nu intr niciodat n
analiza fondului. Completul de judecat este format din trei sau cinci consilieri. Prim
presedintele Curii prezideaz dezbaterile,are puteri administrative importante i este
preedintele Consilului Superior al Magistraturii. Fiecare secie are un preedinte ce
conduce dezbaterile seciei i repartizeaz cauzele,iar consilierii Curii sunt judectori de
profesie. Ea este o instan de control judiciar,pronuntandu-se asupra legalitatii
hotararilor pronuntate de Curtile de apel si exceptional a celor date de tribunale ca ultima
instanta,fiind de fapt o jurisdictie de casatie. Judecatorul instantei supreme face un
examen critic cu privire la chestiunile de drept si nu a celor de fapt. Instanta poate da
avize asupra interpretarii corecte a unor dispozitii legale ce creeaza probleme. Decizia
data insa nu este obligatorie pentru instanta ce a solicitata avizul. Daca legea a fost bine
aplicata,curtea va respinge recursul la Casatie,astfel va incasa hotararea si o va trimite
pentru o noua judecata la o jurisdictie de aceeasi natura si acelasi grad.
MINISTERUL PUBLIC
Ministerul Public francez vegheaza la respectarea ordinii publice,apararea interesului
social si alocarea corecta a legii. El este organizat pe langa toate jurisdictiile,existand cate
un parchet pe langa fiecare tribunal,condus de un procuror al Republicii. Pe langa
fiecare Curte de Apel exista un Parchet General si unul pe langa Curtea de Casatie.
Parchetul General de langa Curtea de Apel este condus de un procuror General,avand in
subordine ca magistrati avocati generali si substituiti generali. Procurorii sunt organizati
ierarhic, subordonati ministrului de Justitie la fel ca in sistemul roman. Toti membrii
unui Parchet sunt subordonati Ministerului Justitiei si nu sunt inamovibili.
JURISDICII ADMINISTRATIVE
Sunt formate din Tribunalele administrative si judeca toate litigiile administrative dintre
cetateni si puterile publice. Al doilea grad este reprezentat de Curtea administrativa de
apel. Impotriva deciziilor acestei curti se poate face recurs in casatie la Consiliul de stat
(corespondent al Curtii de Casatie din jurisdictia de drept comun).
1) Tribunalul de conflicte judeca conflictele dintre jurisdictia judiciara si cea
administrativa. Presedintele Tribunalului de conflicte este ministrul Justitiei.Este format
din 8 judecatori titulari:3 consilieri de la Curtea de Casatie , 3 consilieri de la Consiliul de
Stat si 2 consultanti.
2)Consiliul constitutional functioneaza in baza
constitutiei din 1958 si are 9 membrii (fiecare cu cate un mandat de 9 ani ) : 3 din partea

Presedentiei , 3 din partea Adunarii Nationale si 3 din partea Senatului.

In Franta , controlul constitutionalitatii legilor este anterior promulgarii legii. Dupa acest
moment , in cursul unui proces partea nu poate invoca in mod direct , pe cale de
exceptie neconstitutionalitatea unei legi sau dispozitii legale.

CONCLUZIE :
Cele doua sisteme de drept , respectiv cel francez si cel roman din multe p;uncte de
vedere sunt deosebite , dar au insa si institutii asemanatoare sau chiar identice , lucru
justificat si de influentele puternice ale Frantei asupra sistemului nostru juridic si judiciar
de-a lungul istoriei.

BIBLIOGRAFIE :
1.http://www.avocatura.lexignat.ro
2.http://www.rasfoiesc.com
3.Ioan Les , Sisteme judiciare comparate , Ed ALL Beck , Bucuresti , 2002.
4.Gabriel Boroi , Codul de procedura civila comentat si adnotat , Ed. Ch
Beck , Bucuresti , 2001
5.Gabriel Boroi , Drept procesual civil . Curs selectiv , Ed. Ch Beck ,
Bucuresti, 2009
6.Ioan Les , Organizarea sistemului judiciar in dreptul comparat , Ed. ALL
Beck , Bucuresti , 2005
7. M. Cottin , La Cour de Cassation se dote dune procedure
dadmission des pourvois en cassation , in Le Dalloz nr.9/7062 din
28 feb.2002
8. G. Chabot , Remarques sur 27/7080 din 11 iulie 2002