Universitatea de Arta si Design Cluj

Rezumat teza de doctorat

Domeniul arte vizuale

Influentele Realismului in pictura contemporana

Doctorand Oana Farca

Coordonator tiinific prof. univ. dr. Ioan Sbrciu
2010
1
Cuprins
Cuprins ...................................................................................................................................... 2
Introducere ................................................................................................................................ 5
Pictori despre Realism ...................................................................... ........................... ..13
CAPITOLUL I. Realismul n secolul XIX
Realismul. Origini i panoramare. ............................................................................................... 15
Gustave Courbet ....................................................................................................................... 16
Ali reprezentani ai realismului n Frana .................................................................................. 21
Honore Daumier (1808-1879) .................................................................................................. 21
Peisagitii de la Barbizon .......................................................................................................... 23
Theodore Rousseau .................................................................................................................. 23
Camille Corot ........................................................................................................................... 24
Jean-Francois Millet .................................................................................................................... 25
REALISMUL N ALTE RI EUROPENE. REPREZENTANI ............................................. 25
Germania .................................................................................................................................... 25
Leibl .......................................................................................................................................... 27
MAREA BRITANIE n secolul al XIX-lea ............................................................................... 28
Dante Gabriel Rossetti .............................................................................................................. 29
William Holman Hunt .............................................................................................................. 31
Realismul n Rusia ................................................................................................................... 32
Alexei Venetianov ................................................................................................................... 32
Pavel Andreevici Fedotov ........................................................................................................ 32
Ilia Repin ................................................................................................................................. 33
Vasili Surikov .......................................................................................................................... 34
Realismul norvegian ................................................................................................................. 35
Kitty L. Kielland ....................................................................................................................... 35
Influenele Realismului n Romnia ........................................................................................... 38
Nicolae Grigorescu .................................................................................................................. 38
Ioan Andreescu ........................................................................................................................ 39
Realismul American ................................................................................................................. 40
coala Ash Can ......................................................................................................................... 41
Artisti reprezentani ai Realismului American .......................................................................... 41
Eastman Johnson ...................................................................................................................... 41
Winslow Homer ....................................................................................................................... 42
Thomas Eakins .......................................................................................................................... 44
George Bellows ....................................................................................................................... 45
Robert Henri ................................................................................................................................. 46
Everett Shinn .............................................................................................................................. 46
George Benjamin Luks ............................................................................................................ 46
William Glackens ...................................................................................................................... 47
John Sloan ................................................................................................................................ 47
Ernest Lawson .......................................................................................................................... 47
Edward Hopper ........................................................................................................................ 48
Post Realism ............................................................................................................................. 50
Eduard Manet ......................................................................................................................... 50 3

2
Impresionismul ........................................................................................................................ 52
Claude Monet ........................................................................................................................... 52
Neoimpresionismul .................................................................................................................... 54
George Seurat ........................................................................................................................... 54
Postimpresionismul ...................................................................................................................... 55
Vincent Van Gogh ...................................................................................................................... 55
Paul Gauguin .............................................................................................................................. 55
CAPITOLUL II
CRIZA REPREZENTRII REALITII
Czanne. ............................................................................................. ......................... 57
Cubismul. ................................................................................................................................. 60
Futurismul i suprarealismul. .................................................................................................... 64
Suprematismul. ......................................................................................................................... 68
Neoplasticismul olandez ............................................................................................................ 71
Capitolul III
Pictura figurativ n secolul XX
Forme de Realism i influene realiste ........................................................................................ 75
Realismul n Mexic ................................................................................................................... 75
Diego Rivera ............................................................................................................................ 75
Frida Kahlo .............................................................................................................................. 76
Orozco Jose Elemente .................................................................................................................. 77
Marea Britanie la nceputul secolului al XX-lea ......................................................................... 78
Rolul curentului realist n prima jumtate a secolului al XX-lea. ................................................. 81
Realismul britanic Kitchen sink .............................................................................................. 81
Otto Dix ................................................................................................................................... 83
Max Beckmann ............................................................................................................................ 84
Pop Art ...................................................................................................................................... 86
Realismul Socialist. ................................................................................................................... 95
Isaac Brodsky ............................................................................................................................. 97
Boris Vladimirski ...................................................................................................................... 98
Nicolai Pozdneev ........................................................................................................................ 99
Realismul Socialist n Romania ................................................................................................ 100
Realismul socialist in Coreea De Nord ...................................................................................... 103
Fotorealismul. Hiperrealismul. Superrealismul ......................................................................... 106
John Kacere ........................................................................................................................... 108
Malcolm Morley ...................................................................................................................... 110
Robert Bechtle ............................................................................................................................ 112
Richard Estes ........................................................................................................................... 114
Idelle Weber ............................................................................................................................... 115
Charles Bell ............................................................................................................................. 117
Robert Cottingham .................................................................................................................... 118
Ron Kleemann ......................................................................................................................... 118
Chuck Close ............................................................................................................................ 119
Gerhard Richter .......................................................................................................................... 122
Realismul Contemporan ............................................................................................................. 126
List cronologic a Realitilor Contemporani .......................................................................... 126
Philip Pearlstein ......................................................................................................................... 131
Antonio Garcia Lopez ............................................................................................................ 132
Balthus (Balthazar Klossowski de Rola) .................................................................................... 134
Lucian Freud ......................................................................................................................... 136

3
Realismul Magic ........................................................................................................................ 137
NOUL SPIRIT N PICTUR I NEO-EXPRESIONISMUL ................................................. 139
Realismul clasic ........................................................................................................................ 146
Pictura figurativ contemporan ................................................................................................ 148
Premise ..................................................................................................................................... 148
Globalizarea picturii ................................................................................................................. 149
Direcii in pictura contemporan ............................................................................................... 150
Rentoarcerea la figurativ ........................................................................................................... 151
Viziunea Realitii. Noi interpretri .......................................................................................... 152
Elizabeth Peyton ...................................................................................................................... 152
Jenny Saville ........................................................................................................................... 154
Wilhelm Sasnal .......................................................................................................................... 155
Thomas Eggerer ..................................................................................................................... 157
Johanna Kandl .......................................................................................................................... 160
Kai Althoff .............................................................................................................................. 161
John Currin ............................................................................................................................... 162
Marlene Dumas ......................................................................................................................... 163
Tim Gardner ............................................................................................................................ 165
Johannes Kahrs ...................................................................................................................... 166
Jules Balincourt ........................................................................................................................ 168
George Shaw ............................................................................................................................ 169
Judith Eisler ............................................................................................................................. 171
Eberhard Havekost ................................................................................................................... 172
Luc Tuymans ........................................................................................................................... 173
Diego Gravinese ..................................................................................................................... 175
Gottfried Helnwein ................................................................................................................... 176
Sebastian Krger ........................................................................................................................ 178
Andrey Lekarsky ........................................................................................................................ 179
Arta chinez contemporan ........................................................................................................ 180
Declinul i redresarea artei chineze. ...................................................................... 180
Contextul social politic. ............................................................................................................ 180
Arta ntre realism, tradiie i inovaie ......................................................................................... 181
Reprezentani ........................................................................................................................... 185
Wu Yunhua ................................................................................................................................ 185
Sun Guoqi i Zhang Hongzhan .............................................................................. 187
Wang Guangyi ....................................................................................................................... 188
Yin Zhaoyang ......................................................................................................................... 190
Liongu Xiaodong .................................................................................................................... 191
Considerente .......................................................................................................................... 195
BIBLIOGRAFIE. ....................................................................................................................... 196
Autobiografie.Analiza creatiei personale ................................................................................. 198

4
Prezentare

Tema realismului in pictura , complexa si actuala in contextul

pluralismului artistic contemporan, a fost abordata din perspectiva
practicianului aflat intre reperele teoretice conferite de vastitatea temei si
propriile cautari in domeniul creativ.
Teza de doctorat cu titlul Influentele realismului in pictura
contemporana i propune sa rspund la cteva ntrebri ce vizeaz
Realismul in pictura contemporana si in pictura in general, de la termen
aplicabil operelor de arta la curent si stil, prin descrierea semnficatiilor,
caracteristicilor si insemnatatii acestuia in istoria artelor.
Teza de doctorat a fost elaborata in conformitate cu rigorile
proprii cercetrii tiinifice si urmrete o structura logica si coerenta:
introducere, expunerea teoretica in trei capitole majore ,considerente,
bibliografie si un capitol anexa despre contribuia personala in domeniul practic
al picturii.
Introducerea lucrrii explica complexitatea si vastitatea temei
Realismului in general, in diferite domenii precum tiina sau filozofia ,
menioneaz semnificaiile generale ale termenului Realism, si reconstituie o
scurta istorie a Realismului in domeniul picturii. Fixez astfel ca reper pentru
dezvoltarea lucrrii, Realismul, consemnat in istoria artelor ca fiind curentul
artistic care a nceput in prima jumtate a secolului XIX in Frana, teoretizat de
ctre Gustave Courbet in Manifestul Realismului.Totodat, citnd artiti
celebrii, ncerc sa sugerez ambiguitatea/subiectivitatea conceptului de realism,
realitate, real, dar si complexitatea acestuia, caracteristici care vor fi urmrite pe
parcursul tezei prin descrierea momentelor cheie din istoria artelor care s-au
raportat direct la acest concept.

5
Nimic nu e mai puin real dect Realismul. Detaliile sunt confuze. Doar
selectnd, omind sau subliniind, avansm spre adevratul sens al lucrurilor

Georgia OKeeffe
Realismul nu este o manier, ci o abordare i un obiectiv

Jon Berger

Realismul nu este ceea ce lucrurile reale sunt, ci cum sunt ele defapt
Berlot Brecht

Nu cred ca fotografia este ultimul cuvnt n realism

Richard Estes

A aga realul de principiile realitii. A aga imaginea de principiile

reprezentrii

Jean Baudrilliard
(Pag 9 -10 din teza)

Primul capitol este dedicat in ntregime curentului realist din

secolul XIX, cuprinznd unsprezece subcapitole, dezvoltate in patruzeci de
pagini si menite sa evidenieze delimitrile specifice curentului prin: origini,
panoramare , influente, impact si raportare in contextul istoriei artelor,
exemplificate prin descrierea operelor unor reprezentani majori.
Realismul n Frana apare dup Revoluie, ca expresie a noii democraii.
Filosofia pozitivist are un imens cuvnt de spus n explicarea lui, nu doar ca
form artistic, ci i social. Realitii se poziionau mpotriva romanticismului,
curent care a dominat cultura franceza de la sfarsitul secolului XVIII pana la

6
nceputul secolului XIX. Realismul credea in ideologia realitii obiective,
revoltndu-se mpotriva emotivitii exagerate a romantismului.. Apar trei
elemente (ntre care se poate face o legtur foarte simpl) care vor schimba
modul de a picta de pn atunci. n primul rnd este experimentul fotografic,
care treptat ncepe s concureze cu modul tradiional de a reproduce o imagine.
n al doilea rnd, aceast curs neloial, duce pictura spre tendina de a imita tot
mai mult realul. Al treilea aspect privete un aliat important: folosirea diferit a
luminii, ca element cheie n lucrrile ce vor urma.
Cel care a teoretizat curentul si a deveni astfel ntemeietorul sau, a fost
Gustave Courbet.
Gustave Courbet era nc destul de tnr n acea perioad. Picturile sale
refuzate ani de-a rndul de Salon, pe motiv c sunt prea realiste, l fcuser s
nceap proiectul unui Salon neoficial. Unul dintre tablourile criticate a fost
Sprgtorii de piatra. Critica vremii considera acest tablou ca fiind incomod,
cu un subiect de o trivialitate pe scar larg. De asemenea, spuneau c ar
dezvolta un aa-zis cult al urtului, care nu este altceva dect reacie
demonstrativ mpotriva idealurilor estetice, c este crud i socialist. Courbet
ajunge s-i fac o virtute din criticile care i se aduc. n 1855, cu ocazia unei
expoziii internaionale, i va separa lucrrile sale de restul sub numele de
Pavilionul realismului. n acelai an, va scrie i Manifestul realismului, text
de influen, ce denot o mare cunotin a tradiiilor artistice i pledeaz pentru
o art individualist care trebuie s se mpace cu realitatea i moravurile ei.
Titulatura de realism nu a fost impus ca aceea de romantism oamenilor din
1830. Titlurile date unei anumite perioade la un moment dat nu dau o idee just
a lucrurilor: dac ele sunt altfel, atunci operele sunt superficiale. () Am dorit
pur i simplu s extrag din cunotina general a tradiiei sentimentul de
raionare i independe a propriei individualiti (fr, orig.)- Manifestul
realismului, Paris, 1855. (pag 15)

7
 Pentru a-i susine noua teorie elaborat n manifestul din 1855,
Courbet va picta Studioul artistului (O real alegorie a unei perioade de apte
ani din viaa mea artistic i moral)(ulei pe pnz, 1855, 359x598cm, Muse
dOrsay, Paris .
n 1854, Courbet i va scrie prietenului su, Alfred Bruyas: Cnd m-am
ntors n Ornans, mi-am petrecut cteva zile la vntoare. mi place acest
exerciiului al violenei. (...) Mi-a dat ideea celei mai surprinztoare picturi pe
care i-ai putea-o imagina. Sunt treizeci de personaje n mrime natural. Este
istoria moral i fizic a studioului meu.
Lucrrile lui Courbet au avut un impact puternic att in Frana cat si in
afara granielor in :Germania , Rusia, Anglia, Norvegia sau Statele Unite ale
Americii, genernd o ampla miscare la nivel mondial, care va duce la formarea
a noi curente ce vor dezvolta si problematiza reprezentarea realitii.
n ceea ce privete rspndirea Realismului, sunt trei direcii care
trebuie urmrite, nu neaprat pentru a fi respectate n simultaneitate, dar n ideea
strict a esteticii care a permis convieuirea acestora si continuitatea pana in
prezent.
Prima direcie ar fi tehnica folosit pentru realizarea lucrrilor, o
nelegere a realismului drept reprezentare a realitii imediate. Urmrind
aceasta direcie , se vor dezvolta curente ca Impresionismul, Prerafaelismul,
Hiperealismul, Realismul Clasic.
Cea de-a doua direcie specific monstrului ncptor numit realism,
aa cum l-a numit la un moment dat Henry James este abordarea unor tematici
rupte din realitatea imediat, contemporaneitatea crud. Miza merge, in
concordanta cu contextul istoric social-politic. Tehnica nu mai conteaz din
moment ce realismul este transmis de subiectele nfiate. Exemple : Realismul
in Mexic, Realismul britanic Kitchen Sink, Realismul Contemporan, Pop Art,
Realismul Social, Realismul Socialist, Realismul Materialist, Realismul Cinic

8
 A treia direcie este cea a curentelor care se raporteaz la realitate , dar
nu si la reprezentarea sa ca atare ci pentru a crea noi dimensiuni(alte realitati).
Realitatea devine astfel doar corespondent . Exemple: Cubismul, Futurismul,
Suprarealismul, Suprematismul, Noul Realism, Realismul Neuronic,
Metarealismul,Realismul Fantastic. Aceasta direcie poate fi privita si ca o criza
in reprezentarea realitii in raport cu reperul fixat : Realismul in sec XIX.
Aceasta direcie este tratata in capitolul II al tezei de doctorat.
Capitolul II, Criza reprezentrii realitii are o ntindere scurta in
economia tezei si are menirea de a face trecerea intre Realismul din sec XIX si
pictura contemporana. Mai bine spus , fixeaz premisele si contextul in care s-a
dezvoltat pictura contemporana.
Secolul XX este caracterizat de avangarde si schimburi radicale in
modul de a privi si interpreta arta, condiionate de schimbrile rapide si
semnificante pe scena istorica , sociala, politica dar si economica la nivel
mondial. Reacia curentelor artistice este alerta Curentele apar si dispar peste
noapte, exista izolat sau in paralel cu altele. Viaa cotidiana nu mai reprezint
interes pentru artitii care ncepeau sa triasc dup noi legi, in aa zisul univers
Vivere-periculosamente, absolut exceptional si imposibil de urmat de restul
umanitarii. Artistul nu mai este sclavul artei , ci arta l servete pe artist. Artitii
se simeau obligai sa ia masuri fara precedent in exprimarea lor plastica si nu sa
ilustreze o realitate deja mult prea exploatata. Realismul devine termen de
comparaie in crearea si reprezentarea unor noi realitati, sau in interpretarea
ireprezentabilului.
De la cubism la futurism, de la dadaism la suprarealism, teritoriul
artelor se zguduia din temelii.
Czanne era interesat de simplificarea naturalului i reducerea acestuia
la o form esenial, iar pentru public aceasta nsemna o ruptur n ritualul
personal de receptare. Putem spune c lucrrile sale erau o abstractizare, ns
aceasta se crea ca un corespondent, un simbol al realitii. Prin asta putem

9
observa influena pe care a avut-o Courbet asupra lui. Cubismul recurgea la un
alt tip de reprezentare, dar corespondentul rezida n realitate.
Cubismul este prima micare de avangard a stilului abstract. Artitii
cubiti i-au extins imaginaia spre ceva ireprezentabil, ceva pe care ochiul
uman nu l poate percepe n realitatea cotidian.
La 20 februarie 1909, Le Figaro publica la Paris primul manifest
futurist al lui Filippo Tomaso Marinetti, preluat din La gazetta dellEmilia (5
februarie 1909). Ce aduceau nou aceti tineri, iubitori ai vitezei, violenei,
mainilor, oraelor industriale, aceti intelectuali care ridicau n slvi triumful
tehnologiei create de om n faa naturii? Frumuseea exist n lupt, bibliotecile
trebuie incendiate, rzboiul glorificat, clarul de lun ucis. Conceptul cuvintelor
n libertate care nsemna eliberarea lor din structur sintactic, sens, urmnd
unele dup altele asemeni imaginilor ce se perind prin faa cltorului din tren,
se va transpune n artele plastice, sub numele de aeropictur. Tablourile lor par
c se ncadreaz mai mult n domeniul de studiu al micrii corpurilor.
Argumentul lor de a schimba legile unui realism, schimbnd nsui mediul de
inspiraie pare ct se poate de viabil.
innd cont de reprezentarea ireprezentabilului, suprarealitii se axeaz
pe labirintul psihologic uman, interpretarea viselor, sexualitatea reprimat,
subcontient. Cunoscnd foarte bine teoriile lui Freud, suprarealitii se cufund
ntr-o stare ce penduleaz ntre real i imaginar n momentul creaiei.
O dat cu seria de desene ale lui Magritte La trahison des images i cu
celebrul dicton Ceci nest pas une pipe, se introduce o nou perspectiv de
interpretare a imaginii. Folosirea unor obiecte din viaa cotidian, scoase din
context i puse ntr-unul nou, surprinztor, face publicul s priveasc diferit
nelesul lor.
Max Ernst constata c ntregul mecanism al suprarealismului st n
alturarea a dou realiti n aparen imposibil de alturat ntr-un plan care n
aparen nu li se potrivete.

10
ndeprtarea de realism a suprarealismului i avangardelor n general se face, n
primul rnd prin distanarea de subiectele de inspiraie proprii acestuia
In 1920 constructivistul Naum Gabo a publicat Manifestul Realistic,
iar la nceputul anilor 60, Yves Klein (cunoscut prin lucrrile sale monocrome
abstracte), se afla printre fondatorii micrii numite Noul Realism. Aceasta
miscare se axa pe gsirea unor noi metode de interpretare a realitii.
Termenul de art contemporan se refer n special la arta zilelor
noastre, totui muzeele de art contemporan consider contemporana producia
artistic succesiv celui de al Doilea Rzboi Mondial. Pentru o nelegere cat
mai complexa a Realismului , am ales a doua accepiune a termenului.
Astfel,capitolul III Pictura figurativa in secolul XX. Forme de Realism si
influente realiste, trateaz parcursul realismului in pictura contemporana.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, att Europa, ct i rile de pe
celelalte continente se politizeaz extrem. Problematicile social-economice i nu
numai, par s intre aproape cu fora n lumea artistic i cultural, deviindu-i
traiectoria de pn atunci i transformnd-o ntr-o propagand adevrat. ntreg
mapamondul se mparte n doi poli de influen, est i vest, capitalism i
comunism, America i URSS, democraie i cenzura. In timp ce arta vestica se
dezvolta rapid atingnd noi culmi dar si crize (Douglas Crimp menioneaz intr-
un eseu din 1981 finalul picturii), cea din est , datorita cenzurii dictatoriale
era limitata sau interzisa. Ultimele decenii ale secolului XX aduce nsa noi
schimbri in sfera politica si implicit in lumea artistic. Asistm la cderea
blocului comunist si la globalizarea economica si culturala. In contextul descris
mai sus,reprezentarea realitii revine din nou in atenia artitilor.
La sfritul lui 1957, un grup de artiti ofer numele de Pop-art unei
arte comerciale, art pus n circulaie prin mijloace moderne de comunicare
(reclama, filmele Hollywoodului, romanele SF, etc.), un tip de art opus uneia
nvechite. Ceea ce rezult este integrarea n art a universului tematic imediat,
contemporan i prezent (ntr-un cuvnt, realitatea).

11
 Arta Pop a fost prin excelen o art specific Americii, n special a
metropolelor Statelor Unite ale Americii (New York i Los Angeles).
Pop-art-ul (numit de unii i noul realism) s-a nscut din nevoia de a
face din nou vizibil lumea material. Dup cteva decenii n care definiiile
metafizice ale artei avuseser o circulaie larg, generaia anilor 50 a nzuit s
reinstaureze cultul locului comun.
Pe cealalt parte a mapamondului, n Rusia, apare realismul socialist.
Realismul socialist a aprut o dat cu colectivizarea din URSS, cnd o serie de
tablouri sub titlul Primul tractor au fost expuse i considerate de propagand.
Tablourile nfiau primul tractor Fordson produs de Uniunea Sovietic.
Anii 50-60 au constituit punctul culminant la care se putea ajunge.
Cenzura instaurat i din ce n ce mai dictatorial a limitat coninutul produselor
artistice, eliminnd creaiile cu coninut erotic, religios, abstract, suprarealist i
expresionist, pe motiv c erau decadente i ininteligibile proletariatului. De
asemenea, impresionismul i cubismul erau respinse i categorisite sub titulatura
de arte burgheze i decadente.
Tradiia realismului socialist a avut adepi de seam n celelalte ri
comuniste, transformnd micarea ntr-o atitudine de ordin internaional n art..
Acest tip de pictura va caracteriza arta estica pana la cderea
comunismului.
In vest nsa, arta continua sa se dezvolte. Dup Pop-art, se nate
Fotorealismul si Hiperrealismul. Artitii celor doua curente folosesc fotografia
ca punct de pornire in crearea picturilor. Hiperrealiti folosesc fotografia ca
reper pentru a crea o lucrare mult mai detaliat, spre deosebire de fotorealiti
care sunt de cele mai multe ori narativi i emotivi n interpretare.
Pictorii fotorealiti strici aveau tendina de a imita fotografia omind
sau abstractiznd unele detalii, concentrndu-se doar pe imaginea de ansamblu
final. De cele mai multe ori omiteau implicarea emoiei umane, a valorilor
politice sau sociale, sau elementele narative. Din moment ce s-a dezvoltat din

12
Pop Art, stilul fotorealist a fost destul de adunat, precis, aproape mecanic cu
accent pe imagistica monden.
Hiperrealismul, dei fotografic n esen, necesit o focusare mult mai
complex asupra subiectului, prezentndu-l ca pe un obiect viu, tangibil.
Scenele i obiectele n picturile i sculpturile hiperrealiste sunt meticulos
detaliate pentru a crea o iluzie a realitii care nu se observ n fotografia
original. Dar nu se poate vorbi despre supra-realism, din moment ce iluzia este
o descriere a realitii (simulate). Hiperrealismul i are rdcinile n filozofia
lui Jean Baudrillard, simularea a ceva ce defapt nu exist. Ca atare,
Hiperrealitii creeaz o realitate fals, o iluzie convingtoare bazat pe
simularea realitii, fotografia digital.
ncepnd cu cel de-al aptelea deceniu al secolului al XX-lea pictura
intr ntr-o criz a reprezentrii, dat din nou, de tehnologizarea reproducerii.
Situaia picturii la nceputul deceniului opt este dramatic. n toamna
anului 1979, cu ocazia organizrii expoziiei Opt Artiti Contemporani, la
Muzeul de art Modern, criticul Barbara Rose ajunge la concluzia c produsele
artistice ale tinerilor nu sunt dect nite produse afabile i cldue, care nu au
nimic de spus, nu zguduie percepia privitorului i nu-i atrage privirea spre vreo
problem acut. Aceasta a devenit baza unor conferine susinute de criticii i
jurnalitii revistelor culturale din acea perioad. ntlnirile au produs mai multe
ntrebri la care se vroia un rspuns; n primul rnd, problema s-a formulat n
felul urmtor: Ce nlesnete remarcarea unui tablou?, Ce face posibil ca o
pictur s poat s fie receptat ca atare? Unde au disprut artitii figurativi?
sau De ce mai pictm astzi?
n 1981, cnd neo-expresionismul a lovit piaa artistic, critica american
descria lucrrile n acest stil n termeni simpli: tablouri proaste, i asta din
cauza abilitilor convenionale i a subiectelor care denotau cruzime. Douglas
Crimp i Yve-Alain Bois, care n acea perioad i publicau eseurile despre
moartea picturii aveau ntr-o oarecare msur dreptate. Secolul al XX-lea s-a

13
obinuit cu astfel de teorii, dup cum spune i Thierry de Duve Este
concomitent amuzant i patetic cum, cam la fiecare cinci ani, moartea picturii
este anunat, anun invariabil urmat de acela al resureciei sale. Pictura este
vzut n trei ipostaze diferite, dure: prostituat (tolerat fi sau tacit de
ctre statul modern), bab cochet (ieit din mod i antichizat (...)se
ncpneaz s existe) sau bdran (incapabil de a fi purttoare de o idee
sau concept pur).
Cu toate acestea, artitii au continuat s-i vnd lucrrile cu succes i
curnd i-au format publicul lor. Artiti ca Peter Doig n Anglia, John Currin n
America sau Takashi Murakami n Japonia au nceput s-i expun tablourile
personale, fiind excepia de la regul, iar lumea artei a nceput din nou s-i
ndrepte vederea ctre pictur.
La sfritul anilor 90 n Europa i n America ncep s se organizeze
expoziii de pictur care aduceau mpreun diveri artiti izolai pn atunci.
Printre primele expoziii de acest gen a fost cea organizat cu Elzabeth Payton,
John Currin i Luc Tuymans la Museum of Modern Art, New York, n 1997 sau
n 1999, expoziia Examining Pictures organizata de Museum of
Contemporary Art n Chicago i la Whitechapel Art Gallery n Londra.
Expoziia includea 56 de artiti printre care Richter, Guston, Manzelli i Glenn
Brown.
Saatchi Gallery organizeaz n 1998 controversata expoziie New
Neuronic Realism, care expunea artiti tineri precum Martin Maloney, Chantal
Jolle i Cecily Brown.
La sfritul mileniului expoziiile publice au devenit tot mai ambiioase
datorit numrului mare de artiti noi care penetrau piaa internaional de art.
Pictura contemporan este definit deseori de lipsa unei uniti
conceptuale asemntoare celei din secolele trecute, perioade cnd pictorii se
revoltau mpotriva curentelor artistice existente, o reacie de frond adus a ceea
ce era definit drept model estetic, iar manifestele erau o metod de afirmare.

14
Post-modernismul artistic corelat cu modelele socio-politice actuale mping arta
n zona political correctness-ului, zon unde mediul artistic este caracterizat
de o reacie la realitatea imediat.
Editura Phaidon a publicat n 2002 o colecie intitulat Vitamin P, o
trecere n revist a pictorilor contemporani (de aici i ideea de vitamina P, ca
vitamin conferit picturii P(ainting)). n introducerea sa, Barry Schwabsky
afirm c n ceea ce privete pictura contemporan tendina este de a fi
considerat pictur conceptual, dar trebuie luate n considerare o multitudine
de axiome estetice ce vin din perioada modernist a picturii ncoace.
n 2006 publicaia Thames and Hudson Ltd din Londra editeaz catalogul
Painting People (pictnd oameni). Acest album, editat de proeminentul istoric
i critic de arta Charlotte Mullins, aduce la un loc i totodat pune n contrast
operele mai multor artiti cheie de pe scena artistic internaional. Criticul
analizeaz i investigheaz varietatea operelor acestor artiti, a cror stil merge
de la Fotorealism la neo-expresionism, unii de aceeai preocupare n a picta
OMUL. Raportarea la realitate este permanenta si implicita, ins prin exponentul
uman capata noi dimensiuni si interpretri.
Charlotte Mullins ncearc sa defineasc cinci mari direcii in arta
contemporana: Figura laconica (Chuck Close, Lucian Freud Jenny Saville,
Marlene Dumas), Condiia Urbana (Thomas Eggerer, Dawn Mellor, Elizabeth
Payton, Munteanu i Rosemblum), Alte lumi (Peter Doig, Daniel Richter),
Povesti populare (Neo Rauch), Trecutul deconstruit (Luc Tuymans,
Eberhard Havekost, John Currin).
Ultima parte a capitolului III, analizeaz 24 de artiti contemporani,a
cror opere continua tradiia realismului, in diferitele forme pe care le-a luat de
la enunarea sa pana in prezent .O mare parte din artitii plastici contemporani
recurg la un tip de realism, tocmai pentru c prin calitatea sa de a aborda
prezentul este un stil contemporan. Refugiul oferit de termen se datoreaz att

15
crizei reprezentrii care a lsat un gust amar peisajuluipictural, ct i datorit
expresivitii i modului de expresie pe care l permite.
Selecia artitilor a fost fcuta pe baza importantei si recunoaterii lor in
contextul internaional.

De la Courbet la artitii contemporani, realismul este mai mult dect un simplu

termen care s adposteasc creaiile artistice plastice. Realismul este o calitate
a artelor de a surprinde ceea ce e contemporan i imediat societii, individului
i percepiei umane. Monstrul ncptor numit realism (sintagm dat de ctre
Henry James) nu se rezum la o singur tehnic pictural, la un singur specific
al tematicii sau al subiectului abordat, el acord artitilor libertatea de a fi
aproape de ceea ce e uman: viaa cu tot coloritul ei.

16