Furtul secolului n Republica Moldova

n acest furt sunt implicate 3 banci: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank,
firme afiliate grupului Shor i companii offshore din Marea Britanie si Hong Kong.
n urma unor tranzancii complexe intre cele 3 banci si companiile offshore, s-au
transferat circa 750 mil de dolari, urmarindu-se doar beneficiul firmelor asociate grupului
Shor, in detrimentul celor 3 banci. Lucru ce ar fi dus ntr-un final la colapsul celor 3
instituii bancare.
Atunci cand Banca Nationala a Moldovei a impus un control la cele 3 banci,
datoriile acestora ajungeau la un total de 18 mld de lei moldovenesti.
n raportul societii americane de audit Kroll apar si numele unor actuali sau fost
demnitari moldoveni precum si fosti sefi ai vamilor.
n raport se mentioneaz si o presupusa tentativa de a terge urmele acestor
tranzactii, prin incendierea masinii de paza n case se aflau documente esentiale ce urmau
sa ajunga in arhive, masina care apartinea grupului de firme Shor. De asemenea de la banci
au fost recuperate mai multe hard-uri pe de care s-a incercat stergerea informatiilor stocate,
insa a fost posibile recuperearea datelor.
Administratia finantelor publice afirma in 2015 ca procurori anticoruptie,
parlamentari si chiar detectivi financiari americani au incearcat timp de mai multe
saptamani sa gaseasca urma unui miliard de dolari care s-a evaporat in Republica Moldova.
In concluzie cele trei banci reprezentand o treime din activele bancare ale tarii, au
acordat au acordat credite in valoare totala de 1 miliard de dolari, respectiv 15% din
Produsul Intern Brut (PIB).
In vara anul 2016 in cadul unor din din Republica Moldova fostul sef-adjunct al
serviciului de prevenire si combatere a spalarii de bani a declarat ca exista legaturi intre
jaful secolului si moartea subita a unor persoane care, in virtutea functiilor pe care le
detineau, cunosteau detalii si detineau documente legate de acest furt.
Tot el a declarat ca furtul s-a realizat in cateva etape:
1. Statul a fost deposedar de Banca de Economii prin intermediul unor tranzanctii
fictive iar suma de bani tranzactionata a circulat timp de 5-6 zile prin diferite companii
offshore din Tarile Baltice, Federatia Rusa si Noua Zeelanda, bani folositi apoi pentru
cumpararea a 16 mil de actiuni la Banca de Economii
2. Banca Sociala si Unibank fac plasanemte la banca de economii, desi practic
era in faliment avand siguranta ca isi vor restitui banii din rezervele Bancii Nationale.
3. Creditarea guvernului la o dobanda de 20-25% de catra bancile comerciale.
Acum se asteapta cel de-al doilea raport al companiei internationale de audit Kroll.