Imperiul neobabilonian(625-539)

Mostenirea Assiriei ii revine dinastiei chaldeene din Babilon mai curand decat
mezilor, barbari care raman in taberele din Mesopotamia Superioara.Pentru
prima data dupa un mileniu, Babilonul juca rolul de putere principala a lumii
orientale. Din perspectiva istoriei Orientului Apropiat, supremaia Imperiului
neobabilonian ne apare mai curnd ca interregnul dintre assirieni i peri.
Sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea (605-562) Imperiul Chaldeo-Babilonian,
cu centrul in vechea metropola de pe malul Eufratului cunoaste o meteorica
afirmare in Orientul Apropiat. Se desvrete eliminarea politic a iudeilor prin
cucerirea Iudeii i Ierusalimului (586) i prin deportarea n captivitate a clasei
sale conductoare (pn la 539/538).
Supremaia babilonian a fost ns de scurt durat, cci, odat cu regele
persan Cyrus, o nou putere politic se ivise la Rsrit. Aflat n rzboi contra
Lydiei (590-585) Imperiul mezilor a evitat btlia decisiv cu Babilonul prin
acceptarea graniei de la Halys, la intervenia Babilonului (585). ns nfrngerea
mezilor de ctre peri sub Cyrus al II-lea (550) a condus totui ctre numai
amnata btlie decisiv. Povestea succesiunii vechilor imperii mesopotamiene
va lua sfarsit pentru totdeauna.

Renaterea Babilonului nu este un eveniment brusc.Aflat sub dominatia regilor

de la Ninive, orasul a ramas unul dintre cele mai importante metropole
comerciale si culturale ale Orientului Apropiat. Babilonul va cunoate perioade
de prbuire sau de reviriment chiar prin bunvoina sau reaua voin a regilor
assirieni.
Chiar i n perioada dominaiei assiriene, textele menioneaz existena unei
dinastii (a X-a) care grupeaz nouasprezece regi de origini diverse, dominnd
ntre 732 i 626 . In realitate, regi assirieni se proclam regi ai Babilonului i
iau, cu aceast ocazie, un nume de ntronare specific.
Sigur, tendine de autonomie exist, ceea ce provoac reacii dure din partea
Assiriei. Este cazul lui Sennacherib, care distruge Babilonul, aducndu-l ntr-o
stare de ruin. In aceeasi perioada, chaldeenii, unul dintre triburile aramice de
origine semitica vor ajunge in sudul Mesopotamiei in jurul anului 850, unde
contestat dominatia assiriana.

Nabopalassar.Incercarile chaldeenilor de a ocupa Babilonul au succes dupa

moartea lui Assurbanipal II. Principe de origine chaldee, probabil general in
armata assiriana, Nabu-apla-utsur/Nabopalassar profita de tulburarile pricinuite
de razboiul civil din Imperiul assirian, izbucnit la sfarsitul domniei lui
Assurbanipal intre fii acestuia, pentru a ocupa orasul Uruk si a se proclama apoi
la Babilon rege al Akkadului (625). Gratie slabiciunii ultimilor regi assirieni, el
izgoneste garnizoanele assiriene din Mesopotamia meridional si se aliaza cu
barbarii Umman-manda, adica mezii, sau mai precis populatiile unitare prin
comuniunea lingvistica si institutionala iraniana,care se stabilisera la granita de
nord-vest ale Assiriei. Impreuna cu regele Mediei, Cyaxares(630-584)
Nabopalasar particip la rzboaiele care se ncheie cu zdrobirea Imperiului
assirian, la cucerirea metropolelor acestuia, Calah(Kalah) si Ninive.Babilonienii
vor prelua succesiunea, reconstituind un imperiu la fel de pradator, care
includea totalitatea Semilunii Fertile dintre Eufrat si Mediterana. Zonele
muntoase care o dominau la est si la nord erau abandonate mezilor, a caror
mobilitate ii impingea tot mai departe catre vest.Regii mezi erau incapabili sa
organizeze un imperiu veritabil, datorita faptului ca nu detineau o traditie
administrativa asociata unui corp de scribi.
 Acest lucru poate explica maniera facila in care au ajuns sa fie dominati de catre
rudele lor apropiate, persii, condusi de marele Cyrus II si formati de catre
maestrii lor elamiti. Circumstantele romanesti ale acestei victorii, relatate de
Herodot, au prea putina importanta, la fel ca si cele ale preluarii Babilonului. Dar
pana atunci, victoria lui Nabopalassar a adus o lunga perioada de pace si o
dezvoltare stralucita a civilizatiei in Babilon. Astfel, sub o dinastie chaldeean,
Babilonul redevenea, dup un mileniu, prima putere a lumii orientale,
disputndu-i cu Egiptul sait hegemonia asupra Syriei i Palestinei. Perioada
inaugurat de Nabopalassar(625-605), figureaz ca a XI- a dinastie a Babilonului
(circa 625-538).
Przile luate de la Ninive, n urma sprijinului acordat mezilor la cucerirea
capitalei asiriene, i-au dat posibilitate lui Nabopalassar s nale numeroase
temple i, mai ales, s recldeasc n chip fastuos Babilonul.

Domnia lui Nabucodonosor II(605-562)

Dupa caderea Assiriei, cele doua noi puteri, Babilonul si Media, intra intr-o faza
de echilibru provizoriu.Mezii nu manifesta interese pentru Mesopotamia, Siria si
Palestina, care raman pe orbita Babilonului. Confruntarea urma acum sa se dea
intre Babilon si Egipt pentru controlul atractivei zone comerciale siriene.Faraonul
sait Nechao II dorea sa isi consolideze pozitia in Palestina, pentru a garanta
prosperitatea comerciala a Deltei, stimulata de prezenta grecilor in calitate de
comercianti si mercenari.Egiptenii reusesc intr-o prima faza sa isi consolideze
pozitia dincolo de raul Orontes, izgonindu-i pe chaldeeni din Karkemi.
In anul 607, Nabopalassar il asocia la domnie pe fiul su, Nabu-kudur-utsur II,
Nabucodonosor din Biblie, acordandu-i totodata prerogativele pentru a se aseza
in fruntea armatei care infrunta in Siria corpul expeditionar trimis de faraon in
sprijinul ultimelor rezistente assiriene.Victorios in marea batalie de la Karkemi,
pe Eufrat(605), tanarul print urmareste in Siria resturile armatei egiptene in
retragere, dar vestea mortii lui Nabopalassar (16 august 605)il obliga sa revina la
Babilon pentru a prelua oficial, tronul tatalui sau.In orice caz, dupa aceasta
infrangere, egiptenii vor vedea nevoiti sa renunte la pretentiile asupra Siriei si
Palestinei.
Opera lui Nabopalassar a fost continuat de Nabucodonosor II , care a consolidat
noul stat i, profitnd de condiii externe favorabile, a impus dominaia
Babilonului asupra unei pri din motenirea assirian. Aceasta a fost mprit
cu Media, care a primit partea nordic. Dei au cooperat n lupta antiassirian,
relaiile dintre cele dou state erau departe de a fi amicale. Dar mezii, angajai
ntr-un lung rzboi cu Lydia, nu au atacat Babilonul, lsnd lui Nabucodonosor
rgazul pentru a-i consolida dominaia n regiunea syro-palestinian, acolo unde
faraonii egipteni ridicau, n mod tradiional, i ei pretenii.
Domnia acestui ilustru monarh a fost in felul ei pasnica: numai intrigile regilor
saiti din Egiptul pe care, pe care armata babiloniana incearca sa-l invadeze de
mai multe ori, l-au abatut uneori pe rege de la opera sa de reconstructie. Pana cu
cativa ani in urma,trebuia sa citim izvoarele straine pentru a ne da seama de
actele lui de vitejie; din inscriptiile regelui,intr-adevar,el parea sa aiba numai
intentii de opera de pace,conform celei mai bune traditii a poporului sau.Astazi,
situatia este in parte schimbata: cronicile publicate de Wiseman in 1956 confirma
ca si babilonienii scriau despre razboi,incat opozitia assirienilor,in trecut atat de
frecvent formulate,era mai degraba rodul cunoasterii noastre limitate decat o
situatie reala. Si totusi,diferentele de gradatie persista.In afara de asta,in
Babilonia expeditiile militare sunt adesea conjugate cu actiunile pasnice,parand
mai degraba dornici sa adunea materiale pentru ridicarea de temple decat sa-i
invinga pe dusmani:
 Sub egida lui Nabu si a lui Marduk,stapanii mei,am pregatit temeinic o expeditie
a trupelor mele in Liban. Am dat fericire tarii aceleia,dezradacinand peste tot
dusmanii mei.I-am adunat si i-am dus inapoi la locurile lor pe locuitorii rataciti.Am
facut ceea ce nici un rege inaintea mea nu mai fusese in stare: am despicat
muntii prapastiosi,am spart stancile,am deschis treceri si am construit un drum
de transportat cedrii.Pentru Marduk,stapanul meu,cedrii puternici,inalti si grei,de
o pretioasa frumusete si de o excelenta calitate inschisa,produs din belsug al
Libanului,ca pe trunchiurile de trestie i-am facut sa alunece pe Arakhtu pana in
inima Babiloniei.Le-am dat tihna si siguranta locuitorilor Libanului,si nu am
ingaduit ca cineva sa le tulbure linistea.

Nabucodonosor s-a impus n disputa cu Egiptul, dar dominaia babilonian n

Palestina a fost ndelung contestat. In timp ce mezii, in inaintarea lor catre vest,
distrugeau regatul Urartu, legat prin arhaismul sau de vechile monarhii
mesopotamiene cu scriere cuneiforma,Nabucodonosor a efectuat numeroase
campanii in urma carora a reusit sa impuna hegemonia Regatului Noului Babilon
in zona siriano-palestiniana.Asigurandu-si frontierele septentrionale cu sprijinul
aliatilor mezi, regele isi concentreaza efectivele in aceasta zona. In anul 604 a
intreprins o expeditie in Palestina,unde trupele chaldeene inregistreaza succese
rasunatoare, reusind sa ocupe orasul Ascalon si primind supunerea Regatului
Iudeea. In 601 este nevoit sa abandoneze incercarea de invadare a Egiptului
dupa o batalie sangeroasa, nedecisa, la hotarele Deltei.Ignorand spusele
profetului Ieremia si miznd pe eficiena sprijinului egiptean, regatul Iudeei se
revolt n anul 598. Nabucodonosor a reuit s reprime rscoala. Ierusalimul a
fost cucerit, regele Ioiachim este capturat i nlocuit cu Sedechia, iar 10.000 de
evrei sunt deportai n Mesopotamia. Urmatorii ani sunt consacrati unor campanii
victorioase in Siria si Elam, inabusirii unei revolte armate in Babilonia(595/594),
unor noi lupte in Siria.
Noul faraon, Apries da o noua turnura evenimentelor. Beneficiind de sprijinul
soldatilor sai greci, ocupa Gaza, se aliaza cu Tyrul si incurajeaza declansarea unui
val de nationalism in Iudeea, in ciuda prorocirilor profetului
Ieremia.Nabucodonosr ptrunde iari n Iudeea cu o puternic armat,
cucerete unul dup altul oraele mai importante pe care le distruge, i ncepe
asediul Ierusalimului. Dup un asediu de optsprezece luni, Ierusalimul este
cucerit(august 586), regele Sedechhia este capturat, orbit i trimis n lanuri la
Babilon. Oraul Ierusalim a avut i el mult de suferit: zidurile de aprare au fost
distruse, la fel Templul i palatul regal. Iudeea a devenit o simpl provincie a
statului babilonian.Dupa metoda assiriana, pentru a sfarama coeziunea natiunilor
invinse, Nabucodonosor execut ntreaga aristocraie iudaic, iar majoritatea
locuitorilor este deportat n Mesopotamia. Este aa-zisa captivitate
babilonian, care a lsat urme adnci n contiina evreilor. Aceast Exil va avea
consecinte decisive pentru elaborarea traditiilor biblice, mai putin datorita
contactului cu o civilizatie prestigioasa, dar epuizata, cat prin faptul ca a suscitat
o meditatie unica asupra sensului teologic al istoriei, conceputa ca actiune
pedagogica a unui Zeu, deopotriva national si universal. Se pare ca cel putin
sabatul de a saptea zi a fost introdus acum, datorita adoptarii calendarului
babilonian, jalonat de zile in care nu se muncea, din cauza reputatiei de a fi
primejdioase.
Mai puin succes a avut Nabucodonosor n faa zidurilor Tyrului, care au rezistat
asediului timp de treisprezece ani (587-574), dup care vechiul ora fenician a
fost nevoit s recunoasc suzeranitatea babilonian. Este posibil ca regele
Babilonului, prin rzboiul su mpotriva statului Iuda, dar i a Tyr-ului sau
Askalon-ului, s fi urmrit ntrirea frontierelor cu Egiptul n vederea unei viitoare
expediii asupra vii Nilului. Cronica neobabilonean relateaz despre unele
ciocniri cu armatele egiptene. Intr-adevar, in anii 568/567, o serie de incursiuni la
hotarele egiptene determin ara faraonilor s nu mai intervin n Palestina i
Siria.
Dar acestea sunt actiuni limitate, si Babilonul cunoaste, in cele din urma,dupa
cinci secole de insecuritatea, pacea care-l transforma din nou in regiunea cea
mai bogata si mai evoluata din Asia de Vest. O serie de trasaturi negative ale
ultimului suveran babilonian, Nabonid(556-539) au fost in mod eronat atribuite
lui Nabucodonosor de traditia iudaica.

De la apogeu la declin

Regatul Noului Babilon atinsese sub Nabucodonosor II maxima expansiune

teritoriala, devenind principala putere politica si militara a Orientului Apropiat.
Izvoarele istorice babiloniene, egiptene, grecesti si biblice ne ofera informatii cu
privire la aceasta perioada.

Prosperitatea din timpul domniei lui Nabucodonosor

Talentat comandant de osti, diplomat remarcabil, administrator eficient, marele

Nabucodonosor II se afirma totodata si ca un neobosit constructor.Regele a
intreprins lucrari gigantice de infrumsetare in cele mai multe orase
mesopotamiene, indeosebi la Babilon, care devine astfel veritabila metropola a
lumii mesopotamiene. Se dezvolt i alte orae ale Babiloniei, precum Sippar,
Uruk, Nippur. Renasterea aceasta insa e insotita de un conservatorism artistic si
litera care s-a convertit cu usurinta in academism.
Dar civilizatia neobabiloniana este vestita indeosebi datorita lucrarilor executate
de Nabucodonosor II in capitala imperiului reconstruita acum intr-o maniera
grandioasa avand in centru templul lui Bel-Marduk, care era dublu.El includea, pe
de-o parte,Esagil (Casa Inaltarii Capului), Templul Inalt, palatul stapanilor zeilor,
acoperit cu aur,cu marmura si cu lapis-lazuli, si pe de alta parte, templul plasat
in varful ziguratului Etemenanki(Casa intemeierii Cerului si Pamantului)-
monument enorm cu inaltimea de 90 metri care a putut inspira povestirea
Turnului Babel. Cu cele trei scari ale sale convergente catre varf, acest turn era
amplificarea modelului creat cu o mie cinci sute de ani mai devreme de catre
regii din Ur, iar aceasta referinta, la fel ca si numele summerian, arata in ce
masura edificiul este simboic pentru o religie deja arhaica, dar de care ideologia
regala inca nu putea fi disociata. Palatul regal, lipit de latura nordica a
fortificatiilor orasului, grupa intr-o maniera destul de stangace o serie de
apartamente identice, alaturi de dependinte si de un imens depozit interpretat in
mod abuziv de catre primii cercetatori ca fiind fabuloasele gradini
suspendate.Traditia a consemnat faptul ca Nabucodonosor s-ar fi casatorit cu o
printesa din Media, Semiramida, careia i-a construit celebrele gradini suspendate
care sa-i aminteasca de muntii tarii natale.In centrul orasului a fost explorat un
cartier de locuinte, Merkes care, vadeste, datorita regularitatii strazilor care se
intretaiau in unghi drept, o oarecare preocupare pentru urbanistica, specifica
unei noi epoci.
Regele se preocupa de asemenea cu protejarea capitalei impotriva unui atac al
mezilor. O oper de amploare cu caracter strategic o reprezint ridicarea, la nord
de Babilon, a unui zid de aprare ntre Tigru i Eufrat 1, menit s apere metropola
de atacurile venite dinspre nord. Zidul, situat la 60 de kilometri de Babilon, intre
Tigru si Eufrat, avea o lungime de 150 de kilometri si era construit din caramizi
1
.Descris de Xenofon n Anabasis II, 4,12.
de lut uscate la soare, multe dintre ele purtand sigiliul regal.In alte parti, centrul
imperiului era aparat de canale si de rauri. Apoi orasul insusi este inconjurat de
doua ziduri cu perimetrul de 8 kilometri si respectiv 18 kilometri; cele doua
jumatati ale Babilonului separate de Eufrat nu sunt legate intre ele decat printr-
un singur pod ale carui grinzi sunt retrase in fiecare noapte. Din vremea acestor
suverani chaldeeni dateaz somptuosul Babilon descris de cltorii greci i care
a fost descoperit de arheologii germani la inceputul secolului XX.
Arta neobabiloniana a mostenit de la Assiria gustul pentru colosal,dar o
conceptie religioasa noua interzice reprezentarea scenelor istorice sau culturale
si limiteaza figurile la animale simbolice in reliefuri de caramizi smaltuite,ale
caror frize ce impodobesc locurile sfinte(zidurile caii procesiunilor,poarta lui
Ishtar, zidurile templelor)sunt singurele vestigii ale unei perioade stralucite.
Babilonul era de asemenea un centru mondial al stiintelor. In mijlocul unei
populatii care foloseste limba aramaica,limba akkadiana din Babilon si scrierea
cuneiforma sunt pastrate la loc de cinste de scribii care continua sa-si scrie
cronicile si sa colectioneze prevestrile;in secolul al VI-lea isi perfectioneaza si mai
mult metodele de observatii si de calcul astronomic.In mod bizar, in aceasta
epoca in care matematicile grecesti iau nastere, cele din Mesopotamia au
cunoscut o innoire, iar metoda lor aplicata observarii planetelor a deschis calea
unei astronomii stiintifice, marcata de aparitia zodiacului.
Administratia imperiului a fost reorganizata. Sub conducerea lui Nabucodonosor
birocratia a cunoscut un avant considerabil si a fost reorganizata si repartizata
intre cateva mari ministere. Pe treapta cea mai inalta se afla cancelarul, seful
arsenalului, cel al politiei si paharnicul. Urmau mai-marii din tara Akkad, nobili
in randul carora se distingea guvernatorul Tarii de la Mare, patria chaldeenilor.
Pe treapta urmatoare se aflau shangu(marii preoti care administrau orasele) si
qipu(comisarii regali ai oraselor).
Imperiul babilonian,totusi mai putin intins,era mai fragil decat predecesorul sau
assirian. In monumentele sale ca si in religie, in arta ca si in literatura, Babilonul
relua firul unui trecut indepartat. Intr-un stat in care administratia o copia totusi
pe cea assiriana, oricine ar fi crezut intr-o revenire a epocii lui Hammurabi. Iar
atotputernicia cu care era investit clerul lui Marduk marturisea si ea aceeasi
intoarcere la trecut.De altfel, chiar pretentiile clerului au cauzat in cele din urma
ruina acestei alcatuiri artificiale care era statul babilonian.Deoarece dincolo de
faada lui tradiionalist, de consevatorismul clerului, apruser, nc din secolul
al VII-lea, primele semne ale dezintegrrii vechilor structuri orientale, cel puin
pe plan economic.In aceasta epoca Babilonul devenise cea mai stralucita
metropola economica si politica a Orientului.Se estimeaza ca la cativa ani dupa
urcarea sa pe tron, in Babilon traiau 80 000 de oameni-mai mult decat in oricare
alt oras din acele vremuri.
Pozitia sa geografica avantajoasa face din oras unul dintre centrele cele mai
importante centre pentru comertul est-vest.Corabiile babiloniene calatoreau pe
Eufrat pana in Golful Persic si aduceau de acolo marfuri din Arabia si din
India.Bunurile exportate erau lana, textilele si cerealele.Sunt importate metale-
cupru, plumb, fier, aur si argint-,precum si lemn.Babilonienii vor prelua de la
lydieni sistemul monetar, iar capitala lor se va dezvolta rapid in unul dintre cele
mai importante centre financiare.Palatul si templul isi pastrasera pana atunci un
rol preponderent in economie. De acum nainte aceasta capt treptat caracterul
unui capitalism ante litteram n care marile bnci jucau un rol financiar
privilegiat.In aceasta epoca la Babilon sunt atestate veritabile dinastii bancare,
precum cea a familiei Egebi, de origine evreiasc, i a familiei Murau.Poate ca la
miscarea aceasta au contribuit si evreii exilati; si fara indoiala, introducerea
progresiva a monedei avea sa-i dea, in curand, un nou avant; in sfarsit, s-ar
putea ca influentele grecesti sa se fi exercitat, prin intermediul Lydiei, pana in
Mesopotamia.Prin urmare, viaa economic a Babilonului, impulsionat de
remarcabila dezvoltare a comerului, privea spre viitor, n timp ce toate celelalte
forme ale civilizaiei chaldeene urmreau doar perpetuarea trecutului.Chiar si din
punct de vedere politic tenativa era inutila, oricat de mare i-ar fi fost stralucirea;
prea multe forte innoitoare incepusera sa conlucreze, mai ales in est, pentru ca
Imperiul neobabilonian sa nu se prabuseasca.

Caderea imperiului

Dinastia chaldeean a durat mai puin de un secol. Urmaii lui Nabucodonosor

nu au fost capabili s-i continue opera, neputnd menine puterea regalitii
babilonene pe acest ntins teritoriu. n cele din urm, prbuirea Imperiului
neobabilonian a fost precipitat de veleitile politice ale atotputernicului cler al
lui Marduk-divinitatea suprema din panteonul babilonian. Politica razboinica a
marelui rege si protectionismul manifestat fata de temple indica fortele interne
care actionau in Babilon: sectorul militarist, adept al expansionismului
imperialist, si clerul, ale carui interese economice aveau de castigat de pe urma
stabilitatii.Monarhii care l-au urmat au fost nevoiti sa se confrunte cu aceste
tensiuni. In timpul scurtei domnii a pacifistului Avil-Marduk (562560), fiul lui
Nabucodonosor II, se fac simtite primele semne ale decaderii statului chaldeu:
puterea preotimi Marduk, sporeste in detrimentul autoritatii centrale. Au izbucnit
chiar o serie de conflicte ntre diferite tagme sacerdotale care tindeau s exercite
o influen dominant n statul babilonian: preoilor lui Marduk li se opunea clerul
zeului Sin i cel al lui Shamash. Avil-Marduk elibereaza, potrivit traditiei, din
inchisoare pe Ioiachim, regele Iudeei, adus captiv in Babilonia de Nabucodonosor
II dupa cucerirea Ierusalimului in 597. Suveranul este asasinat probabil de
Neriglissar, care ii succede la tron(560-556).General si ginere al lui
Nabucodonosor, aceasta participase la asediul si cucerirea Ierusalimului din
588/587. In scurta sa domnie, Neriglissar intreprinde o singura campanie militara
in nord-vest, in Cilicia(557).Cu toate aceastea, puternicele framantari interne
submineaza autoritatea politica.La disparitia sa, tronul este ocupat pentru trei
luni de un rege copil, Labai-Marduk, apoi, dupa asasinarea acestuia in 556,
facatorii de regibabilonieni il aleg pe Nabu-nad/ Nabonid(556-539). Odata cu
acesta se declanseaza conflictul deschis dintre monarhie si cler.
Nabonid, arheologul de pe tron, devine astfel ultimul rege al statului chaldeo-
babilonian, deja macinat de conflicte interne puternice.Fiul unei preotese din
sanctuarul vechii divinitati summeriene Sin din Harran, Nabonid a fost adus pe
tron de unul dintre clanurile constituite in urma intrigilor si rivalitatilor dintre
diferite grupe de clerici din Babilon.Domnia lui nu aduce revirimentul sperat:
personalitate bizara, Nabonid a favorizat cultul lui Sin si al lui Shama in
detrimentul celui al lui Marduk,a carui sarbatoare, de Anul Nou, n-a mai fost
celebrata.Suveranul si-a indreptat atentia spre vest si dupa o campanie in Cilicia,
a ocupat orasul Hamat, dar adevaratul pericol se contura la frontiera orientala,
odata cu ascesiunea lui Cyrus in Persia. In tara incep sa apara tulburari,
succedandu-se revoltele si lipsurile. Aceasta instabilitate a fost rezultatul
confruntarii dintre Nabonid si cler.Regele a supus unui control amanuntit vastele
proprietati ale clerului, in timp ce opozantii sai si-au pus sperantele in Cyrus, care
ii invinsese pe mezi.
Una dintre initiativele cele mai bizare ale lui Nabonid a fost decizia de a se
retrage din pricini necunoscute, in anul 552, la Teima,oras situat intr-o oaza din
nordul Desertului Arabiei(Tayma, Arabia Saudita), la circa 900 de kilometri de
Babilon, unde ramane regent fiul sau Balthasar/ Belazzar, intr-un moment in
care situatia din Imperiu devenise critica. Politica religioasa reformatoare,
retragerea sa departe de capitala si de treburile statului, timp atat de indelungat,
fac din Nabonid una dintre cele mai enigmatice personalitati ale istoriei
Mesopotamiei.
n acest timp, la rsrit, n podiul iranian, perii, supui pn atunci mezilor, se
rscoal i cuceresc inuturile ocupate de mezi. Tnrul rege persan,
CyrusRegele din Anshn, se lupt apoi cu regele Cressus al Lydiei, n Asia Mic,
a crui ar o cucerete. Alegand politica defensiva, reaciile Babilonului la
ascensiunea puterii persane snt ovielnice ; dei aliat al lui Astyages, regele
Mediei, i al lui Cressus, suveranul Lydiei, Nabonid nu le acord nici un sprijin n
faa agresiunii armatelor persane. Cand Nabonid a revenit, in 542 la Babilon, era
deja prea tarziu.Istoria nu retine masuri intreprinse de acesta pentru a
preintampina amenintarea persana.In 539, Cyrus cel Mare, chemat probabil de
cercurile preotesti ostile lui Nabonid, porneste ofensiva mpotriva Babilonului. In
Vechiul Testament(Cartea lui Daniel,5), Balthasar este prezentat in mod eronat ca
fiu al lui Nabucodonosor II si ca rege al Babilonului; se relateaza ca in timpul unui
ospat dat de acesta, pe tencuiala palatului regal au aparut cuvintele mene,
mene, techel ufarsin, pe care prorocul Daniel le-a talmacit ca prevestind
prabusirea Imperiului Chaldeo-Babilonian.
Patrunsi in nordul Babiloniei, persii nainteaz pe valea rului Diyala. Dup o
prim ciocnire lng Opis, armatele persane trec fr dificultate de zidurile
construite de Nabucodonosor i ocupa oraul Sippar. n faa acestei ameninri,
Nabonid mpreun cu fiul su, s-au nchis n citadela Babilonului. Dar cnd
armatele perilor au aprut n faa porilor orasului, acesta a cazut ca urmare a
unui episod confuz, aproape fara sa opuna rezistenta.Istoricii greci Herodot si
Xenofon relateaza cum, printr-un viclesug de geniu, Cyrus cel Mare a cucerit
Babilonul.
Ei spun ca regele persan s-a folosit de fluviul Eufrat care trecea chiar prin centrul
Babilonul, poruncind sa fi sapat un canal nu departe, in amonte, care sa lege
fluviul de niste mlastini din apropiere.Ca urmare, apele Eufratului au inceput sa
scada, iar cand au ajuns la nivelul soldului, trupele persane au intrat in apa si au
mers de-a lungul albiei sale, patrunzand in oras.Abia intr-un tarziu si-au dat
seama cetatenii Babilonului, care se aflau in mijlocul unei sarbatori publice de
situatia creata.Astfel a fost cucerit Babilonul, poarta Zeilor, cel mai mare oras
al Orientului antic. Dupa caderea Babilonului, Baltashar a fost ucis , iar Nabonid
ar fi fost crutat si ar fi primit din partea invingatorului un mic regat la frontiera
rasariteana a Imperiului persan.Independenta politica si culturala de care vechiul
regat mesopotamian se bucurase vreme de secole ia sfarsit pentru totdeauna.
Cucerirea orasului, favorizata de tradarea preotilor lui Marduk, i-a permis lui
Cyrus sa se prezinte ca eliberator, pastrator al traditiilor autentice pe care
Nabonid comisese eroarea de a le fi amenintat, desi, paradoxal, acesta
restaurase temple din vechile orase summeriene.Preotii i cnt bucuria;versuri
de bun venit l intmpin pe strin. Este o atitudine care nu prezint un aspect
nou n istoria omenirii; totui, nu poi citi versurile acelea fr s rmi uimit.
Aadar, preoii din Babilonia cnt:

Pe zeii care i prsiser templele, (Cirus) i-a adus la locuinele lor,

Furia a mblnzit-o, sufletului i-a adus pacea,
Pe aceia a cror putere fusese rsturnat el i-a readus la via,
Lor masa le este servil acum la vreme...
Ceea ce construise a dat prad flcrilor.
Printre locuitorii din Babilonia domnete acum bucuria,
Pentru prizonieri lanurile cad:
Sunt eliberai cei slabi care fuseser asuprii de cei puternici,
Toi privesc bucuroi la (noul) rege!
 O proclamaie dat aici marcheaz preluarea de ctre regele persan a titulaturii
regale summero-akkadiene, de rege al Babilonului, rege al Sumerului i
Akkadului. Intr-un text referitor la fondarea Babilonului, Cyrus afirma ca Marduk
l-a desemnat pe nume pentru a guverna peste toate lucrurile.Regele persan
arata un respect deosebit pentru sanctuarele si clerul din Babilon; de asemenea,
eliberandu-i pe evrei din prizonierat, el va fi celebrat ca fiind unsul lui
Yahveh(Isaia, 41,1).
Cyrus II isi instaleaza fiul, pe Cambyses ca rege al Babilonului. Marea
metropola de pe Eufrat si-a pastrat vechiul prestigiu;dar orasul si-a incheiat rolul
istoric de prim rang, devenind centrul satrapiei Babilonia si resedinta de iarna a
suveranilor ahemenizi. Pana la Alexandru cel Mare, Babilonul ramane o provincie
(uneori cu un statut special) a Imperiului persan, obligata la plata unui tribut de
30 tone de argint pe an.Componena etnic a Mesopotamiei s-a schimbat mult,
aici venind numeroi locuitori din Asia Mic, Egipt i Iran.Revoltele de la inceputul
domniilor regilor persani, Darius I si Xerxes au fost reprimate cu cruzime, orasul
pierzandu-si toate privilegiile anterioare.
In 331 Alexandru cel Mare cucereste Babilonul, fara lupta si impresionat de
prestigiul orasului, a intentionat sa-l transforme in capitala a noului sau imperiu.
Scurt timp, Babilonul s-a mentinut drept capitala a Regatului Seleucid, dar a fost
abandonat in favoarea noii capitale elenistice Seleucia, de pe Tigru, intemeiata
de Seleucos I Nicator, fostul general al lui Alexandru.Din acea epoca Babilonul a
cunoscut calea unui inexorabil declin. In secolul II p.Chr. stravechea capitala a
fost incorporata Regatului Part. In anul 27, cnd l vizita Strabon, oraul era
aproape pustiu. Imparatul Traian, care l-a traversat in 116, nu a mai intalnit decat
ruine.

Cderea Babilonului, marcheaz prbuirea Imperiului neobabilonian i

nceputul unei epoci de adevrat rennoire. Cyrus II va ntemeia un imperiu nou
a crui organizare se baza, pentru ntia oar n lumea oriental, pe o concepie
universalist.
Cum se intampla de regula in Asia de Vest,barbarii veniti din exterior castiga in
fata popoarelor civilizate,dar victoria lor a fost facilitata de razboaiele si
deportarile care,din secolul al IX-lea si pana in secolul al VI-lea,au slabit Orientul
Apropiat sprin zdrobirea spiritului national si au pregatit terenul pentru un
imperiu ce va fi mai intins si mai putin contestat decat cel al assirienilor.

In apropierea coltului nord-vest, alaturi de o citadela enorma, cu ziduri groase de

25 metri, poarta zeitei Ishtar comporta trei sali succesive, prima alungita
trasversal, a doua aproape patrata, a treia in rezalit in interiorul incintei si
puternic fortificata. Peretii, din caramida arsa,ca si cei ai lungii cai procesionale
care o continuau erau impodobiti cu monstri protectori, printre care si dragonul,
simbolul lui Marduk.