SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL DE LICEN

SESIUNEA IUNIE 2013

COMPLETION

1. Examenul vizual este mijloc al metodei observatiei vizuale externe a corpului

2. Trasatura principala a sportului este intrecerea
3. Antrenamentul sportiv este de definit ca un proces pedagogic;
4. Calitatea motrica viteza se refera la rapiditatea efectuarii miscarii sau actului motric in
unitatea de timp;
5. Obiectivele generale ale activitatii de educatie fizica vizeaza cultivarea interesului pentru
mentinerea unei stari optime de sanatate;
6. Functiile educatiei fizice si sportului pot fi asociate
7. Perioada scolara mica este cuprinsa intre 7-11 ani
8. Ramura sportiva este un sistem de exercitii fizice
9. Ca procedeu metodic pentru dezvoltarea reactiei motrice simple este reactia repetata la
semnale ce apar inopinat sau la schimbarea situatiei ambiante
10. Competitia sportiva reprezinta un ansamblu de concursuri;

True/False

1. Clasificarea exercitiilor fizice din punct de vedere al dezvoltarii calitatilor motrice se poate
face in functie de exercitiile mentale. F
2. Tehnica exercitiilor fizice este definita ca sistemul procedeelor tehnice specifice activitatii
sportive T
3. Sportul pentru toti este categoria sportului care sta la baza structurii piramidale a sportului
contemporan: T
4. Mijloacele de baza, specifice domeniului educatiei fizice si sportului cuprind exercitiul
fizic T
5. Perioada de dezvoltare include perioada de crestere. F
6. Ca functia asociata a educatiei fizice si sportului este cea de emulatie. T
7. Functia igienica este o functie specifica T
8. Particularitatile anatomo-functionale ale perioadei scolare mijlocii (pubertara) sistemul
nervos se dezvolta rapid T
9. Vigoarea si rezistenta fizica este obiectiv special. F
10. Dezvoltarea fizica armonioasa presupune o expresie care caracterizeaza numai acele
exercitii fizice care se gasesc intr-o anumita interrelatie sau structura si care se aplica dupa
anumite reguli si cu anumit scop. T

MULTIPLE CHOICE

1. Viteza in regim de forta este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua micri rapide
n condiiile nvingerii unei rezistene relativ mici, cuprinse ntre 30-65% din posibilitile
maxime:
2. Indemanarea in regim de forta este o calitate motric combinat ntlnit n acele ramuri
de sport n care exerciiile complexe se desfoar n for, aa cum ntlnim n unele
momente ale jocului de fotbal sau rugby:
3. Rezistenta in regim de forta reflect capacitatea organismului de a rezista la eforturi
moderate pe o durat mare de timp
4. 1 molecul de acetil coA reface: 12 molecule de ATP
5. Acea aciune n care are loc un proces de experimentare dirijat asupra modelului unui
sistem-obiect, n anumite condiii, ca fiind n esen o aciune de investigare strict
experimental, reprezint: simularea
6. Acomodarea vizual la apariia neateptat a unui stimul, obinut prin micarea de
convergen a celor doi globi oculari, poart denumirea de: acomodare cinetica
7. Activitatea ce urmareste formarea deprinderilor motrice de baza este considerata ca fiind: o
activitate reflex-conditionata
8. Activitatea de exersare executata pe grupe se recomanda atunci cand se folosesc: in cazul
circuitelor organizate pentru dezvoltarea calitatilor motrice.
9. Activitatea pe perechi se desfasoara in variantele: unul din elevi executa, partenerul se
odihneste
10. Activitatea simultana sau frontala in lectia de educatie fizica se desfasoara in variantele: la
comanda profesorului de educatie fizica
11. Adaptarea medico-biologic aprut o dat cu modificrile punctajelor la gimnastic, a
reprizelor diferitelor meciuri de box, lupte, apariiei a noi materiale mai performante, etc. a
fost necesar datorit: modificarii regulamentelor
12. Analiza biomecanic este prezent: in toate etapele selectiei
13. Analizele biomecanice ale tehnicii sportive nu trebuie s fie tributare: medolelor din fizica
si din disciplinele inrudite; legilor mecanicii si masuratorilor oarbe
14. Anamneza medico-sportiv reprezint o metod subiectiv de determinare a criteriilor:
genetice si antropologice
15. Aprecierea formei unui exercitiu fizic, se poate face in functie de: amplitudinea
segmentului corpului ce execut exerciiul fizic
16. Arnold Thomas a fost cel ce a introdus prin sistemul sau de educatie fizica si sport din
Anglia pentru prima data: spiritul sportiv
17. Atunci cnd rspund la ntrebarea Cum este ?, modelele se numesc: descriptive
18. Autonomia in educatie fizica si sport presupune: capaciti i tehnici de autoorganizare,
autoapreciere
19. B. Saltin a constatat, la biopsie, o cretere a activitii enzimelor n muchii sportivilor ce
depun eforturi aerobe, fa de neantrenai de: 2-3 ori
20. Biciclul este acea structur a ciclului anual ce cuprinde: doua competitii majore inscrise in
calendarul competitional
21. Ca termen de baza al Teoriei educatiei fizice si sportive, activitatea motrica este definita
ca fiind: ansamblu de actiuni motrice
22. Calitatea motrica de baza mobilitatea mai este denumita: suplete
23. Calitatea motrica forta este conditionata de: calitatea metabolismului;
24. Calitatea motrica forta este definita: capacitatea aparatului neuro-muscular de a invinge
o rezistenta
25. Calitatea motrica indemanarea exprima: capacitatea de coordonare a corpului
26. Calitatea motrica mobilitatea se caracterizeaza prin: efectuarea unor miscari cu
amplitudine mare
27. Calitatea motrica rezistenta poate fi definita ca: o activitate fizica in care efortuleste
efectuat timp indelungat.
28. Calitatea motrica viteza poate fi definita ca: executarea miscarii cu rapiditate si frecventa
mare
29. Calitatile motrice combinate cuprind: rezistenta in regim de forta
30. Calitatile motrice in literatura de specialitate mai sunt numite: capacitati motrice
31. Calitatile motrice mai pot fi clasificate: combinate
32. Campionii Olimpici au media vrstei: intre 20-25 ani
33. Capacitatea analizatorului kinestezic de a aprecia spaiul i timpul se perfecioneaz cu
vrsta i atinge nivelul adultului la: 13-14 ani
34. Capacitatea de sincronizare a activitii unitilor motorii active se mrete la frecvene de
descrcare: peste 50 impulsuri/secunda
35. Capacitatea motrica mai este definita ca reprezentand: capacitatea fizica
36. Capacitatea motrica poate fi clasificata ca fiind: specifica
37. Caracteristica multifactorial i interdisciplinar ale procesului de antrenament se
manifest prin: participarea alaturi de cuplul sportiv-antrenor si a altor oameni de stiinta
38. Care este principala forma de intrecere sportiva? concursul sportiv
39. Care sunt formele de practicare ale turismului? concursurile de orientare turistica
sportiva.
40. Categoriile sportului cuprind: sportul adaptat pentru handicapati
41. Ce are la baza structura piramidala a sportului? sportul pentru toti
42. Ce cuprinde planul de antrenament? partea pregatitoare
43. Ce este considerata vigoarea si rezistenta fizica? o finalitate (obiectiv general);
44. Ce fel de functie este functia de emulatie ? asociata
45. Ce includ deprinderile utilitaraplicative? tractiunile si impingerile
46. Ce includ perioadele de dezvoltare a organismului unui individ ? perioada de involutie
47. Ce reprezinta viteza de reactie? raportul spaiu/timp de consumare a unui arc reflex;
48. Ce se enumera printre elementele componente ale calitatii motrice indemanarea?
ambilateralitatea, amplitudinea si ritmul;
49. Cele dou componente ale vitezei de deplasare au importan egal n: probele de viteza
50. Cele mai mari creteri ale forei musculare s-au obinut prin contracii cu intensitate
maxim, a cror durat raportat procentual la timpul ct putea fi meninut contracia
respectiv era egal cu: 30%
51. Cercetrile lui Sarmeev arat c ntr-o lecie numrul repetrilor n articulaia
scapulohumeral poate ajunge la: 50-60
52. Cerintele specifice activitatii de educatie fizica si sport se transmit elevilor participanti la
ora de educatie fizica prin: instruire
53. Ciclul care se divide n mai multe pri denumite perioade, care la rndul lor se submpart
n etape este: ciclul anual
54. Component de baz a factorului pregtirii tactice, care se manifest ntr-o form
combinat, ntruct este alctuit n egal msur din calitile fizice, psihice i deprinderi
motrice i include un sistem de structuri care se rezolv mai nti mintal i apoi motric este:
actiunea tactica
55. Conceptul de motricitate sau de miscare a omului reprezinta: calitate a omului innascuta
si dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli interni si externi sub
forma unei miscari.
56. Conducerea lectiei de educatie fizica depinde de: experienta cadrului didactic de educatie
fizica;
57. Continutul exercitiilor fizice reprezinta: totalitatea elementelor ce-l compun.
58. Corectitudinea unui act motric efectuat pentru prima dat este cu att
mai mic cu ct: creste gradul sau de complexitate
59. Cotele de progres ale performanei din concursuri determin creterea valoric a
indicatorilor modelului de antrenament. Este vorba despre: concursuri majore
60. Cresterea fizica reprezinta: schimbari in dimensiuni ale corpului;
61. Creterea indicilor forei specifice, caracteristici fiecrei ramuri sau probe implic
solicitarea anumitor grupe musculare, precis difereniate din totalitatea masei musculare a
corpului compus din peste: 700 de muschi
62. Creterea volumului de efort din antrenament pe baza scderii intensitii duce la:
cresterea nesemnificativa a capacitatii de efort aerob
63. Criteriile cardiorespiratorii sunt de maxim importan n: majoritatea disciplinelor
sportive
64. Criteriile de clasificare a exercitiilor fizice sunt stabilite dupa: criteriul anatomic
65. Criteriile de clasificare a exercitiilor fizice sunt: dupa criteriul anatomic.
66. Cum este definit antrenamentul sportiv in Teoria educatiei fizice si sportului? proces
pedagogic;
67. Cum este definit Sportul in Charta Europeana a sporturilor? o activitate fizica ce
amelioreaza conditia fizica;
68. Cum este definita competitia sportiva in Teoria educatiei fizice si sportului? un
ansamblu de concursuri;
69. Cum este definita una dintre formele de manifestare ale calitatii motrice indemanarea?
generala;
70. Cum este definita una dintre formele de manifestare ale calitatii motrice mobilitatea?
generala;
71. Cum mai este considerata actiunea motrica? ansamblu de acte motrice;
72. Cum mai poate fi denumita rezistenta generala? anduranta
73. Cum mai poate fi denumita rezistenta specifica? speciala
74. Cum poate fi definita disciplina sportiva? ansamblul de probe si ramuri sportive 75.
Cum se mai numeste forta statica? izometrica
76. Cum se mai numeste rezistenta aeroba? lunga
77. Cum se mai numeste rezistenta anaeroba? scurta
78. Cunotine din domeniul istoriei sportive de nalt performan, alturi de regulamentul
specific fiecrei ramuri de sport, sunt elementele ce definesc urmtoarea finalitate a
activitilor de educaie fizic i sport: cunoasterea si asimilarea idealului olimpic, cultivarea
respectului fata de valorile sportive si fair-play
79. Cunostintele specifice domeniului de educatie fizica si sport sunt dobandite de elevi prin:
prin instruire.
80. De ce sunt legate finalitatile domeniului educatiei fizice si sportului? scopurile sociale si
politice ale societatii;
81. De cine este solicitat si determinat idealul educatiei fizice si sportului ? societate
82. Decalajul intre performantele obtinute in urma intrecerilor sportive de catre femei fata de
rezultatele obtinute de barbati, in prezent, poate fi considerat ca reprezinta urmatoarea
caracteristica: este in scadere
83. Definiie: Standardizarea nseamn operaia de tipizare a mijloacelor, leciilor i ciclurilor
sptmnale, ca urmare a cunoaterii valorilor biologice, biomecanice i metodologice,
precum i a efectelor lor stabile n economia ciclului anual de pregtire, n vederea aplicrii
lor cu eficien maxim (printr-o solicitare compatibil cu cea a concursului) (A. Nicu):
84. Definiie: Capacitatea de a seleciona i efectua rapid i corect aciuni motrice, adecvate
unor situaii neprevzute, cu o eficien crescut: indemanarea
85. Definiie : capacitatea omului (biologic i psihic) de a nvinge o rezisten exterioar
msurat n kilograme, cu ajutorul halterelor i dinamometriei: forta
86. Definiie: capacitatea omului de a utiliza la maximum potenialul anatomic de locomoie
ntr-o anumit articulaie sau n ansamblul articulaiilor corpului, concretizat prin efectuarea
unor micri cu amplitudine mare: mobilitatea
87. Definiie: Capacitatea organismului de a efectua un lucru mecanic de o anumit
intensitate, un timp mai ndelungat, fr scderea eficienei activitii depuse, n condiiile
reprimrii strii de oboseal: rezistenta
88. Demonstratia cu ajutorul materialului intuitiv se realizeaza in lectia de educatie fizica in
principal cu ajutorul: chinogramelor, a planselor cu poze si scheme;
89. Deprinderile si priceperile motrice sunt: componente ale modelului de educatie fizica si
sport;
90. Dezvoltarea calitilor motrice este un proces sesizabil, de cele mai multe ori msurabil la
nivelul structurilor: tisulare
91. Dezvoltarea calitilor motrice servete pregtirea fizic, ntruct asigur substratul
biologic i funcional al efortului cerut de concurs. Pe fondul orientrii metodologice
generale a antrenamentelor (la nivel de nalt performan), aceast relaie reclam: o
imbinare tot mai stransa intre dezvoltarea calitatilor motrice si perfectionarea deprinderilor
tehnico-tactice
92. Dezvoltarea fizica armonioasa presupune? o crestere corecta a indicilor morfologici;
93. Dezvoltarea fizica este rezultatul: practicarii exercitiilor fizice
94. Dezvoltarea fizica este rezultatul: practicarii exercitiilor fizice
95. Dezvoltarea fizica se realizeaza prin: practicarii exercitiilor fizice
96. Dezvoltarea funciei reglatoare a sferei psihice rspunztoare de dispoziii, emoii,
sentimente i pasiuni, reprezint caracteristica: pregatirii afective
97. Diferena dintre nivelul maxim individual al vitezei i cel atins n concurs, reprezint:
rezerva de viteza
98. Din cadrul celui de -al treilea grup de documente ce stau la baza elaborrii planului anual
(dup Dumitrescu), stau urmtoarele documente: ce preconizeaza valorile modelului
99. Din caliti combinate au rezultat caliti complexe, cele n care particip: 4 sau mai
multe calitati motrice
100. Din cauza numrului mare de repetri ale exerciiilor specifice de vitez (cu vitez
maxim), volumul mare de lucru devine monoton i stereotip i duce cu timpul la fixarea
caracteristicilor temporare i spaiale ale micrii ciclice specifice alergrilor scurte,
determinnd n cele din urm apariia: bariera de viteza
101. Din grupa exerciiilor de dezvoltare a forei n condiii ngreuiate face parte i: alergarea
pe nisip
102. Din punct de vedere al relaiilor externe, irul de stri ale sistemului este reprezentat de:
concurs
103. Dintre cei 100 indicatori care s-au pstrat la canotaj n cadrul modelului, cei cu profil
metodologic reprezint: 50-60%
104. Dupa ce se clasifica exercitiile ciclice si aciclice? caracterul succesiunii miscarilor
componente
105. Dup efectele lor, reglajele pot fi pozitive, atunci cnd acioneaz n sensul:
destabilizarii structurii sistemului
106. Dup o clasificare bioclimatologic, altitudinea mic este situat ntre: 1200-1800 m.
107. Dup o perioad de adaptare de 3-5 minute i dac se nregistreaz un consum de O2
constant, efortul aerob se numete: stare stabila adevarata
108. Dup O. P. Astrand i K. Rodhal, cnd frecvena cardiac (FC) se ridic la 128
pulsaii/min. la brbai i 138 pulsaii/min. la femei, efortul reprezint: 50% din VO2 max.
Al subiectului
109. Durata efortului n raport cu durata unei lecii de antrenament sau competiie: este mai
mica
110. Durata pregtirii n grupele de avansai este n medie de: 5 ani
111. Educatia fizica si sportiva in perioada de maturitate urmareste: consolidarea calitatilor
motrice
112. Efectuarea unui exerciiu de vitez reclam ntreruperea lui n momentul scderii
involuntare a frecvenei execuiei, semn al instalrii iminente a strii de: oboseala
113. Efortul anaerob alactacid dureaz: 5-7 secunde
114. Eforturile competiionale aerobe n stare stabil aparent nu pot depi cca. : 60 min
115. Energia anaerob lactacid susine efortul de competiie la canotaj: in proportie de 12-
15%
116. Enun: Maniera proprie a unui sportiv de a efectua un procedeu tehnic sau altul
constituie: stilul tehnic
117. Enun: Structuri fundamentale prin care se obine performana, cele care compun
estura
concursului i constituie obiectul principal al procesului de nvare i perfecionare:
elemente tehnice
118. Evident, algoritmizarea i are limitele ei, mai cu seam la jocurile sportive i, n general,
n ramurile bazate pe adversitate direct unde se recomand metode euristice aa cum
afirm unii specialiti prin intermediul: pasilor cei mai probabili
119. Exercitiul fizic mai este considerat si ca: actul motric repetat sistematic si constient
120. Exist, de asemenea, o corelaie ntre solicitarea inimii i intensitatea efortului n cazurile
n care acesta determin creteri ale frecvenei cardiace (FC) ntre: 120-180 pulsatii/min
121. Exprimarea volumului efortului prin suma aciunilor pariale sau integrale este o
caracteristic a urmtoarelor sporturi i probe: gimnastica
122. Expunerea in activitatea de educatie fizica se utilizeaza de profesorul de educatie fizica
sub forma: prelegerii
123. Factorii determinanti ce conditioneaza calitatea motrica rezistenta sunt: resursele
energetice
124. Factorii determinanti ce conditioneaza calitatea motrica viteza, sunt: mostenirea genetica
a individului
125. Factorii externi care determina procesele de crestere si dezvoltare a unui individ sunt?
alimentatia
126. Factorii interni care determina procesele de crestere si dezvoltare a individului sunt:
ereditatea
127. Factorii psiho-sociali sunt: familia (standard de viata, nr. Membri, mediul social,
traditia sportiva), societatea (traditie, experiente, conceptia de pregatire, moda, opinia
publica)
128. Factorul decisiv n realizarea unor performane nalte n canotaj l constituie nivelul:
VO2 maxim (ml/min)
129. Factorul limitativ al capacitii de efort, ce determin viteza de naintare a sportivului
ntr-un efort continuu de rezisten aerob este: volumul O2 captat, transportat si utilizat la
nivel tisular
130. Fibrele roii sunt: fibre cu echipament enzimatic favorabil eforturilor de durata
131. Finalitatea ca un concept adoptat de UNESCO este definit ca: proces complex ce
implica scopul marcat de cauza, directie si efect
132. Folosirea simulatoarelor permite realizarea unui numr mult mai mare de experimentri
posibile. Acest lucru are drept consecin: intelegerea mai profunda a unora din
mecanismele care conditioneaza miscarea si comportarea motrica in proba respectiva
133. Forma de baza a planificarii educatiei fizice in scoala este: proiectul de lectie
134. Forma de manifestare a vitezei sinonim cu perioada latent a reaciei motrice
elementare: viteza de reactie
135. Formarea animatorilor sportivi, reprezint una din formele de manifestare a acestei
finaliti a activitii de educaie fizic i sport: pregatirea pentru turism si pentru timpul liber
136. Formele de manifestare a vitezei se caracterizeaz printr-o: independenta relativa
137. Formele de manifestare ale calitatii motrice forta sunt stabilite: in functie de participarea
grupelor musculare;
138. Formele de manifestare ale calitatii motrice rezistenta sunt: in functie de implicarea in
efort, de ponderea grupelor musculare si ale marilor organe si functii
139. Formele de manifestare ale calitatii motrice viteza sunt: viteza de executie
140. Fora care se refer la gradul de dezvoltare a ntregului sistem muscular i se
caracterizeaz printr-o capacitate mrit de manifestare a forei, n diferite ipostaze ale vieii
de relaie, n munc, n sportul de mase este: forta generala
141. Francesco Amoros, initiatorul sistemului francez de educatie fizica a scris lucrari
considerate si astazi ca pline de invataminte si recomandari metodice. Printre acestea se afla:
Manual de educaie, gimnastic i moral
142. Functiile educatiei fizice si sportului pot fi: asociate
143. Gradul 1 pe scara androginitii corespunde: grad inalt de masculinizare
144. In activitatea de educatie fizica si sport, mentinerea unei stari optime de sanatate,
reprezinta: o finalitate (obiectiv general).
145. n activitile motrice complexe o contribuie mai important o are: sistemul nervos
central
146. In alegerea exercitiilor din procedeul in circuit este necesar respectarea urmatoarelor
conditii: rata de crestere a incarcaturii sa se modifice numai dupa un numar de lectii;
147. In ansamblul sistemului romanesc contemporan, sistemul educatiei fizice si sportului
face parte din cel: social
148. In cadrul carei forme de intrecere sportiva, de regula, au drept de participare toti sportivii
ramurii de sport respective, indiferent de esalonul valoric la care ei participa in sistemul
competitional? cupa
149. n cadrul formulei de determinare direct a volumului efortului Lm = mgh, Lm
reprezinta : lucrul mecanic
150. n cadrul formulei de determinare direct a volumului efortului Lm = mgh, h reprezint:
distanta parcursa de obiect sau de individ
151. n cadrul sporturilor de echip, eficiena apare din eforturile nsumate ale fiecrui individ
n parte, i sunt obiectivizate prin: graficul de joc
152. n cadrul vitezei de reacie, la nivel central cortical se consum cca. : 50%din timpul
total de reactie
153. n calculul necesarului caloric al sportivului trebuie s lum n considerare necesarul
energetic bazal, calculat la: 1 kcal/kg/ora
154. In ce an au fost acceptate femeile la Jocurile Olimpice? 1900
155. In domeniul educatiei fizice si sportive, principiile sunt: legi si notiuni de baza
156. In domeniului educatiei fizice si sportului, mijloacele de baza, cuprind: aparatura de
specialitate specifica.
157. In domeniului educatiei fizice si sportului, mijloacele principale, specifice includ:
exercitiul fizic
158. In educatie fizica si sport, principiile se refera la: notiunile de baza specifice domeniului
159. n etapa postpubertar dezvoltarea somatic: este lenta
160. In invatamantul de educatie fizica si sport, componentele de baza ale procesului de
cuprind: invatarea deprinderilor motrice de baza si utilitar - aplicative;
161. In perioada prescolara, principalele obiective ale educatiei fizice, prevad: formarea
deprinderilor igienice
162. n sporturi i probe precum: alergri, ciclism, not, sporturi nautice, schi fond, patinaj
vitez, intensitatea efortului se exprim prin: viteza de deplasare
163. n sporturile aciclice pentru analiza mijloacelor tehnice este absolut necesar: imbinarea
ambelor tehnici de inregistrare
164. In tara noastra, sistemul educatiei fizice si sportului cuprinde: subsistemul educatiei
fizice
165. In teoria educatiei fizice si sportive este abordata ca problematica de baza: idealul,
functiile si obiectivele domeniului;
166. ndemnarea proprie diferitelor ramuri i probe este: indemanarea specifica
167. Indicatorii cantitativi spaiali din cadrul modelului cuprind: mijloace tehnice (de
structura) si mijloace de solicitare (de pregatire fizica)
168. Indicele Quetelet reprezint: numarul de grame corporale pe centimetrul taliei
169. ntre frecvena descrcrilor motoneuronilor i starea de excitaie a centrilor nervoi
implicai, exist un raport: direct proportional
170. ntre intensitatea solicitrii din antrenament i intensitatea solicitrii din concurs trebuie
s existe: corelatie pozitiva
171. ntr-un efort de for mai intens numrul unitilor motorii angrenate n contracie
sporete pn la: 40-60%
172. nvarea uman este prin esena ei: autoreglabila
173. Jocurile de miscare mai sunt cunoscute si sub denumire de: dinamice
174. La alergarea de rezisten, transformarea alergrii n mers se consider: abandon
175. La executarea micrilor pasive, pentru dezvoltarea mobilitii, poziia segmentului este
fix. n aceste situaii, muchii se gsesc n continu ntindere timp de: 5-10 secunde
176. La haltere, un ciclu sptmnal n perioada de var cuprinde: 24 lectii
177. La jocul de micare (naveta) cercurile tangente au urmtoarele diametre: 40 m
178. La pubertate caracterele sexuale primare i secundare: devin evidente, dezvoltandu-se
accelerat
179. La ramurile de sport n care calitile motrice au mare grad de determinare genetic
punctajul de selecie motric iniial pentru pregtirea fizic general trebuie s se apropie de:
70 puncte
180. La vrsta colar mic creterea: este uniforma cu accelerare spre sfarsitul perioadei
181. Lectia de educatie fizica din invatamantul scolar este structurata pe: 8 verigi (momente);
182. Lectia de educatie fizica este forma de baza a practicarii exercitiilor fizice deoarece: are
un volum precizat saptamanal, de la prescolari pana la invatamantul superior;
183. Lectiile de educatie fizica pot fi clasificate ca: lectii pe ramuri de sport
184. Locul cel mai indicat al exerciiilor de dezvoltare a mobilitii, indiferent de metoda sau
tehnicile aplicate este: la inceputul si/sau sfarsitul lectiei
185. Mrimea intensitii se socotete n procente i reprezint nivelul determinat de rezultatul
maxim obinut de un sportiv la un exerciiu oarecare, considerat limita posibilitilor
sale la momentul respectiv. Pentru aceasta, convenional s-a stabilit c intensitatea mijlocie
este cuprins ntre: 50-80% fin posibilitatile maxime
186. Materializarea functiei de emulatie urmareste: dezvoltarea spiritului de autodepasire
187. Metoda ce permite nregistrarea modificrilor n intensitate a forei cu ajutorul
dispozitivului de reglare a tensiunii (tensoplatform), al dispozitivului de urmrire
(tensotractor) i al unor senzori special adaptai telemetric la echipamentul sportivului este:
metoda dinamografiei
188. Metoda de dezvoltare a vitezei ce const din parcurgerea rapid a unei distane scurte,
dup un elan prealabil, este: metoda din mers
189. Metoda observarii libere se foloseste in activitatea de educatie fizica din invatamant si
sub forma intocmirii: protocolului de observare
190. Metoda principala prin care se inregistreaza in lectia de educatie fizica densitatea motrica
este: metoda cronometrarii
191. Metodica educatiei fizice si sportului trateaza ca problematica, in principal: procesul
instructiv-educativ, cu componentele sale.
192. Mobilitatea sau supleea coloanei vertebrale la nivelul segmentului dorsal al acesteia
este: mai redusa
193. Modelul de antrenament reprezint n cadrul procesului didactic integral, dintr-un ciclu
anual: ipostaza statica
194. Necesitatea simulrii n sport izvorte din dou cauze principale. O a doua cauz este
generat de situaiile n care, aa cum am mai artat, experimentarea practic dureaz prea
mult, consumnd mari fonduri materiale i de timp, iar reuita este: incerta
195. O alta definitie a miscarii sau motricitatii omului, ar putea fi: deplasarea unui segment al
corpului fata de celelalte segmente;
196. Obiectivele instructiv-educative ale educatiei fizice urmaresc: dezvoltarea calitatilor
motrice de baza;
197. Obiectivele urmarite in veriga lectiei de educatie fizica intitulata organizarea colectivului
de elevi sunt: captarea atentiei participantilor la lectia de educatie fizica;
198. Obiectivele urmarite in veriga lectiei de educatie fizica intitulata influentarea selectiva a
aparatului locomotor sunt: formarea unei tinute corporale corecte;
199. Obiectivele urmarite in veriga lectiei de educatie fizica intitulata dezvoltarea calitatii
motrice forta sau rezistenta sunt: imbunatatirea indicilor tuturor formelor de manifestare a
calitatilor motrice forta sau rezistenta.
200. Obiectivizarea antrenamentului i concursului sportiv presupune: cunoasterea si
stocarea datelor obiective ce definesc antrenamentul si concursul sportiv
201. Parametrii de solicitare biologic la atletism probele de srituri sunt: stres neuropsihic si
neuromuscular
202. Parametrii de solicitare biologic la haltere sunt: neuropsihic, neuromuscular, metabolic
203. Parametrii eseniali ai efortului de care depinde influena acestuia asupra diferitelor
organe i sisteme ale corpului omenesc i prin aceasta asupra celor dou tipuri ale capacitii
de efort sunt: toti parametrii efortului specificati mai sus
204. Pentru aceeai micare n cadrul aceleiai articulaii, mobilitatea pasiv comparativ cu
cea activ este: mai mare
205. Pentru alergrile de 100 m. din atletism, se estimeaz urmtorul consum caloric (cu
aproximaie): 35 kcal
206. Pentru dezvoltarea calitatii motrice mobilitatea ca procedeu metodic, poate fi: exercitii
cu partener
207. Pentru dezvoltarea mobilitii la nceptori se recomand un numr optim de exerciii de:
6-8
208. Pentru elaborarea cu eficien maxim a unui antrenament intensiv este necesar s se
plece de la urmtoarele: cunoasterea efectelor cumulative determinate care stau la baza
performantei mondiale, nivelul acestora si raporturile cantitative dintre ele; cunoasterea
dinamicii procesului propus a fi realizat cu metodologia utilizata, a fiecarui efect cumulat in
parte pana la care cresterea devine nesemnificativa
209. Pentru obinerea formei sportive, numrul ciclurilor sptmnale de antrenament
prevzut din totalurile stabilite n modele, la not este n procent de: 74%
210. Pentru obinerea formei sportive, numrul leciilor de antrenament prevzut din totalurile
stabilite n modele, la atletism este n procent de: 62,6%
211. Perfecionrile morfofuncionale caracteristice sportivilor sunt modificri: reversibile si
perfectibile
212. Planificarea este considerat sistem de msuri, metode i mijloace de ctre: I. iclovan
213. Planul calendaristic semestrial elaborat in scoala de profesorii de educatie fizica, se
caracterizeaza prin urmatoarele: in planul calendaristic semestrial trebuie sa se gaseasca
obiectivele specifice fiecarei teme si continutul sistemelor de actionare;
214. Posibilitatea de dirijare, de decizie i de optimizare a antrenamentului sportiv depinde n
ultim instan de nregistrarea continu a datelor, de prelucrarea lor imediat i de o
interpretare corelat, analizat periodic. Datele sunt furnizate de: obiectivizare
215. Pregtirea fizic a sportivului n antrenamentul modern trebuie s conduc la sporirea:
energiei specifice concursului
216. Presiunea atmosferic (n jur de 760 mm Hg la nivelul mrii) scade la fiecare 100 m. pe
vertical cu: 10-12 mm Hg
217. Primul sistem de semnalizare al omului este: informatia receptionata prin intermediul
analizatorilor
218. Prin ce poate fi definit efortul? consumul de energie musculara si psihica;
219. Prin ce poate fi determinat volumul efortului? prin determinarea kilogramelor ridicate;
220. Prin idealurile de fairplay, de angajare total i onest n pregtire i concurs, de pace i
prietenie cu tineretul de pretutindeni, antrenamentul sportiv prezint o component: etica
221. Prin implicaiile caracteriale, morale, emoionale ale personalitii sportivului,
antrenamentul sportiv prezint o component: psihologica
222. Prin mijloacele educatiei fizice, se actioneaza cu eficienta pentru: corectarea
deficientelor fizice;
223. Prin practicarea exercitiilor fizice sistematic se contribuie in principal la: dezvoltarea
fizica si moral-spirituala a omului;
224. Prin sistemul sau de educatie fizica si sport, Per Henrik Ling a introdus: exerciiile de
gimnastic medical
225. Principiile educatiei fizice si sportului sunt considerate ca fiind: generale
226. Principiul participrii contiente a sportivului n cadrul procesului de antrenament
implic: reglaj cognitiv
227. Principiul pregtirii fizice multilaterale presupune: dezvoltarea celor patru calitati fizice
de baza : forta. Viteza, rezistenta si indemanarea
228. Principiul prioritii efortului specific competiional se refer la: necesitatea abordarii
solicitarilor specifice eforturilor competitionale
229. Printre atributele educatiei fizice se numara: perfectionarea executiei actelor si
actiunilor motrice.
230. Printre atributele educatiei fizice se numara: perfectionarea executiei actelor si
actiunilor motrice.
231. Printre elementele de baza, de continut ale exercitiului fizic,sunt incluse: efortul psihic
232. Printre factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea corecta a corpului uman,
se numara cei: genetici
233. Printre factorii determinanti care conditioneaza calitatea motrica mobilitatea, poate fi:
temperatura mediului ambiant
234. Printre factorii determinanti ce conditioneaza calitatea motrica indemanarea, se numara?
activitatea analizatorilor;
235. Printre formele de baza ale practicarii exercitiilor fizice se afla: teoria surplusului de
energie, ce sustine ca prin joc se consuma surplusul de energie.
236. Printre functiile asociate educatiei fizice si sportului exista: de emulatie
237. Printre functiile educatiei fizice si sportului, functia igienica este o functie: asociata
238. Printre functiile specifice educatiei fizice si sportului se numara: perfectionarea
dezvoltarii capacitatii motrice;
239. Printre functiile specifice educatiei fizice si sportului se numara: perfectionarea
dezvoltarii capacitatii motrice;
240. Printre metodele verbale folosite de profesorul de educatie fizica se numara: expunerea
241. Procedeele metodice folosite pentru dezvoltarea calitatii motrice rezistenta sunt:
modificarea volumului efortului
242. Procedeele metodice pentru dezvoltarea calitatii motrice indemanarea sunt: schimbarea
procedeelor de executie;
243. Procedeu metodic care asigura dezvoltarea calitatii motrice forta, este: procedeul in
circuit
244. Procedeu metodic folosit pentru dezvoltarea calitatii motrice viteza este: efectuarea
miscarilor in ritm maxim
245. Procesul didactic in activitatea de educatie fizica si sport din scoala poate fi considerat ca
fiind un: proces de invatamant
246. Punerea n aciune a unui numr ct mai mare de uniti motorii, este factor principal n
prognozarea dezvoltrii: fortei
247. Puterea absolut (maxim) anaerob, la persoanele neantrenate crete de la 7 la 21 ani,
obinndu-se valoarea maxim n medie la: 18 ani baietii si 15 ani fetele
248. Ramurile i probele sportive ale cror mijloace se preteaz, n exprimarea lor, la o
expresie matematic temporal, au ca unitate de msur: grame, kilograme, tone
249. Raportul predare-nvare poate i trebuie s devin un proces de: reglare continua
250. Reaferenele, n cazul aciunii motrice, care cuprind toate informaiile (indicii de
aferen) referitoare la efectele micrii realizate, se numesc aferente de dirijare a miscarii
251. Rezistena de durat scurt este caracteristic eforturilor continue ce se ncadreaz n
intervalul: 45 secunde-2 minute
252. Rezistena n regim de vitez se manifest n concurs la urmtoarele probe (respectiv
sporturi): 100m
253. Se susine c modificrile adaptative la fusul orar spre vest, fa de cele spre est: sunt
mai usor suportate
254. Selecia este: un proces organizat si repetat de depistare a talentului
255. Selecia primar a copiilor i juniorilor se efectueaz cu mijloace specifice de ctre: de
catre toti factorii interesati, avand o pregatire specifica
256. Sistemul de educatie fizica si sport din Romania se caracterizeaza prin: capacitate de
reglare si autoreglare, la nivelul sistemului si subsitemelor sale
257. Sistemul mijloacelor educatiei fizice si sportului se refera si la: mijloacele de refacere a
capacitatii de efort
258. Sistemul neuromuscularfactor limitativ al puterii anaerobe are, la sportivii de
performan, dimensiuni cu att mai reduse i o capacitate funcional cu att mai sczut cu
ct volumul de efort din antrenamente i competiii este: mai mare
259. Sportivii care depun eforturi de for n regim de vitez posed un numr crescut de:
fibre de tipul II A
260. Starea psihic, motivaia crescut pentru efectuarea aciunilor motrice include n
antrenament: influenteaza favorabil amplitudinea acestora
261. Structura exercitiului fizic cuprinde: efortul psihic
262. Sursa de energie este unic, reprezentat de radiaia solar, i este absorbit prin procesul
de asimilaie clorofilian din plante, n electronii atomilor de: Hidrogen (H)
263. Taxonomia obiectivelor educatiei fizice si sportului asigura: formularea si ierarhizarea
obiectivelor
264. Teoria lui Matveev s-a bazat pe ideea original i interesant c vrfurile formei sportive,
frecvena lor ntr-un ciclu anual sunt determinate legic de calitatea motric predominant n
obinerea formei sportive, cea care structureaz fundamental solicitarea organismului n
antrenamente i concurs. n probele bazate pe rezisten n regim de vitez avem: 2 vrfuri de
form sportiv cu o durat de 6 sptmni fiecare, separate prin intervale aproximativ egale
de timp, pentru scderea dirijat a nivelului;
265. Tipul temperamental ce deprinde, n general, lent, dar sigur i stabil datorit unei angajri
contiente i tenace n repetare, indiferent de dificultatea aciunii motrice, este: tipul flegmatic
266. Tonusul muscular la copii de vrst colar mic este: mai scazut decat al adultilor
267. Trasatura principala a sportului este intrecerea
268. Una din consecinele poteniale ale folosirii simulatoarelor este: posibilitatea
diagnosticarii mai detaliate a carentelor energetice (fizice) sau informationale (tehnice), ca si
extinderea lucrului specific in antrenamente si utilizarea inlesnirilor bio-feed-back-ului, fapt
ce demonstreaza ca simulatoarele pot contribui, alaturi de celelalte mijloace, la cresterea
performantelor sportive
269. Una din consecinele poteniale ale folosirii simulatoarelor este: reducerea timpului de
invatare si implicit a duratei formarii sportivilor, consemnata din momentul selectiei pana la
obtinerea performantelor competitive pe plan international
270. Una din consecinele practice ale folosirii simulatoarelor este: cresterea gradului de
observabilitate a modificarilor determinate de efort, proba si performanta incomparabil mai
mare decat prin folosirea metodelor anterioare
271. Unitatea de baz a planificrii, cu cea mai scurt durat, dar cu ncrctura cea mai de
detaliu a procesului de pregtire este: planul de lectie
272. Urmtoarea etap a pregtirii psihice ce const din dezvoltarea i perfecionarea acelor
caliti psihice care condiioneaz direct performana este: pregatirea psihica specifica
273. Urmtoarea formul Cv =Sx100, reprezint: coeficientul de variabilitate
274. Urmtoarea formul W = Xmax. Xmin. , reprezint: amplitudinea
275. Urmtorii indicatori (factori) determinani ai performanei sportive: spaii, echipament,
inventar, obiective, buget, fac parte din urmtoarea categorie: economico-financiari
276. Urmtorul factor, determinant al performanei, este exprimat dimensional i cantitativ,
relevnd caracteristici spaiale: aptitudinea somatica
277. Valorificarea exerciiilor destinate pregtirii fizice, comparativ cu cele destinate pregtirii
tehnice i tactice se realizeaz prin: metode multiple si incomparabil mai variate
278. Valorile cele mai ridicate ale puterii anaerobe maxime absolute le constatm la:
aruncatorii din atletism si halterofili
279. Vrsta campionului la gimnastica feminin i notul feminin este n medie: sub 20 ani
280. Volumul excitaiei este i el subordonat legitilor reactivitii sistemului neuromuscular,
acelai exerciiu se recomand a fi repetat cu intensitate maxim de: 5-6 ori
281. Zona de efort predominant aerob mediu se caracterizeaz printr-o frecven cardiac
cuprins ntre: 130-140 pulsatii/minut