Sunteți pe pagina 1din 66

Proiect de disciplin

Modelare economic

Stanciu Cosmin Cornel


Grupa 141 Seria D
Management Economic

Bucuresti
2012
Decizia managerial asistat de calculator pentru ndeplinirea
obiectivelor propuse la S.C. BisVanilla S.A

1. Situaia tehnico-economic i de producie a societii comerciale


"BisVanilla S.A."

Societatea Comercial BisVanilla SA opereaz pe piaa unui bun de


consum de folosint curent i realizeaz, de 2 ani, dou tipuri de
produse Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla i Covrigei vanilati
BisVanilla cu urmtoarele caracteristici:

Volumul vnzrilor variaz ntmpltor de la o lun la alta, cu toate c


aceste produse au ctigat poziii importante pe pia;

Pregtirea produciei pentru cele dou produse Biscuiti cu crema de


vanilie , i Covrigei vanilati n lunile urmtoare (octombrie,
noiembrie, decembrie), necesit cunoaterea n avans de ctre S.C.
BisVanilla S.A. a cererii viitoare pentru cele dou produse ale sale;

Produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla este n concuren


cu alte trei produse similare Biscuiti cu crema de cacao Tempo,
Biscuiti cu crema de capsuni RoStar, Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea realizate de firme concurente, astfel c variaia cererii
pentru produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla este cauzat
de evoluia ponderii pe pia a produselor concureniale Biscuiti cu
crema de cacao Tempo, Biscuiti cu crema de capsuni RoStar,
Biscuiti cu crema de lamaie Dobrogea

Produsul Covrigei vanilati BisVanilla nu are concuren


semnificativ pe pia, dar cererea pentru acest produs variaz n
funcie de conjunctura economic: rata inflaiei, creterea preurilor
unor produse de consum curent, etc. Pentru acest produs, S.C.
BisVanilla S.A. are contracte ferme de 1000 u.f. pentru luna noiembrie i
de 3200 u.f. n decembrie.

n evidena contabil i statistic a S.C. BisVanilla S.A. exist


informaii privind costurile unitare de producie (Tabelul 10.1), despre
numrul agenilor de vnzri pentru produsul Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla i despre vnzrile din produsele Biscuiti cu crema
de vanilie BisVanilla i Covrigei vanilati BisVanilla (Tabelul 10.2)

Produsul Costul unitar Profitul unitar Tabelul 10. 1.


de producie
Biscuiti cu crema de 20 u.m./u.f. 5 u.m./u.f.
vanilie BisVanilla
Covrigei vanilati 10 u.m./u.f. 3 u.m./u.f.
BisVanilla
Coeficientul c = 207

Tabelul 10. 2.

Nr. Luna calendaristica Nr. Vanzari din Vanzari din


Crt agent produsul produsul
i de Biscuiti cu crema Covrigei vanilati
vanza de vanilie BisVanilla (unitati
re BisVanilla (lei) fizice)
1 Octombrie (anul 23 20800 1400+207=1607
precedent)
2 Noiembrie (anul 22 17500 1500+207=1707
precedent)
3 Decembrie (anul 23 19600 1200+207=1407
precedent)
4 Ianuarie (anul 21 18760 1300+207=1507
curent)
5 Februarie (anul 21 18100 1100+207=1307
curent)
6 Martie (anul 20 18500 1350+207=1557
curent)
7 Aprilie (anul 20 18500 1450+207=1657
curent)
8 Mai (anul curent) 21 17000 1150+207=1357
9 Iunie (anul curent) 19 17150 1200+207=1407
10 Iulie (anul curent) 17 16800 1100+207=1307
11 August (anul 15 15600 1310+207=1517
curent)
12 Septembrie (anul 14 15100 1250+207=1457
curent)

3. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.


o Estimarea vnzrii produselor Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
si Covrigei vanilati BisVanilla n funcie de evoluia lor pe pia i
situaia produselor concureniale;
o Decizia managerial n condiii de incertitudine i risc: stabilirea
strategiei de vnzare.
o Calculul profitului maxim probabil (sperana matematic a profitului)
n cazul n care se va lansa pe pia produsul Croissant cu crema de
vanilie BisVanilla.
o Decizia managerial n condiii de multicriterialitate
o Estimarea ofertei de produse
o Estimarea bugetului de marketing.
o Stabilirea strategiei de vnzare
o Programarea activitilor proiectului pentru introducerea n fabricaie
a produsului Croissant cu crema de vanilie BisVanilla n cazul
duratelor deterministe i analiza cost durat.

4. Decizia managerial asistat de calculator


MODULUL 1: Estimarea cererii produsului Biscuiti cu
crema de vanilie BisVanilla n condiii de concuren

La nceputul lunii septembrie a.c., S.C BisVanilla S.A. a


organizat o anchet asupra unui eantion reprezentativ de 1207
consumatori, cu scopul de a determina numrul utilizatorilor
produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla ct i al
utilizatorilor produselor concurente Biscuiti cu crema de cacao
Tempo, Biscuiti cu crema de capsuni RoStar si Biscuiti cu
crema de lamaie Dobrogea.

S-au nregistrat urmtoarele rezultate:

607 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla;
220 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului
Biscuiti cu crema de cacao Tempo;
230 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului
Biscuiti cu crema de capsuni RoStar;
150 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului
Biscuiti cu crema de lamaie Dobrogea

n luna septembrie a.c., S.C. BisVanilla S.A. a lansat o campanie


de publicitate pentru
produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla. La nceputul
lunii octombrie s-a efectuat o nou anchet asupra aceluiai
eantion reprezentativ de cumprtori i s-au obinut urmtoarele
rezultate:

- dintre utilizatorii produsului Biscuiti cu crema de vanilie


BisVanilla (la nceputul lunii septembrie a.c.):
80% au rmas fideli produsului Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla;
10% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de cacao
Tempo;
5% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de capsuni
RoStar;
5% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea.;

- dintre utilizatorii produsului Biscuiti cu crema de cacao Tempo


(la nceputul lunii septembrie a.c.):
60% au rmas fideli produsului Biscuiti cu crema de cacao
Tempo;
20% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla;
10% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de capsuni
RoStar;
10% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea.;

- dintre utilizatorii produsului Biscuiti cu crema de capsuni


RoStar (la nceputul lunii septembrie a.c.):
50% au rmas fideli produsului Biscuiti cu crema de capsuni
RoStar;
25% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla;
10% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de cacao
Tempo;
15% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea.;

- dintre utilizatorii produsului Biscuiti cu crema de lamaie


Dobrogea. (la nceputul lunii septembrie a.c.):
40% au rmas fideli produsului Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea.;
30% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla;
20% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de cacao
Tempo;
10% s-au orientat ctre produsul Biscuiti cu crema de capsuni
RoStar.

Se fac urmtoarele ipoteze:

Alegerea unuia dintre produsele Biscuiti cu crema de vanilie


BisVanilla, Biscuiti cu crema de cacao Tempo, Biscuiti cu
crema de capsuni RoStar, Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea. n luna urmtoare depinde numai de alegerea din luna
curent;

Se consider c matricea reorientrilor rmne neschimbat


pentru fiecare din
urmtoarele 3 luni;
Fiecare consumator cumpr un singur tip de produs, iar
cantitile cumprate rmn
neschimbate n urmtoarele trei luni.

Modelul economico-matematic

n aceste condiii, evoluia pe pia a celor patru produse


concureniale poate fi
analizat cu ajutorul lanurilor Markov.

Modelul economico matematic bazat pe teoria lanurilor Markov


este de forma:
St+1 = St * Pt/t+1
pentru perioadele de timp desemnate prin :
- t = 0 pentru septembrie,
- t=1 pentru octombrie,
- t=2 pentru noiembrie,
- t=3 pentru decembrie;
unde:
St = (cptBiscuiti cu crema de vanilie BisVanilla cptBiscuiti cu crema de cacao Tempo cptBiscuiti
t
cu crema de capsuni RoStar cp Biscuiti cu crema de lamaie Dobrogea) reprezint vectorul

cotelor de participare pe pia ale produselor Biscuiti cu crema


de vanilie BisVanilla, Biscuiti cu crema de cacao Tempo,
Biscuiti cu crema de capsuni RoStar, Biscuiti cu crema de
lamaie Dobrogea n luna t.

Cotele de participare pe pia pot fi exprimate


a. ca ponderi: astfel ca Suma de cpti = 1
- 0 cpBiscuiti cu crema de vanilie BisVanilla 1
- 0 cp Biscuiti Tempo/RoStar/Dobrogea 1
b. ca procente :astfel ca Suma de cpti = 100
- 0 cpi 100 , pentru i= { Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla, Biscuiti cu crema de cacao Tempo, Biscuiti cu
crema de capsuni RoStar, Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea}
Oricare moment de timp t = 1,2,...T

P = matricea reorientrilor = matricea probabilitilor de


tranziie cu elementele pij, i=1,...,4, j=1,...,4.
pij = probabilitatea de reorientare a unui consumator de la
produsul i, fie acesta unul din mulimea { Biscuiti cu crema
de vanilie BisVanilla, Biscuiti cu crema de cacao Tempo,
Biscuiti cu crema de capsuni RoStar, Biscuiti cu crema de
lamaie Dobrogea}
n luna t apartinand {septembrie, octombrie sau noiembrie}
a.c., la produsul j din mulimea { Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla, Biscuiti cu crema de cacao Tempo, Biscuiti cu
crema de capsuni RoStar, Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea} n luna t+1 apartinand {octombrie, noiembrie sau
decembrie} a.c., 0 pij 1 , i=1,...,4, j=1,...,4, i astfel nct
Suma de pij=1
pii = coeficientul de fidelitate fa de produsul i, pentru i=1,2,3,4.

, unde :
a. la numarator se inregistreaza cumparatorii produsului X
b. la numitor se inregistreaza volumul total de cumparatori
(1260 consumatori)

Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezult :

- S0 = ( 0.53 0.17 0.18 0.12 ) vectorul strii iniiale sau al


cotelor iniiale de pia
- matricea probabilittilor de tranziie:

Analiza economic a rezultatelor

1. Reprezentarea grafic i analiza evoluiei ponderilor pe pia a


celor 4 produse
concureniale. Precizarea i comentarea stadiului pe curba "vieii"
n care se afl
fiecare produs la momentul iniial;

- Situatia initiala a cotei de piata a produselor si matricea


reorientarilor
Tabelul 10.3
- Evolutia cotei de piata a produsuluiBiscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla pe parcursul celor 3 luni : octombrie,
noiembrie si decembrie este urmatoarea :
Tabelul 10.4

- Evolutia cotei de piata a produsuluiBiscuiti cu crema de


cacao Tempo pe parcursul celor 3 luni : octombrie,
noiembrie si decembrie este urmatoarea :
Tabelul 10.5

- Evolutia cotei de piata a produsului Biscuiti cu crema de


capsuni RoStar pe parcursul celor 3 luni : octombrie,
noiembrie si decembrie este urmatoarea :
Tabelul 10.6

- Evolutia cotei de piata a produsului Biscuiti cu crema de


lamaie Dobrogea pe parcursul celor 3 luni : octombrie,
noiembrie si decembrie este urmatoarea :
Tabelul 10.7
Pentru o vizualizare mai buna a evolutiei cotelor de piata vom
sintetiza rezultatele obtinute de cele trei produse intr-un tabel :

Tabelul 10.8

Octombr Noiembr Decembr


Produs \ Perioada ie a.c. ie a.c. ie a.c.

Biscuiti BisVanilla cu
crema de vanilie 0,5238 0,534 0,5389

Biscuiti Tempo cu crema


de cacao 0,2034 0,2139 0,2187

Biscuiti Rostar cu crema


de capsuni 0,1513 0,1343 0,127

Biscuiti Dobrogea cu
crema de lamaie 0,1216 0,1179 0,1154

Evolutia de mai sus a cotelor de piata este prezentata in


urmatorul grafic :
Astfel, din analiza datelor rezulta urmatoarele situatii:
Produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla se afla in
perioada de crestere, deoarece ponderea sa pe piata a
inregistrat o crestere de la 52% in luna septembrie a.c, la
53,89% in luna decembrie a.c.
Produsul Biscuiti cu crema de cacao Tempo se afla in faza
de crestere, deoarece ponderea sa pe piata a inregistrat o
crestere de aproximativ 2 % : de la 20% in luna septembrie
a.c , la 21,87% in luna decembrie a.c.
Produsul Biscuiti cu crema de capsuni RoStar se afla in
faza de declin, deoarece ponderea sa pe piata a inregistrat o
scadere semnificativa de aproximativ 2% : de la 15% in luna
septembrie a.c , la 12,7% in luna decembrie a.c.
Produsul Biscuiti cu crema de lamaie Dobrogea se afla
deasemenea in faza de declin, ponderea sa pe piata
inregistrand o scadere de la 12% in luna septembrie a.c, la
11,54% in luna decembrie a.c.

2. Analiza influenei campaniei de publicitate asupra vnzrilor


produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla;

Campania de publicitate realizata pentru produsul


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla a manifestat asupra cotei
sale de piata o influenta pozitiva dar nu foarte semnificativa,
inregistrand o crestere de aproximativ 2 % in decursul celor 4 luni
: de la 52% in septembrie, la 53,89 % in decembrie.

3. Ponderea limit pe pia la care poate ajunge produsul


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla dac matricea de
tranziie rmne neschimbat un numr mare de perioade;
Tabelul 10.9
In cazul in care matricea de tranzitie ramane neschimbata un
numar mare de perioade, ponderea limita pe piata la care poate
ajunge produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla este de
54,34%

4. Evoluia pe pia n raport cu luna septembrie a fidelitii


fa de produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla i a
reorientrilor ctre produsele concureniale;

Pentru a studia evolutia pe piata a fidelitatii cumparatorilor


fata de produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla, vectorul
initial cu ponderi va fi (1,0,0,0), deoarece vom studia numai
cumparatorii produsului realizat de firma BisVanilla SA.
Tabelul 10.10

Tabelul 10.11

Din tabelul 10.11 rezulta urmatoarele situatii :


- Procentul consumatorilor produsului Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla ce raman fideli acestuia in luna octombrie
este de 80%, adica in aceeasi luna, 20% dintre consumatorii
produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla se
reorienteaza catre produsele concurente :
10% catre produsul Biscuiti cu crema de cacao Tempo
5% catre produsul Biscuiti cu crema de capsuni
RoStar
5% catre produsul Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea
- In luna noiembrie 68,75 % dintre consumatori raman fideli
produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla, in timp
ce 31,25% aleg sa se reorienteze catre celelalte produse
concurente :
15,5% catre produsul Biscuiti cu crema de cacao
Tempo
8% catre produsul Biscuiti cu crema de capsuni
RoStar
7,75% catre produsul Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea
- In luna decembrie, procentul celor care raman fiedeli
produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla este de
62,42%, iar celor care au ales sa se reorienteze catre
celelalte produse concurente este de 37,58%.:
17,575% catre produsul Biscuiti cu crema de cacao
Tempo
9,7625% catre produsul Biscuiti cu crema de capsuni
RoStar
9,2875% catre produsul Biscuiti cu crema de lamaie
Dobrogea

5. Volumul vnzrilor produsului Biscuiti cu crema de vanilie


BisVanilla n lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru
situaia n care volumul total al vnzrilor celor patru produse
este de 6000 u.f. n fiecare lun;

Pentru a determina volumul vanzarilor produsului Biscuiti


cu crema de vanilie BisVanilla vom inmulti volumul total al
vanzarilor cu ponderea pe piata corespunzatoare lunii pentru care
calculam vanzarile (octombrie, noiembrie, decembrie). Astfel :

Octomb Noiemb Decemb


Perioada rie rie rie

Volum total al vanzarilor u.m. 6000 6000 6000

Cota de piata Biscuiti cu


crema de vanilie 0,5238 0,534 0,5389
Volumul vanzarilor pentru
biscuiti cu vanilie u.m. 3143 3204 3234

Se observa astfel ca in perioada octombrie decembrie , volumul


vanzarilor a crescut de la 3143 unitati fizice Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla in luna octombrie, la 3234 unitati fizice Biscuiti
cu crema de vanilie BisVanilla in luna decembrie.

6. Evoluia profitului asociat produsului Biscuiti cu crema de


vanilie BisVanilla;

Pentru a determina evolutia profitului asociat produsului


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla se va tine cont de faptul
ca profitul unitar este de 5 u.m./u.f . Aceasta valoare va fi
introdusa in fiecare celulala a liniei State Cost.
Tabelul 10.12

Tabelul 10.13

In tabelul 10.13 sunt reflectate valorile profitului asociat


produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla pe parcursul
celor 3 luni de referinta : octombrie, noiembrie si decembrie.
Acestea au fost obtinute pe baza Tabelului 10.12 folosind Solve
and analyse si apoi Expected cost of state Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla.
Se observa faptul ca valorile au o tendinta de crestere de la
luna octombrie la luna decembrie.
7. Politica managerial privind produsul Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla.

Politica manageriala privind produsul Biscuiti cu crema de


vanilie BisVanilla se elaboreaza in urma analizei rezultatelor
ubtinute la punctele 1 6.
Asfel, pentru produsul Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla se observa o evolutie crescatoare a cotei de piata, fapt
datorat influentei pozitive a campaniei de publicitate lansata la
sfarsitul lunii septembrie anul curent. Aceasta campanie a
determinat cresterea volumului vanzarilor si implicit a profitului
obtinut de catre firma, insa intr-un procent nu foarte
semnificativ . Din aceasta cauza, recomandarile in ceea ce
priveste produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla pot fi :

Adoptarea unei campanii publicitare eficiente care sa


permita cresterea semnificativa a cotei de piata si implicit a
vanzarilor o strategie de marketing agresiva
Scaderea costurilor de productie, care sa determine si o
micsorare a pretului
MODULUL 2: Estimarea vnzrii produselor

2.1. Cazul produsului Covrigei vanilati BisVanilla

S.C. BisVanilla S.A are contracte ferme pentru produsul


Covrigei vanilati BisVanilla, numai n lunile noiembrie i
decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vnzrilor produsului
Covrigei vanilati BisVanilla n luna octombrie a.c., conducerea
firmei a hotrt s utilizeze datele din lunile anterioare
(Tabelul10.2), care n reprezentare grafic sunt redate n Figura
10.1.

Din grafic se observ c nu exist trend i variaii sezoniere.

Modelul economico-matematic
Pentru estimarea vnzrilor n luna urmtoare se poate utiliza un
model bazat pe medie i anume modelul Brown de nivelare
exponenial.

Modelul lui Brown de nivelare exponenial simpl este de forma:

Ft = Xt + (1-)Ft-1 sau
Ft+1 = Xt + (1-)Ft , unde:

Xt = volumul real al vnzrilor n perioada t;


Ft = volumul estimat n perioada t-1 pentru vnzrile din perioada
t;
Ft+1 = volumul estimat n perioada t pentru vnzrile din
perioada t+1;
= constanta de nivelare, 0 1.
Pentru estimarea iniial (F0) a vnzrilor, conducerea S.C.
BisVanilla S.A propune
volumul vnzrilor din luna octombrie anul precedent, iar pentru
constanta de nivelare propune valorile:
I. = 0,2
II. = 0,9
III. optim n raport cu eroarea medie ptratic.

Analiza economic a rezultatelor

1. Reprezentarea grafic a datelor reale, a mediei vnzrilor i a


estimaiilor vnzrilor
pentru constantele de nivelare: = 0,2, = 0,9 i, respectiv
optim n raport cu
eroarea medie ptratic;

Tabelul 10.14
Tabelul 10.14 reprezinta seria de date referitoare la produsul
Covrigei vanilati BisVanilla, astfel sunt prezentate lunile in care
s-au inregistrat vazari (partea stanga) si valoarea aferenta
acestora (partea dreapta).

a. Cand = 0,2

Pentru a determina volumul vanzarilor pentru luna octombrie


a.c. se vor introduce urmatorii parametri : constanta de nivelare
= 0,2 ; estimarea initiala a vanzarilor luna octombrie a anului
trecut F(0) : 1607 ; numarul de perioade pentru care dorim sa
previzionam o singura luna : luna octombrie a.c. . Metoda
utilizata va fi SES (Single exponential smoothing)

Tabelul 10.15
In Tabelul 10.15 sunt prezentate rezultatele de previziune pentru
= 0,2 :
- Estimarea pentru luna octombrie a.c : 1464,736
- Eroarea medie patratica (MSE) : 21628,46
- Eroarea abaterilor absolute (MAD) : 126,0039
- Eroarea de prognoza cumulata (CFE) : -711,3209
- Eroarea medie procentuala absoluta (MAPE) : 8,888149
- Tracking Signal : -5,64523
- Valoarea initiala : 1607

b. Cand = 0,9

Pentru a determina volumul vanzarilor pentru luna octombrie


a.c. se vor introduce urmatorii parametri : constanta de nivelare
= 0,9 ; estimarea initiala a vanzarilor luna octombrie a anului
trecut F(0) : 1607 ; numarul de perioade pentru care dorim sa
previzionam o singura luna : luna octombrie a.c. . Metoda
utilizata va fi SES (Single exponential smoothing).

Tabelul 10.16
In Tabelul 10.16 sunt prezentate rezultatele de previziune pentru
= 0,9 :
- Estimarea pentru luna octombrie a.c : 1461
- Eroarea medie patratica (MSE) : 30836,92
- Eroarea abaterilor absolute (MAD) : 150,4248
- Eroarea de prognoza cumulata (CFE) : -162,2246
- Eroarea medie procentuala absoluta (MAPE) : 10,39316
- Tracking Signal : -1,078
- Valoarea initiala : 1607

c. Cand optim n raport cu eroarea medie ptratic.

Tabelul 10.17
In Tabelul 10.17 sunt prezentate rezultatele de previziune pentru
optim n raport cu eroarea medie ptratic:
- Estimarea pentru luna octombrie a.c : 1453,031
- Eroarea medie patratica (MSE) : 21276,38
- Eroarea abaterilor absolute (MAD) : 127,19
- Eroarea de prognoza cumulata (CFE) : -570,2539
- Eroarea medie procentuala absoluta (MAPE) : 8,9147
- Tracking Signal : -4,483
- Valoarea initiala : 1607

Se poate observa faptul ca valoarea cea mai mica a erorii medii


patratice este inregistrata in momentul in care previziunea se
face folosind un alpha optim calculat pe baza MSE .

Pentru afisarea graficului cu rezultatele obtinute folosim :


Results Show forecasting in graph
Reprezentarea grafica a datelor reale, a mediei vanzarilor si
a estimarilor vanzarilor in raport cu constantele de nivelare =
0.2 , = 0.9 si optim in raport cu eroarea medie patratica este
prezentata in figura de mai jos.
Astfel :
Datele reale sunt reprezentate cu negru
Datele obtinute pentru = 0.2 sunt reprezentate cu
albastru
Datele obtinute pentru = 0.9 sunt reprezentate cu
rosu
Datele obtinute pentru optim in raport cu eroarea
medie patratica sunt reprezentate cu roz.

2. Analiza comparativ a rezultatelor pentru cele trei valori ale


constantei de nivelare;

Pentru = 0.2 vanzarile estimate pentru luna


octombrie a.c. sunt de 1464,736u.f. de produs Covrigei
vanilati BisVanilla, iar eroarea medie patratica este de
21628,46
Pentru = 0.9 vanzarile estimate pentru luna octombrie
a.c. sunt de1461 u.f. de produs Covrigei vanilati
BisVanilla, iar eroarea medie patratica este de
30836,92
Pentru optim in raport cu eroarea medie patratica
vanzarile estimate pentru luna octombrie a.c. sunt de
1453,031u.f. de produs Covrigei vanilati BisVanilla, iar
eroarea medie patratica este de 21276,38

3. Volumul vnzrilor recomandat s fie luat n considerare


pentru producia din luna
octombrie anul curent. Justificarea recomandrii.

Volumul vanzarilor recomandat sa fie luat in considerare


pentru productia din luna octombrie a.c. este cel obtinut pentru
varianta de previzionare in care este optim in raport cu eroarea
medie patratica , adica de 1453,031u.f. de produs Covrigei vanilati
BisVanilla, deoarece in acest caz eroarea medie patratica are cea
mai mica valoare, ceea ce inseamna ca previziunea este mult mai
aproape de realitate.

4. Recomandri generale pentru alegerea constantei de


nivelare .
In cazul in care produsul nostru activeaza pe o piata stabila,
cu fluctuatii nesemnificative, este recomandat sa se aleaga o
valoare a constantei de nivelare cat mai apropiata de 1, deoarece
in acest caz previziunea va tine cont mai ales de valorile
vanzarilor reale, observatiile cele mai recente avand o influenta
foarte puternica.
In cazul in care produsul nostru activeaza pe o piata
instabila, cu fluctuatii semnificative, este recomandat sa se
aleaga o valoare a constantei de nivelare optima in raport cu
eroarea medie patratica, adica ceea ce rezulta din conditia MSE =
min (MSE este indicatorul care evidentiaza eroarile mari, datorita
ridicarii lor la patrat).

2.2. Cazul produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla

S.C. BisVanilla S.A nu are contracte ferme pentru produsul


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla, acesta se vinde prin
eforturile unei echipe de ageni de vnzri, care fluctueaz ca
mrime.
Se presupune c exist o legtur direct proporional ntre
numrul de ageni de vanzare i volumul vnzrilor.
Se dorete verificarea acestei ipoteze folosind datele
disponibile pe ultimul an (tabelul 10.2).
Pentru estimarea volumului vnzrilor produsului Biscuiti
cu crema de vanilie BisVanilla n trimestrul urmtor, intereseaz
modelul de previziune cel mai recomandat avnd n vedere c
conducerea firmei dorete s stabilizeze numrul acestor ageni
de vnzare pentru a ncuraja creterea vnzrilor.

Modelul economico-matematic

Pentru estimarea vnzrilor n trimestrul urmtor se poate


utiliza modelul de regresie simpl (cu un singur factor de
influent) liniar sau neliniar.

Serii de date necesare pentru regresia simpl:


- pentru variabila explicativ/independent/exogen: Y1, Y2, ...Yn
- pentru variabila explicat/dependent/endogen: X1, X2, ..., Xn

Modelul de regresie liniar simpl este de forma: y=a+b*x.


Analiza economic a rezultatelor

Raportul managerial n care se analizeaz rezultatele


obinute pentru dou modele de geresie simpl n form liniar
i neliniar pentru datele individualizate cu valoarea c=0 sunt
prezentate urmtoarele informaii:

1. Reprezentarea grafic a datelor reale y=f(x) n form liniar


y=a+b*x i respectiv, ln(y)=ln(a)+b*ln(x) pentru forma
neliniar;

Nr de Volumul vazarilor
Luni
agenti (x) (y)
20800+10*207=2
1 23
2870
17500+10*207=1
2 22
9570
19600+10*207=2
3 23
1670
18760+10*207=2
4 21
0830
18100+10*207=2
5 21
0170
18500+10*207=2
6 20
0570
18500+10*207=2
7 20
0570
17000+10*207=1
8 21
9070
17150+10*207=1
9 19
9220
16800+10*207=1
10 17
8870
15600+10*207=1
11 15
7670
15100+10*207=1
12 14
7170

2. Analiza rezultatelor n cele dou forme ale ecuaiei de


regresie pentru 95% nivel de
semnificaie, respectiv pentru 90%;
3. Volumul estimat al vnzrilor recomandat s fie luat n
considerare pentru producia urmatorului trimestru pe baza
modelului de previziune cel mai potrivit n acest, caz, pe baza
coeficientului de determinare R2.
MODULUL III: Decizia managerial n condiii de
incertitudine i risc

Conducerea S.C. BisVanilla realizeaz n principal dou


produse: Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla i Covrigei vanilati
BisVanilla.
Pentru produsele Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla i
Covrigei vanilati BisVanilla, volumul vnzrilor variaz ntmpltor
de la o lun la alta, iar conducerea societii este interesat n
planificarea programului de producie pe ultimul trimestru a.c.
astfel ca oferta s se apropie ct mai mult de cererea manifestat
pe pia.
Ajustarea nivelului produciilor pentru produsele Biscuiti cu
crema de vanilie BisVanilla i Covrigei vanilati BisVanilla este
estimat n funcie de volumul previzionat al vnzrilor corelat cu
vnzrile reale din produsele concurente existente pe pia
(produsele Biscuiti cu crema de cacao Tempo, Biscuiti cu crema de
capsuni RoStar i Biscuiti cu crema de lamaie Dobrogea pentru
produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla i produsele
substitut pentru produsul Covrigei vanilati BisVanilla a crui
cerere fluctueaz n funcie de conjunctura economic). Sunt
evideniate urmtoarele situaii obiective de evoluie a vnzrilor:

Starea naturii SN1: situaie favorabil societii BisVanilla


(condiii slabe de concuren)
- cererea pentru produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
se estimeaz astfel:

cota de participare pe pia (calculat prin modelul Markov)*


6000 u.f. n luna octombrie = 0,5238 * 6000 = 3142,8 u.f.
1,10 * cota de pia (din modelul Markov)* 6000 u.f. n luna
noiembrie = 1,10 * 0,5340 * 6000 =1,10 * 3204 = 3524,4 u.f.
1,15 * cota de pia (din modelul Markov)* 6000 u.f. n luna
decembrie = 1,15 * 0,5389 * 6000 = 1,15 * 3233,4 u.f. =
3718,41 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN1, cererea pentru produsul


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla se situeaz la nivelul:
3142,8 u.f. + 3524,4 u.f. + 3718,41 u.f. = 10385,61 u.f.

- cererea pentru produsul Covrigei vanilati BisVanilla s fie n luna


octombrie la nivelul de 1461 u.f. prognozat prin modelul Brown
pentru = 0,9, apoi n luna noiembrie la nivelul de 1400 u.f. i n
decembrie la 3500 u.f.
Rezult c n cazul strii naturii SN1, cererea pentru
produsul Covrigei vanilati BisVanilla se situeaz la nivelul: 1461 +
1400 + 3500 = 6361 u.f.

Starea naturii SN2: condiii medii de concuren pe piaa


produselor Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla i Covrigei
vanilati BisVanilla
- cererea pentru produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
se estimeaz astfel:

cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n


luna octombrie = 0,5238 * 6000 =3142,8 u.f.
cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n
luna noiembrie = 0,5340 * 6000 =3204 u.f.
cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n
luna decembrie = 0,5389 * 6000 = 3233,4, u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN2, cererea pentru produsul


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla se situeaz la nivelul:
3142,8 + 3204 + 3233,4 = 9580,2 u.f.

- cererea pentru produsul Covrigei vanilati BisVanilla s fie n luna


octombrie la nivelul de 1464,73 u.f. prognozat prin modelul Brown
pentru =0,2, apoi n luna noiembrie la nivelul 1200 u.f. i n
decembrie la 3200 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN2, cererea pentru


produsul Covrigei vanilati BisVanilla se situeaz la nivelul:
1464,73 + 1200 + 3200 = 5864,73 u.f.

Starea naturii SN3: situaie nefavorabil pentru S.C. BisVanilla S.A


(concuren agresiv a celorlalte produse)

- cererea din produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla se


situeaz la nivelul:
cota de participare pe pia (calculat prin modelul Markov)*
6000 u.f. n luna octombrie = 0,5238 * 6000 =3142,8 u.f.
0,95 * cota de pia (din modelul Markov) * 6000 u.f. n luna
noiembrie = 0,95 * 0,5340 * 6000 = 0,95 * 3204 = 3043,8 u.f.
0,90 * cota de pia (din modelul Markov) * 6000 u.f. n luna
decembrie = 0,90 * 0,5389 * 6000 = 0,90 * 3233,4 u.f. =
2910,06 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN3, cererea pentru produsul


Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla se situeaz la nivelul:
3142,8 + 3043,8 + 2910,06 = 9096,66 u.f.

- cererea pentru produsul Covrigei vanilati BisVanilla s fie n luna


octombrie la nivelul de 1453,03 u.f. prognozat prin modelul Brown
pentru optim, apoi n luna noiembrie la nivelul 1000 u.f. i n
decembrie la 3200 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN3, cererea pentru


produsul Covrigei vanilati BisVanilla se situeaz la nivelul:
1453,03 + 1000 + 3200 = 5653,03 u.f.

Sunt luate n considerare urmtoarele variante decizionale


referitoare la oferta de producie pentru urmtoarele trei luni:

V1 oferta pentru produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla


s fie egal cu cererea total estimat pe baza cotelor de pia
din octombrie, noiembrie i decembrie a.c. obinute cu modelul
Markov = 0,5238*6000 +0,5340*6000 + 0,5389 * 6000 = 3142,8 +
3204 + 3233,4 = 9580,2 u.f., iar oferta pentru produsul Covrigei
vanilati BisVanilla s fie egal cu [(cererea pentru luna octombrie
estimat cu modelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000
u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna
decembrie)] = 1464,73 + 1000 +3200 = 5664,73 u.f.
V2 oferta pentru produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
s fie cu 5% mai mare fa de cererea total estimat pe baza
cotelor de pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c.
obinute cu modelul Markov = 1,05*9580,2 = 10059,21 u.f., iar
oferta pentru produsul Covrigei vanilati BisVanilla s fie cu 5%
mai mic dect [(cererea pentru luna octombrie estimat cu
modelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru
luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] =
0,95*5664,73 = 5381,493 u.f.

V3 - oferta pentru produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla


s fie cu 5% mai mic fa de cererea total estimat pe baza
cotelor de pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c.
obinute cu modelul Markov = 0,95 * 9580,2 = 9101,19 u.f., iar
oferta pentru produsul Covrigei vanilati BisVanilla s fie cu 5%
mai mare dect [(cererea pentru luna octombrie estimat cu
modelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru
luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] =
1,05*5664,73 = 5947,966 u.f.

Din Tabelul 10.1:

profitul unitar Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla = 5


u.m./u.f.;
profitul unitar Covrigei vanilati BisVanilla = 3 u.m./u.f.;
costul unitar producie Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
= 20 u.m./u.f.;
costul unitar producie Covrigei vanilati BisVanilla = 10
u.m./u.f.

Conducerea societii dorete ierarhizarea variantelor


decizionale n funcie de profitul
care ar putea fi obinut att n condiii de incertitudine, ct i n
situaia n care, din experiena
anterioar se estimeaz c probabilitile pj asociate strilor
naturii sunt:
p1 = 0,4 pentru SN1
p2 = 0,4 pentru SN2
p3 = 0,2 pentru SN3.

Modelul economico-matematic

n condiii de incertitudine, ierarhizarea variantelor se poate


obine prin utilizarea criteriilor de decizie Wald, Laplace, Savage
i Hurwicz.
n condiii de risc, ierarhizarea variantelor decizionale se va
face n funcie de sperana matematic a profitului (valoarea
medie probabilist a profitului) calculat pentru fiecare variant.
Structurarea situaiei decizionale sub forma unui set finit de
variante de aciune, a mai
multor stri ale naturii i posibilitatea de a calcula consecinele
economice asociate fiecrei
combinaii variant decizional stare a naturii permite
formularea unui model de decizie sub
form matriceal prezentat n Tabelul 10.7.

Tabelul 10.7

Pentru individualizarea c = 207 se obtin datele din tabelul


urmator :

Starea naturii Starea naturii Starea naturii


SN1 SN2 SN3
( pl = 0.4 ) ( pl = 0.4 ) ( pl = 0.2 )
Cererea Cererea Cererea
Biscuiti cu Biscuiti cu Biscuiti cu
crema de crema de crema de
vanilie vanilie vanilie
BisVanilla BisVanilla BisVanilla
=10385,61 =9580,2 =9096,66
Cererea Cererea Cererea
Covrigei Covrigei Covrigei
vanilati vanilati vanilati
BisVanilla = BisVanilla BisVanilla
6361 =5864,73 =5653,03
Var. dec. 1 (V1)
Oferta Biscuiti 64895,19 64895,19 52654.59
cu crema de U.M. U.M. U.M.
vanilie
BisVanilla =
9580,2
Oferta Covrigei
vanilati
BisVanilla =
5664,73

Var. dec. 2 (V2)


Oferta Biscuiti 42376.7
cu crema de 66440.529 54465.279 79 U.M.
vanilie U.M. U.M.
BisVanilla =
10059,21
Oferta Covrigei
vanilati
BisVanilla =
5381,493
Var. dec. 3 (V3)
Oferta Biscuiti 62267.78 59402.43
cu crema de 63349.848 U.M. U.M.
vanilie U.M.
BisVanilla =
9101,19
Oferta Covrigei
vanilati
BisVanilla =
5947,966

De exemplu, consecina asociat variantei V1 dac se


manifest starea SN1 a naturii va fi:

Profit (V1, SN1) = 5*MIN{9580,2, 10385,61 } + 3*MIN{5664,73,


6361} 20*MAX{0, (9580,2 10385,61 )} 10*MAX{0, (5664,73-
6361)} = 5*9580,2+ 3*5664,73 0 0 = 47901 + 16994,19 =
64895,19 u.m.

Profit (V1, SN2) = 5*MIN{9580,2, 9580,2 } + 3*MIN{5664.73 ,


5864.73} 20*MAX{0, (9580,2 9580,2)} 10*MAX{0, (5664,73
5864.73)} = 64895,19 u.m.

Profit (V1, SN3) = 5*MIN{9580,2 , 9096.66} + 3*MIN{5664.73 ,


5653.03} 20*MAX{0, (9580,2 9096.66)} 10*MAX{0, (5664,73
5653.03)} = 52654.59 u.m.
Profit (V2, SN1) = 5*MIN{10059.21, 10385.61} +
3*MIN{5381.493 , 6361} 20*MAX{0, (10059.21 10385.61)}
10*MAX{0, (5381.493 - 6361)} = 66440.529 u.m.

Profit (V2, SN2) = 5*MIN{10059.21, 9580,2 } + 3*MIN{5381.493 ,


5864.73} 20*MAX{0, (10059.219580,2)} 10*MAX{0, (5381.493
5918.74)} = 54465.279 u.m.

Profit (V2, SN3) = 5*MIN{10059.21, 9096.66} + 3*MIN{5381.493 ,


5653.03} 20*MAX {0, (10059.219096.66)} 10*MAX{0,
(5381.493 5653.03)} = 42376.779 u.m.

Profit (V3, SN1) = 5*MIN{9101.19 , 10385.61} + 3*MIN{5947.966 ,


6361} 20*MAX{0, (9101.19 10385.61)} 10*MAX{0, (5947.966
-6361)} = 63349.848 u.m.

Profit (V3, SN2) = 5*MIN{9101.19 , 9580.2} + 3*MIN{5947.966,


5864.73} 20*MAX{0, (9101.19 9580,2)} 10*MAX{0, (5947.966
5864.73)} = 62267.78 u.m.

Profit (V3, SN3) = 5*MIN{9101.19, 9096.66} + 3*MIN{5947.966,


5653.03} 20*MAX {0, (9101.19 9096.66)} 10*MAX{0,
(5947.966 5653.03)} = 59402.43 u.m.

Dup construirea matricei consecinelor de tip profit se vor


aplica criteriile de decizie pentru ierarhizarea variantelor
decizionale.

Analiza economic a rezultatelor

Se recomand ca raportul managerial s includ explicaii asupra


urmtoarelor aspecte:

1. Recomandri de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie


din cele folosite: Wald (minmax), maxmax, Savage (minmax
regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz;

Pentru a rezolva aceasta cerinta se va intra in programul


WINQSB Decision Analysis Payoff Table Analysis Solve and
Analyse - Solve the Problem
In tabelul de mai jos sunt evidentiate starile naturii 1,2,3 si
cele trei variante decizionale aferente fiecarei stari valorile
profitului.

Rezultatele in urma introducerii valorii p = 0.15 :

Din meniul Results se alege optiunea Show Payoff Table Analysis


(Hurwicz Value ) pentru surclasare.

Din meniul Resuls se alege optiunea Show Regret Table :


Astfel, variantele decizionale sunt urmatoarele, clasate dupa
marimea profitului (profitul cel mai mare este luat in vedere)
Potrivit criteriului Wald (minmax value), varianta decizionala
optima este Varianta 3 corespunzatoare profitului de
59402.43 u.m.
Potrivit criteriului (maxmax value), varianta decizionala
optima este Varianta 2 corespunzatoare profitului de
66440.53 u.m.
Potrivit criteriului Savage (minmax regret value), varianta
decizionala optima este Varianta 2 corespunzatoare
profitului de 17025.65 u.m.
Potrivit criteriului Laplace (equal likelihood value), varianta
decizionala optima este Varianta 3 corespunzatoare
profitului de 61673.35 u.m.
Potrivit criteriului Hurwicz, varianta decizionala optima este
Varianta 3 corespunzatoare profitului de 59994.54 u.m.

2. Estimarea costului maxim pentru achiziionarea unor


informaii complete asupra strilor naturii;

Costul maxim pentru achizitionarea unor informatii complete


asupra starilor naturii este de 64414.77 u.m. (Expecte Value with
Perfect Information)

3. Recomandri de alegere a valorii coeficientului de optimism


pentru regula/ criteriul Hurwicz i surclasarea variantelor
decizionale pentru valorile coeficientului de optimism [0,1] .

Criteriul lui Hurwicz implica [0,1] ;


se alege max hi
hi = * maxj cij + (1-) * minj cij ; cij consecinta economica in cazul
alegerii variantei decizionale i si a manifestarii starii j a naturii.

V1 : h1 = *64895,19 + (1- ) * 52654.59 = 12240.6 + 52654.59

V2 : h2 = * 66440.529 + (1- ) * 54465.279 = 11975.25 +


54465.279

V3 : h3 = * 63349.848 + (1- ) * 59402.43 = 3947.418 +


59402.43
se egaleaza :

h1 = h2 : 12240.6 + 52654.59 = 11975.25 + 54465.279 =


6.82si nu apartine [0,1] .

h1 = h3 : 12240.6 + 52654.59 = 3947.418 + 59402.43 =


0.813 si apartine [0,1] .
h2 = h3 : 11975.25 + 54465.279=3947.418 + 59402.43 =
0.615si apartine [0,1] .

se realizeaza intervalul : [0, 0.62) ; [0.62, 0.81) ; [0.81, 1) .

se realizeaza surclasarea variantelor decizionale

Pentru = 0 se obtin urmatoarele rezultate :

Ordinea variantelor este urmatoarea : V3, V1, V2

Pentru [0, 0.62) se alege un coeficient = 0.5

Ordinea variantelor este urmatoarea : V3, V1, V2

Pentru [0.62, 0.81) se alege un coeficient = 0.7

Ordinea variantelor este urmatoarea : V3, V1, V2

Pentru [0.81, 1) se alege un coeficient = 0.9


Ordinea variantelor este urmatoarea : V2, V1, V3

Pentru = 1 se obtin urmatoarele rezultate :

Ordinea variantelor este urmatoarea: V2, V1, V3

4.Decizia in conditii de risc

In conditii de risc se alege Varianta 1 : 62447.07 u.m.


(Expected Value)
MODULUL IV: Calculul profitului maxim probabil
(sperana matematic a profitului) n cazul n care se va
lansa pe pia produsul Croissant cu crema de vanilie
BisVanilla

Departamentul de cercetare producie a S.C. BisVanilla S.A l


a creat un nou produs Croissant cu crema de vanilie BisVanilla
care a fost testat pe pia i care este acceptat de ctre
utilizatori. Pentru realizarea produsului conducerea S.C. BisVanilla
S.A are n vedere mai multe variante.
Alegerea variantei convenabile depinde n principal de
evoluia vnzrilor produsului peste 2 ani, acesta fiind timpul de
amortizare a utilajelor. Dup primul an se vor lua noi decizii n
funcie de situaia vnzrilor
Datele privind variantele i strile naturii pentru cele 2
momente de decizie sunt prezentate n Tabelul 10.9.
Conducerea S.C. BisVanilla S.A dorete s cunoasc aciunea
pe care trebuie s o ntreprind n prima i, respectiv, a doua
etap pentru a obine maximum de profit.

Modelul economico matematic

Procesul decizional n dou etape poate fi modelat cu


ajutorul arborelui decizional.

Tabelul 10.9
Anul t Anul t+1
Variant Starile Variantele Starile naturii Profitul
ele naturii estimat
Instala Conjunctur Instalarea unui Cerere mare 800+207=1
rea a nou utilaj (cost (prob = 0.3 ) 007
unui favorabila 281 u.m.) Crere medie 600+207=8
utilaj (prob = (prob = 0.6 ) 07
nou 0.7) Cerere mica 500+207=7
(cost (prob = 0.1 ) 07
281 Ore suplimentare Cerere mare 600+207=8
u.m.) de lucru (cost (prob = 0.3 ) 07
263 u.m.) Cerere medie 500+207=7
(prob = 0.6) 07
Cerere mica 400+207=6
(prob = 0.1 ) 07
Conjunctur Utilizarea Cerere mare 500+207=7
a capacitatii (prob = 0.3 ) 07
nefavorabi existente Cerere medie 400+207=6
la (prob = 0.6) 07
(prob = Cerere mica 200+207=4
0.3) (prob = 0.1) 07
Ore Conjunctur Instalarea unui Cerere mare 600+207=8
suplim. a utilaj nou (cost (prob = 0.3) 07
de favorabila 281 u.m.) Cerere medie 500+207=7
lucru (prob = (prob = 0.6) 07
(cost 0.7) Cerere mica 200+207=4
263 (prob = 0.1) 07
u.m.) Instalarea unui Cerere mare 500+207=7
utilaj nou si ore (prob = 0.3) 07
suplimentare de Cerere medie 400+207=6
lucru (cost 544 (prob = 0.6) 07
u.m.) Cerere mica 200+207=4
(prob = 0.1) 07
Conjunctur Ore suplimentare Cerere mare 400+207=6
a de lucru (cost (prob = 0.3) 07
nefavorabi 263 u.m.) Cerere medie 400+207=6
la (prob = 0.6) 07
(prob = Cerere mica 200+207=4
0.3) (prob =0.1) 07

Analiza economic a rezultatelor

Raportul managerial va include:

1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate


tuturor nodurilor;
Pentru rezolvarea acestei cerinte se va utiliza programul
WINQSB Decision Analysis Decision Tree Analysis, iar tabelul
arata astfel:
In continuare se va alege din Solve and Analyse Solve the
problem pentru a rezolva problema si a afisa urmatoarele
informatii :

Pentru a obtine figura arborelui decizional, din meniul Solve


and Analyse se va alege optiunea Draw Decision Tree :
2. Analiza rezultatelor i indicarea variantelor optime att n
primul an ct i n cel de al doilea an.

Calculul valorilor nodurilor intr-un arbore decizional se


realizeaza de la nodurile finale catre cele initiale de la dreapta la
stanga, prin procedura ROLL BACK (procedura regresiva).

De exemplu :
Valoarea nodului 11 (Instalarea unui nou utilaj) s-a calculat
astfel : 807*0,3 + 707* 0,6 + 407*0,1 = 707 u.m.
Valoarea nodului 5 (Conjunctura nefavorabila) a fost
determinata preluand valoarea de la nodul 10 deoarece nu
exista alt nod cu care sa se compare valoarea si nici alte
costuri care sa diminueze valoarea.
Valoarea nodului 6 (Conjunctura favorabila ) a fost
determinata preluand valoarea cea mai mare de la nodul 11
(707 u.m.) din care s-au scazut cheltuielile cu instalarea unui
nou utilaj (-227 u.m.), obtinandu-se astfel un rezultat de 480
u.m. (mai mare decat 617-436= 181- daca s-ar fi instalat un
utilaj si s-ar fi prestat si ore suplimentare)

Astfel, prin intermediul calculelor de mai sus, variantele


decizionale optime sunt urmatoarele:

Pentru primul an, decizia optima este Instalarea unui utilaj


nou(Varinata 2), deoarece ar aduce un profit mult mai mare
decat daca s-ar alege optiuneaOre suplimentare de lucru si
care, in cazul unei conjuncturi favorabile va determina in anul
urmator Instalarea unui nou utilaj, sau in cazul unei conjuncturi
nefavorabile decizia de Utilizare a capacitatii existente

3.Analiza senzitivitii soluiei la variaia probabilitilor de


realizare a strilor naturii.

Daca probabilitatea de realizare a starilor naturii se modifica,


astfel :

In cazul conjuncturii favorabile scade de la 70% la 30


In cazul conjuncturii nefavorabile creste de la 30% la 70%
MODULUL VI. Estimarea ofertei de produse pentru Biscuiti cu
crema de vanilie BisVanilla i Covrigei vanilati BisVanilla cu
luarea n considerare a resurselor limitate

Pe baza datelor obinute privind estimarea cererii


produsului Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla, a estimrii
vnzrii produsului Covrigei vanilati BisVanilla i din contractele
ncheiate rezult c cererea pentru produsele Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla i Covrigei vanilati BisVanilla n lunile octombrie,
noiembrie i decembrie a.c. este urmtoarea:

Produsul Cererea in luna Cererea in luna Cererea in luna


octombrie (u.f.) noiembrie (u.f.) decembrie (u.f.)
Biscuiti Cp*6000=0.5238 Cp * 6000 Cp*6000 =
cu crema *6000 = 3142.8 =0.5340*6000 = 0.5389*6000
de 3204 = 3233.4
vanilie
BisVanill
a
Covrigei Estimarea cu 1000 + 207 = 3200 + 207 =
vanilati modelul lui 1207 3407
BisVanill Brown pentru
a optim = 1453.03

n perioada considerat, costurile unitare de stocare


reprezint 1,5% din costul unitar de producie. Pe lng profiturile
i costurile unitare ale produselor exist informaii privind
productivitatea utilajelor i a angajailor, precum i suprafaa de
stocare pe unitate fizic de produs (Tabelul 6.3).

Tabelul 6.3.
Produsul Productivitatea Productivitatea Suprafata de
utilajului muncii stocare
(ore/u.f.) (ore/u.f.) (u.s./u.f.)
Biscuiti cu 0.1 0.05 2
crema de
vanilie
BisVanilla
Covrigei 0.08 0.07 3
vanilati
BisVanilla

Capacitatea disponibil a utilajelor i a resursei umane se prezint


n tabelul 6.4.

Tabelul 6.4.
Luna Capacitatea Resursa umana Capacitatea de
disponibila a disponibila (ore) stocare
utilajului (ore) disponibila (u.s.)
Octomb 400 + 0.2 * 207 = 300 + 0.1 * 207 6000
rie 441.4 = 320.7
a.c.
Noiemb 500 + 0.2 * 207 = 300 + 0.1 * 207 6000
rie 541.4 = 320.7
a.c.
Decem 600 + 0.2 * 207 = 300 + 0.1 * 207 6000
brie 641.4 = 320.7
a.c.

Se observ c cererea pentru produsul Covrigei vanilati


BisVanilla este fluctuant, iar din datele Tabelului 6.4 rezult c i
timpul de lucru disponibil al utilajului variaz de la o lun la alta
n aceast perioad din cauza reparaiilor curente i medii
In aceste condiii, pentru satisfacerea cererii n perioada
urmtoare, S.C. BisVanilla S.A va lucra cu stocuri. Conducerea
societii dorete s determine programul lunar de producie care
minimizeaz cheltuielile totale de producie i stocare
considernd c cheltuielile unitare sunt independente de
cantitile realizate i stocate din fiecare produs.

Modelul liniar pentru stabilirea programului de producie-stocare

Programul lunar de producie care minimizeaz


cheltuielile totale se poate determina cu un model de programare
liniar.

Variabilele modelului
x1 = cantitatea din produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
realizat n luna octombrie a.c.;
x2 = cantitatea din produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
stocat n luna octombrie a.c.;
x3 = cantitatea din produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
realizat n luna noiembrie a.c.;
x4 = cantitatea din produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
stocat n luna noiembrie a.c.;
x5 = cantitatea din produsul Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
realizat n luna decembrie a.c.;
x6 = cantitatea din produsul Covrigei vanilati BisVanilla realizat
n luna octombrie a.c.;
x7 = cantitatea din produsul Covrigei vanilati BisVanilla stocat n
luna octombrie a.c.;
x8 = cantitatea din produsul Covrigei vanilati BisVanilla realizat
n luna noiembrie a.c.;
x9 = cantitatea din produsul Covrigei vanilati BisVanilla stocat n
luna noiembrie a.c.;
x10= cantitatea din produsul Covrigei vanilati BisVanilla realizat
n luna decembrie a.c.;

Funcia obiectiv : minimizarea cheltuielilor totale de producie i


stocare:

(min) f(x) = 20 x1 + (0,015*20)x2 + 20 x3 + (0,015*20)x4 + 20 x5


+ 10 x6 + (0,015*10)x7 + 10 x8 + (0,015*10)x9 + 10 x10

Restriciile problemei:
pentru satisfacerea cererii produsului Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla n luna octombrie a.c.:
C1: x1 - x2 = cota de participare pe pia * 6000 = 0.5238 * 6000
= 3142.8
pentru satisfacerea cererii produsului Covrigei vanilati
BisVanilla n luna octombrie a.c.:
C2: x6 - x7 = volumul vnzrilor estimat cu modelul Brown pentru
optim n raport cu eroarea medie ptratic = 1453.03
pentru satisfacerea cererii produsului Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla n luna noiembrie a.c.:
C3: x2 + x3 - x4 = cota de participare pe pia * 6000 = 0.5340 *
6000 = 3204
pentru satisfacerea cererii produsului Covrigei vanilati
BisVanilla n luna noiembrie a.c.:
C4: x7 + x8 - x9 = 1000 + 207 =1207
pentru satisfacerea cererii produsului Biscuiti cu crema de
vanilie BisVanilla n luna decembrie a.c.:
C5: x4 + x5 = cota de participare pe pia * 6000 = 0.5389 * 6000
= 3233,4
pentru satisfacerea cererii produsului Covrigei vanilati
BisVanilla n luna decembrie a.c.:
C6: x9 + x10 = 3200 + 207 = 3407
pentru timpul de lucru disponibil al utilajului:
C7: (durata medie (ore) de realizare a unei uniti fizice de produs
Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla)
x1 + 0,08x6 441.4 (400 + 0,2 * 207 (luna octombrie a.c.)
C8: (durata medie (ore) de realizare a unei uniti fizice de produs
Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla)
x3 + 0,08x8 541.4 (500 + 0,2*207(luna noiembrie a.c.)
C9: (durata medie (ore) de realizare a unei uniti fizice de produ
Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla s)
x5 + 0,08x10 641.4 (600+ 0,2*207(luna decembrie a.c.)
pentru timpul de lucru disponibil al resursei umane:
C10: 0,05x1 + 0,07x6 320.7 (300+ 0,1*207luna octombrie a.c.)
C11: 0,05x3 + 0,07x8 320.7 (300+ 0,1*207luna noiembrie a.c.)
C12: 0.05x5 + 0.07x10 .320.7 (300+ 0,1*207 (luna decembrie
a.c.)
pentru capacitatea de stocare:
C13: 2x2 + 3x7 6000 (luna octombrie a.c.)
C14: 2x4 + 3x9 6000 (luna noiembrie a.c.)
Restriciile de nenegativitate:
Xi 0, i = 1,2,..,10

Rezolvare
Problema poate fi rezolvat cu WINQSB/ Lp ipl sau folosind
Solver n EXCEL.

ANALIZA ECONOMICA A REZULTATELOR

1. Programul lunar de productie stocare, modul de utilizare a


resurselor disponibile (utilaj, resursa umana), costul de
productie, costul de stocare, costul total si profitul total.

Tabel 10.44
Tabel 10.45 Solve and analyze solve the problem

Conform tabelului de mai sus, se pot observa urmatoarele:


Tabelul 10.46
Octombrie Noiembrie Decembrie Total
Productie
(u.f)
Biscuiti cu
crema de
vanilie 3142.80 3204.00 3233.4 9580.2
BisVanilla 1502.31 2292.85 2271.85 6067.01
Covrigei
vanilati
BisVanilla
Stocul
(u.f)
Biscuiti cu
crema de
vanilie 0 0 0 0
BisVanilla 49.28 1135.14 0 1184.42
Covrigei
vanilati
BisVanilla
Utilajul
Timpul
ocupat (h)
434.46 503.82 505.08 1443.36
Timpul
6.93 37.57 136.31 180.81
nefolosit
(h)
Resursa
umana
Timpul
ocupat (h) 262.3 320.7 320.7 903.7
Timpul 58.39 0 0 58.39
nefolosit
(h)
Costul
total
80402.35 104553.28 85777.71 258041.60
Costul de
80395.73 88692.86 85777.71 254866.3
productie
6.62 15860.39 0 15867.01
Costul de
stocare
Profitul
20876.89 7492.45 23791.43
net total

Exemplu de calcul al profitului: Profit net = 3235.20*5+1569.17*3-


6.62=16176+4707.51-6.62=20876.89

2. Problema duala si interpretarea valorilor duale:

Shadow price, este Solutia problemei duale. u5=20.214


apartine intervalului: [3164;3354]
In coloana Shadow price din tabelul 10.45 pe linia cincea,
u5=20214. Acesta inseamna ca, in cazul cresterii cu o u.f a
cantitatii de Biscuiti cu crema de vanilie BisVanilla
realizat in luna noimebrie cheltuielile totale de productie-
stocare vor creste cu 20.214. Evident, cheltuileile totale de
productie-stocare se vor reduce cu 20214 in cazul reducerii cu 1
u.f a cantitatii de nectar de piersici.

Pentru a transforma problema din forma primala in forma duala,


folosim urmatoarea metodologie:

Format- Swich to dual form.

3. Daca managerul poate suplimenta resursa umana numai intr-


o singura luna, care dintre ele ar avea prioritate si de ce?
Cat ar trebui sa investeasca in luna respective pentru
suplimentarea cu 1 ora a timpului de lucru al resursei
umane? Pentru ce interval de variatie al timpului de lucru al
resursei umane din luna de referinta este valabila aceasta
evaluare?

In cazul cresterii cu o ora a timpului de lucru al resursei


umane in luna noimebrie, cheltuileile totale de productie-stocare
se vor reduce cu u11=2,1429. Aceasta variatie a unei ore
suplimentare de lucru in luna noiembrie este valabila pentru
variatia timpului total de lucru al resursei umane in luna
noiembrie in intervalul [31463;32415]

4. Utilizarea analizei de sezitivitate si a analizei parametrice


pentru determinarea domeniului de admisibilitate pentru
variatia disponibilului de resurse.

Tabelul 10.47 Analiza de sezitivitate

Shadow price cel mai mare: 20.214 pt u5, rezulta:


Variabilele care ies sunt: X5, X7,X9

Pretul umbra asociat restrictiei C5 , estede 20.214. Acest prt


ramane valabil, adica neschimbat, daca disponibilul de resurse
variaza intre 3164 si 3354.
In tabelul nr 10.48, se poate observa ca am obtinut 6 intervale.
Daca disponibilul de resurse, se mentine intre 3233 si 3354,
atunci valoarea optima este de 20.21. Daca disponibilul de
resurse depaseste valoarea de 3354, atunci problema devine
infezabila.
Daca disponibilul de resurse scade sub 3233, pana la 3164, atunci
valoarea optima este de 20.21.
Daca dispnibilul de resurse este cuprins intre 3164 si 1644, atunci
valoarea optima este de 20.10
Daca disponibilul de resurse este cuprins intre 1644 si 0, atunci
slutia optima etse de 20.00, iar daca este cuprins intre 0 si -,
atunci problema devine infezabila.

Tabelul 10.48
5. Utilizarea analizei de sezitivitate si a analizei parametrice
pentru determinarea domeniului de optimalitate pentru
costurile unitare de productie si stocare.

Shadow price corespunzator lui C3 adica u3=201071

Tabelul 10.49

Programul de productie se modifica, pentru ca avem o variabila


care iese: X4.

Se poate constata ca sunt 4 intervale.


In coloana slope din tabelul de mai sus, pentru fiecare
interval de variatie al coeficientului lui x5, raportul dintre variatia
functiei obiectiv si variatia coeficientului. Rezulta ca pentru costul
unita cuprins intre 20.00 si 20.19m valoarea lui x5 optima este de
3233. Aceeasi situatie apare si pentru un cost mai mic de 20.00
Daca costul va devein mai mare , atunci se va modifica si
programulde productie.
Daca valoarea ceoficientului variaza intre 20.19 si 20.27,
atunci valoarea optima va fi de 2356. Daca costul de vine mai
mare de 20.27, programul optim de productie va fi de 2134.

6. In cazul unor produse indivizibile (tip integer), cum se


modifica modelul pentru determinarea structurii de
productie care minimizeaza cheltuielile totale de productie si
stocare?

Nu avem produse indivizibile. Deci nu putem aplica conditia


integrer.

Tabelul de mai jos prezinta maniera in care se va modifica modelul


pentru determinarea structurii de producie care minimizeaz
cheltuielile totale de producie i stocare. Modificarea variabilelor
de la continuous la integer s-a efectuat prin bifarea optiunii
Nonnegative Integer dupa File/New Problem

7. Productie uniforma
obtin productie uniforma si pentru Biscuiti cu crema de vanilie
BisVanilla
si pentru Covrigei vanilati BisVanilla respectiv:

Tabelul 10.50
Variabila Solutie
X1- nectar pt luna
3143
octombrie
X3- nectar pt luna
3204
noimebrie
X5- nectar pt luna
3233.4
decembrie
X6- ceai pt luna
3407
octombrie
X8- ceai pt luna
541.4
noiembrie
X10- ceai pt luna
2354
decembrie
MODULUL VII. Programarea activitilor unui proiect
pentru introducerea n fabricaie a produsului Croissant
cu crema de vanilie BisVanilla

7.1. Cazul duratelor deterministe i analiza cost durat

Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea n


fabricaie a unui nou produs Croissant cu crema de vanilie
BisVanilla la S.C. BisVanilla S.A implic activitile prezentate n
Tabelul 7.1. Pentru aceste activiti s-au estimat att duratele
normale i costurile corespunztoare, ct i duratele i costurile
activitilor n cazul suplimentrii resurselor umane i financiare
necesare urgentrii acestor activiti.

Simb Denumire Activita Durat Durata Costul Costul


ol activitate ti a urgenta normal duratei
precede norm (sapt.) (u.m.) urgente
nte ala (u.m.)
(sapt.
)
A Proiectare - 12 7 90+207= 135+207=3
produs 297 42
B Elaborare - 5 2 16+207= 30+207=23
program 233 7
marketing
C Pregatire A 6 3 3+207=2 4+207=
documentatie 10 211
tehnica
D Construire A 11 6 100+207 120+207=3
prototip =307 27
E Elaborare A 4 3 6+207=2 7+207=
prospect de 13 214
marketing
F Estimare cost C 3 2 2+207=2 3+207=
de productie 09 210

G Testare D 6 4 60+207= 70+207=27


tehnica a 267 7
productiei
H Studiul pietei B,E 8 4 20+207= 50+207=25
227 7
I Estimare H 3 2 2+207=2 3+207=
cerere si pret 09 210
de vanzare
J Redactare F,G,I 3 2 2+207=2 3+207=
studiu final 09 210

Conducerea S.C. BisVanilla S.A dorete s tie care este


durata normal i durata cea mai mic de realizare a studiului de
fezabilitate ct i costurile totale corespunztoare. De asemenea
conducerea este interesat n determinarea duratei medii de
realizare a studiului, a costului optim asociat acestei durate i
ealonarea n timp a activitilor pentru obinerea duratei medii,
durata optim n cazul unui buget total de 2430 u.m. (360
+10*207) u.m.

Modelul economico-matematic

Programarea n timp a activitilor pentru lansarea unui


produs nou cu un cost optim corespunztor unei durate totale
specificate pentru finalizarea proiectului se poate obine cu
ajutorul unui model ADC/Costuri.
Rezolvare
Rezolvarea problemei se poate face cu produsul informatic:
WINQSB/ CPM - PERT/ Deterministic CPM

Analiza economic a rezultatelor


Raportul managerial n care se analizeaz rezultatele obinute va
include:

1. Graficul reea al activitilor proiectului;

In tabelul de mai jos sunt prezentate activitatile propuse, duratele


de realizare : normala si urgenta.

Pentru rezolvarea problemei vom urma pasii :Solve and Analyze -


Solve Critical Path Using Normal Time - Results - Graphic Activity
Analysis.
2. Reprezentarea grafic a costului proiectului n funcie de
durata total de realizare, cu ajutorul punctelor de
coordonate:

(Durata total normal, Costul total normal); Using normal time

Winqsb Solve and Analyze Solve Crithical Path Using Normal


Time
In acest caz, durata de realizare a proiectului este de 32 de
saptamani, iar costul total este de 2911 u.m.

(Durata total minim, Costul total maxim); Using crash time

Winqsb Solve and Analyze Solve Crithical Path Using Crash


Time

In acest caz (urgentare proiect), durata de realizare a proiectului


este de 19 saptamani, iar costul total este de 3035 u.m.

(Durata total minim, Costul total optim); (durata totala minima


= 19 saptamani)
Winqsb Solve and Analyze Perform Crashing Analyze Meeting
the desired completion time - Desired completion time = 19

Daca proiectul se realizeaza in 19 saptamani, costul total optim


este de 3011.50 u.m.

(Durata total medie, Costul total optim asociat). (durata totala


medie = 25 saptamani)

Winqsb Solve and Analyze Perform Crashing Analyze Meeting


the desired completion time - Desired completion time = 25
Durata totala medie = (32+19)/2 = 25 saptamani. In acest caz,
costul total optim asociat celor 25 de saptamani este de 2418
u.m.

Datele obtinute mai sus sunt sintetizate in tabelul urmator :

Durata 19 19 25 32
(saptamani)
Cost (u.m.) 3011.50 3035 2948 2911

3. Durata optim n cazul unui buget total de (360 +10c) u.m.;

Winqsb Solve and Analyze Perform Crashing Analyze Meeting


the desired budged cost - Desired budget cost = 2970

Durata optima in cazul unui buget total de 2430 u.m.


(360+10*207) este de 23.67 saptamani.

4. Drumul critic pentru proiectul cu durat medie; durata medie


= 25 saptamani

Winqsb Solve and Analyze Perform Crashing Analyze Meeting


the desired completion time - Desired completion time = 25
Results Show Chritical Path
Din tabelul de mai sus se observa faptul ca exista 2 drumuri
critice pentru proiectul cu durata medie :
A-D-G-J
A-E-H-I-J

5. Termenele minime i maxime de ncepere i de terminare


pentru fiecare activitate.

Winqsb Solve and Analyze Perform Crashing Analyze Meeting


the desired completion time - Desired completion time = 25
Results Graphic Activity Analysis
Termenele minime si maxime de incepere ; minime si maxime de
terminare sunt sintetizate in tabelul de mai jos

Denumire Termen Termen Termen Termen


activitate minim de minim de maxim de maxim de
incepere terminare incepere terminare
A 0 10 0 10
B 0 5 8 13
C 10 16 14 20
D 10 17 10 17
E 10 13 10 13
F 16 19 20 23
G 17 23 17 23
H 13 21 13 21
I 21 23 21 23
J 23 25 23 25

6. Reprezentarea grafic a curbei costului proiectului pentru


planificarea activitilor la termenele lor minime sau la
termenele lor maxime de ncepere.
Winqsb Solve and Analyze Perform Crashing Analyze Meeting
the desired completion time - Desired completion time = 25
Results PERT / Cost Graphic

S-ar putea să vă placă și