STRATEGII IN SINTEZA SI

BIOSINTEZA
C3+C4+C5

STRATEGII SPECIFICE FORMARII

SCHELETULUI MOLECULAR
 Sinteza compusilor cu structura complexa implica parcurgerea tuturor
etapelor cerute de proiectarea produsului tinta:
analiza retrosintetica
conceperea cailor de sinteza
selectarea celei mai avantajoase cai
realizarea practica

varietate de reactii obtinere de produsi cu structuri si proprietati diferite

In chimia organica, reactiile sunt clasificate dupa criterii diferite:

modificarea scheletului molecular
afinitatea entitatilor care interactioneaza
tipuri de legaturi care se formeaza si se rup (legaturi C-C, C-H, etc.)
cinetica procesului,
2
 Reactii de constructie a scheletului molecular
Scheletul moleculei tinta, constituit majoritar din atomi de carbon, trebuie
asamblat din unitati mai mici (sintoni), prin reactii care se formeaza cu
preponderenta legaturi carbon-carbon si mai rar carbon-heteroatom.
Conceptia globala a sintezei cuprinde:
disectia scheletului molecular in sintoni
reasamblarea prin procedee cunoscute aplicate in trepte

C-C
C-H
legaturi
C-N

C-O
C-Het

Reactiile de formare a legaturilor C-C sunt clasificate in patreu tipuri de baza:

reactii electrofil-nucleofil
reactii periciclice
transpozitii 3

reactii de oxido-reducere
 Reactii de transformare a grupelor functionale
- reactii care au scopul de a modifica anumite grupe functionale de pe
scheletul molecular
Functiunile care apar odata cu formarea unei legaturi C-C (sau carbon-
heteroatom), in unele cazuri trebuie transformate in alte functiuni, necesare
pentru desfasurarea reactiilor ulterioare, iar in final, in grupele caracterisice
moleculei tinta.
necesitatea protejarii unor grupe, care altfel ar fi atacate de
reactantii utilizati pentru a interactiona cu alte centre din molecula.

Partea hidrocarbonata a scheletului in general este nereactiva si reactiile

se desfasoara in marea majoritate a cazurilor la nivelul grupelor
functionale sau in pozitiile fata de grupele activante.
4
 AMINOACIZII = compusi bifunctionali ce contin cel putin o grupare
carboxil si una amino
R-CH-(CH2)n- COOH
n0
NH2

- alcatuirea proteinelor
-
alifatici
Aminoacizi -

aromatici

COOH -
COO
HN H + H
HN
2 3

R R
aminoacid amfion 5

(ion dipolar)
 Astfel, n func ie de pH, aminoacizii pot exista n soluie apoas sub trei
forme: amfioni, cationi, anioni:
R + + R - R
+ +H H3N + HO
HN CH CH H2N CH
3
- -
COOH COO COO
Cation Amfion Anion
(ion pozitiv) (ion bipolar) (ion negativ)

Proprieti chimice ale aminoacizilor sunt determinate de:

- prezena gruprii COOH
- prezena gruprii NH2

- prezena altor grupri funcionale (-OH, -SH, )

- prezena simultan a celor dou grupri funcionale COOH i NH2
6
 Proprieti chimice determinate de prezena gruprii -COOH
a) Reacia cu alcoolii cu formare de esteri
b) Reacia cu bazele cu formare de sruri
c) Reacia de decarboxilare cu formare de amine biogene
d) Reacia de reducere energic cu formare de aminoalcooli

Proprieti chimice determinate de prezena gruprii NH2

a) Reacia de alchilare (metilare) cu formare de derivai cuaternari
b) Reacia de acilare cu formare de N-acil-derivai
c) Reacia de dezaminare cu formare de acizi nesaturai sau saturai
d) Reacia cu aldehidele cu formare de baze Schiff
e) Reacia cu acidul azotos cu formare de hidroxiacizi
7
 Proprieti chimice determinate de prezena altor grupri funcionale (-OH, -
SH, )
a) Gruparea alcool (-OH) se poate fosforila (esterificare cu H 3PO4). De
exemplu, serina duce la formare de fosforilserina (particip la structura
proteinelor din lapte)
b) Gruparea tiol (-SH) se poate oxida reversibil pentru a forma o legtur
disulfur. Astfel, cisteina se poate cupla cu o alt molecul de cistein
ducnd la formarea cistinei.

Proprieti chimice determinate de prezena simultan a celor dou grupri

funcionale COOH i NH2
- reacia de condensare intermolecular cu formare de dipeptide,
tripeptide, etc.
- doi sau mai muli aminoacizi reacioneaz ntre ei cu eliminare
intermolecular de ap ntre o grupare COOH a unui aminoacid i o
grupare NH2 a altui aminoacid.
- legtura peptidic format -CO-NH- st la baza structurii peptidelor,
8
polipeptidelor i proteinelor
H R" O H R' O
+
N C N C
H H OH H H OH
- H2O

R" H

C N H COOH
H2 N H C
O R'
Dipeptida
H R O
-HO +
2 N C

H H OH
R" H O R

C N H C COOH
H2 N H C N H
O R' H
Tripeptida

R" O R
H
C N H C COOH
H2N H C N H
H
O R' n 9
Polipeptida
 H2N O H
COOEt + N
R HC CH R R R
NH2 EtOOC - 2 EtOH N
H O

H2O

H2N CH C NH CH COOH

R O R
10
 H2N CH COOH + H2N CH COOH

R1 R2

H2N CH C NH CH COOH H2N CH C NH CH COOH

R1 O R R2 O R2
1

H2N CH C NH CH COOH H2N CH C NH CH COOH

R O R2 R2 O R1
1
11
 Pentru a reduce numarul de compusi ce se pot forma, se poate bloca
una dintre pozitii printr-o reactie de protejare:

+ H2N CH COOH

R1
H2N CH COOH H2N CH COO
R2 R2

grupare protectoare
12
 H2N CH COOH H2N CH COO

R2 R2

= grupare protectoare

H2N CH COOH H2N CH COO

R1 R1

= grupare activatoare

H2N CH COO + H2N CH COO

R1 R2
Aminoacidul ce contine gruparea carboxil activata

poate sa reactioneze atat cu celalalt aminoacid cat si

cu el insusi 2 compusi diferiti
13
 necesitatea protejarii si a grupei amino a aminoacidului activat

H 2N CH COOH H 2N CH COO

R2 R2

= grupare protectoare

H 2N CH COOH HN CH COOH HN CH COO

R1 R1 R1
= grupare protectoare = grupare activatoare

HN CH COO + H2N CH COO

R1 R2

HN CH C HN CH COO
14
O
R1 R2
 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca grupele protectoare sunt:
sa fie usor de introdus (conditii blande de reactie) pentru a nu
degrada peptida in constructie
introducerea sa se faca prin reactii cantitative
sa nu prezinte carbon asimetric (se obtine racemicul, deci se pierde
jumatate din materie, ori, pentru un produs biologic activ a carui sinteza
numara foarte multe etape, scaderea randamentului va fi semnificativa)
sa fie usor de deslocuit (conditii blade si randamente cantitative)
toate reactiile sa se desfasoare in conditii neracemizante

! Catenele laterale prezenta grupelor acide sau bazice pot influenta

fie reactiile de protejare-deprotejare fie cele de cuplare.

necesitatea protejarii acestor grupe prin reactii specifice fiecareia dintre ele

Fiecare grupa protectoare trebuie sa fie indepartata sau introdusa prin

reactii si cu reactivi specifici. 15
 I. Strategii de protejare deprotejare a grupei amino
Protejarea, chiar si temporara, a unei grupe amino inseamna
micsorarea reactivitatii acestei functiuni.
Acest lucru este posibil prin doua modalitati diferite:
prin impiedicare sterica
prin impiedicarea dubletului de electroni de nelegatura in alta directie,
spre exemplu prin delocalizarea acestuia pe alte legaturi multiple.

Grupa protectoare:
- nu trebuie sa fie prea stabila (altfel reactivii de deprotejare ar putea ataca

si legatura peptidica CO-NH- din mijlocul catenei)

- nu trebuie sa fie prea instabila (altfel va fi atacata direct de grupa
carboxil libera aminoacidului ce trebuie protejat temporar)

cuplare Peptida Ciclu de

HN COO cuplare-deprotejare
CH deprotejare

R1 H2N-Peptida 16
I.1. URETANII = esteri ai acidului carbamic (derivat de acid carbonic)
HO C OH HO C NH2 R O C NH R'

O O O
acid carbonic acid carbamic uretan

R O C NH R'
O

caracter de ester caracter de amida

.. +
R O C NH R' R O C NH R'
-
O O
17
 I.1.1. Uretani sensibili la acizi
RO R' R O C NH R' + C NH R'
C NH R +O
: +
O: OH OH
+ - CO2
H

+ H2N R'
R :
Carbocation benzilic
+
C6H5 CH2 C6H5 CH2 O C NH R'

O
Cbz sau Z sau Cbo
(Carboxi-benzil sau N-benziloxicarbonil)

Introducere:
- reactia cu cloroformiat de benzil

C6H5-CH2-OH + Cl H2N-R'
C H
C Cl C6H5 CH2 O C Cl 6 5 CH2 O C NH R'
- HCl - HCl
O O O 18
cloroformiat de benzil
 Modalitati de deprotejare:
acidoliza puternica cu HF (ori sistemul HBr/CH3COOH)
hidrogenare catalitica H2/Ni sau Pd/C sau Pd/BaSO4 in solventi
organici anhidri sau aposi (toluen, izo-propanol,)

Alegerea unei metode de natura catenei polipeptidice precum si a

aminoacizilor constitutivi.
de tipul reactiilor secundare ce pot insoti
deprotejarea functiunii amino (metoda de scidare
cu HF prezinta cele mai putine riscuri de reactii
secundare)

Avantaj: usurinta de introducere, mare versatilitate (se pot proteja

simultan atat gruparile amino principale cat si cele din catenele
laterale ale aminoacizilor)
existenta unor procedee convenabile de indepartare
tendinta relativ scazuta de racemizare
Dezavantaj: instabilitate fata de baze tari (spre exemplu in
conditiile19 saponificarii esterilor)
 Carbocation tertiar
+ (CH3)C O R'
(CH3)C C NH Boc (tert-Butil-oxicarbonil)

O
Introducere: (CH3)3C O O C O C(CH3)3
- reactia cu pirocarbonatul de tert-butil C

O O
Caracter de ester
Modalitati de deprotejare: caracter de ester
 acidoliza medie cu acid trifluoroacetic

in prezenta de acid acetic glacial, la incalzire, vor fi indepartate

simultan atat grupa Z cat si Boc

Avantaj: rezistenta la actiunea bazelor si a hidrogenului in

prezenta catalizatorilor de hidrogenare
Dezavantaj: sensibila fata de acidoliza, chiar si in conditii moderate

! Carbocationul tertiar alchena (izo-butena)

H3C + H3C
+ -H
C CH2 H C CH2 20
-eliminare
H3C H3C
 Carbocation totodata tertiar si benzilic
CH CH3
3
C+ C O C NH R'
CH3 CH O
3
Bpoc (Bifenil-propil-oxi-carbonil)

Modalitati de deprotejare:
acidoliza foarte blanda cu acid trifluoroacetic

Avantaj/Dezavantaj: introducere si eliminare foarte usoara (chiar si aciditatea

redusa a unei grupari carboxil este suficienta pentru
deprotejare)

Inconvenientul major al utilizarii uretanilor sensibili la atacul

acizilor este formarea, in cazul reactiei de deprotejare, de
carbocationi, specii electrofile susceptibile de a efectua procese
21
de alchilare pe celelate functiuni prezente.
 I.1.2. Uretani sensibili la baze
reactia de deprotejare decurge printr-un proces de -eliminare
hidrogen mobil
R' H H
R
C C O C NH C CO

H H O R"

R' H H3C
R C CH2 + O C R"
C C O C NH R" NH
- BH
-
H H O H3C O
- -
.. BH
B .. -B
O C NH R"

OH

- CO2
22
H2N R"
 CH2
H

CH2 O C NH R"
O

Fmoc (Fluoren-metil-oxi-carbonil)

Introducere:

CH OH + COCl2 CH OCOCl + H2N-R O C NH R

2 CH 2
2

Modalitati de deprotejare:
sub influenta unei baze slabe (piperidina)

Avantaj: posibilitatea controlului reactiei de deprotejare prin spectrometrie

in UV (fluorenul este usor detectabil prin aceasta tehnica) 23
 O O

HC CH O C NH R HC CH CH + H N R
3
S
CH 2 3
S
2 2

- CO2
(H) O (H) O
O H
- ..
sulfona
B

Modalitati de deprotejare:
cu o solutie slab bazica de hidroxid de potasiu

I.2. ALTE GRUPE AMINO-PROTECTOARE

I.2.1. Gruparea tosil

HC CH SO H3C C6H4 SO2 NH R
2
3 6 4
tosil tosilamida

O
..
S NH
O 24
 Introducere:
NaOH sau Et3N
H3C C6H4 SO2 Cl + H2N-R H3C C6H4 SO2 NH R
p-toluensulfoclorura - HCl

Modalitati de deprotejare:
reducere cu sodiu in amoniac lichid (pot aparea insa reactii
secundare nedorite din cauza excesului de sodiu metalic)

Avantaj: de natura experimentala (mod de lucru relativ usor; randamente

foarte mari; tosil-aminoacizii sunt substante solide, cristalizate)
Dezavantaj: labilizarea excesiva a hidrogenului din pozitia
B .. .. .. +
Tos NH CH CO X Tos N CH CO X Tos N CH CO
-
.. - X ..
R R R
Tos N CH R H2O Tos NH2 + O CH R

- CO tosilamida

25
gruparea tosil nu este foarte potrivita pentru protejarea grupei amino a unui aminoacid
I.2.2. Impiedicarea sterica - alchilarea
reactie de cuplare

HN CH COOH + H2N Peptida HN CH CO NH Peptida

R1 R1

reactie de auto-cuplare

HN CH COOH + HN CH COOH HN CH CO N CH COOH

R1 R1 R1 R1

amina protejata mai contine un atom de hidrogen, a carui reactivitate

este insa mult mai mica
necesitatea blocarii reactiei de auto-cuplare impiedicare sterica 26
 Impiedicarea sterica poate fi realizata in doua moduri diferite:

prin prezenta a doua grupari voluminoase (tip benzil)

2 C6H5 CH2 Cl CH2 C H H

6 5 2
R NH2 R N R NH2
- 2 HCl C 6H 5 Pd-C
CH2

Avantaj: asigura o protejare foarte buna printr-o impiedicare sterica maxima

Dezavantaj: reactivitate slaba in reactia de deprotejare (aminele tertiare
sunt amine foarte putin reactive)
prin introducerea unei singure grupari, dar foarte
voluminoase, precum cea de tritil (trifenil-metan)
(C6H5)3C Cl .. + +
H
R NH2 R NH C(C6H5)3 R NH2 C(C6H5)3
 + 27
R NH2 + (C6H5)3C
 reducerea bazelor Schiff obtinute prin condensarea aminoacizilor
cu benzaldehida
C6H5 CH O + H2N CH COOR CH CH N CH COOR
6 5

R R
Baza Schiff

H2/Ni

sau
NaBH4
CH CH2 NH CH COOR
6 5

tratarea acizilor carboxilici -halogenati cu benzilamina sau

debenzilarea catalitica a N,N-dibenzil-aminoacizilor
28
I.2.3. Protejarea prin acilare

legatura de tip amidic

Reactivi de acilare utilizati in chimia organica = derivati ai acizilor carboxilici
- cloruri acide
- anhidride

- deprotejarea se realizeaza in mediu bazic

! Posibilitatea de a ataca si legatura peptidica (legatura care in fond este

o legatura de acelasi tip, si anume amidica)
R
H+
R C NH R R C NH R C O+ H2N R
.. R
O B O
-
B
29
 Protejare prin mono-acilare
gruparea trifluoroacetil introdusa prin reactia cu anhidrida
trifluoroacetica acid trifluoroacetic anhidru, la temperatura joasa

F3C CO NH R'
trifluor-acetil grupare amido-

H2 N CO (F3C-CO)2O

CH TFA NH CH CO
exces
R R

Dezavantaj : reactii secundare (acilare a legaturii peptidice, scindare

sau acilare a catenelor laterale cazul aminoacizilor cu catene laterale ce
contin grupa hidroxil)

Modalitati de deprotejare:
reducere cu o baza (hidroxid de sodiu in solutie diluata, hidroxid de bariu
sau hidroxid de amoniu) 30
 grupa formil

Introducere:
incalzirea cu acid formic anhidru la 100 C
formilare cu un amestec de acid formic anhidru si anhidrida
acetica (agentul de formilare este anhidrida mixta formil-acetica)

HCOOH + (CH3CO)2O O CH OCOCH3

- CH3COOH

H2N CHR COOH O CH OCOCH3 HCO HN CH COOH

- CH3COOH
R

formilare cu acid formic anhidru in prezenta de diciclohexil-carbodiimida

(DCC)
31
 Protejare prin di-acilare
Avantaj: rezistenta foarte mare a protejarii la diferiti reactivi, prin
indisponiblitatea dubletului precum si prin inexistenta unui atom
de hidrogen mobil)
Dezavantaj: conditiile drastice in care se realizeaza introducerea gruparii
ftalil (se refluxeaza anhidrida ftalica impreuna cu aminoacidul
respectiv in diferiti solventi)
O O
OH H2N-R N R

OH
O R = CHR'-COOH O

O O

N COOC2H5 H2N-R N R

NaHCO3

O O
Reacivul lui Nefkens
32
 Modalitati de deprotejare:
hidrazinoliza prin refluxarea aminoacidului ori peptidei astfel protejate
cu hidrat de hidrazina intr-un solvent adecvat
O O +
H3N CH CO
H2N-NH2 N R Na2CO3
N CHR CO
NH
O O

+
O Na

N + H2N CH CO
- H2O NH
R
- CO2 O
33
 II. Strategii de protejare deprotejare a grupei carboxil
Protejarea grupei carboxil se efectueaza in scopul blocarii acesteia fie temporar (mai rar), fie permanent (ceea ce este cazul in majoritatea sintezelor peptidice).
Blocarea permanenta nu inseamna blocarea definitiva: grupa carboxil va fi impiedicata sa reactioneze de-a lungul intregii sinteze peptidice, dar va fi eliberata la sfarsitul
acesteia.
+ - protejare carboxil H2N CH COO
H3N CH COO (permanent)

R1 R1
aminoacid aminoacid
forma amfionica protejat la grupa carboxil

HN CH COO A

cuplare R2
aminoacid
protejat temporar la grupa amino
activat la grupa carboxil
H2N C CO HN CH COO deprotejare HN CH CO HN CH COO

la grupa amino
R2 R1 R2 R1
34
peptida
 grupa carboxilica ester
Structura esterului = f (tipul de strategie utilizat la lungirea lantului peptidic).

rezistenta la atacuri acide sau bazice

II.1. Grupa protectoare esterica rezistenta la atacurile

acide (deprotejare in mediu acid)
Daca se utilizeaza o strategie Boc/TFA gruparea esterica va trebui sa
reziste la atacul acid al acidului trifluoracetic, efectuat la deprotejarea gruparii
amino
Boc HN CH COO A + H2N CH COO R Boc HN CH CO HN CH COO R
R1 R R1 R2
2

A grupa activatoare a reactiei de cuplare

TFA
Boc CH CO HN CH COO R
HN
35
R1 R2
 O O O
C C C +
+R
+
O R O R O
..
H H
+
H

R+ - suficient de stabil pentru hidroliza esterului -

nu prea sensibil la atacurile acide

micsorarea densitatii electronice la atomul de oxigen

prezenta unor grupe electro-atragatoare

36
 esteri ai alcoolului benzilic para-substituiti cu grupe electro-
atragatoare (brom sau nitro)

C
Bzl-Br
O CH2 Br (NO2) Bzl-NO2

rest de p-brom (p-nitro) benzil

Modalitati de deprotejare:
cu hidrogen catalitic H2/Ni
amestec de acid acetic-acid bromhidric, la circa 70 C poate fi
daunator pentru catena peptidica
37
 esteri ai alcoolului benzilic para-substituiti cu grupe electro
-atragatoare dar care sa prezinte si un efect electromer donor de
electroni mult mai puternic (gruparea metoxi)
O
Bzl-OCH3
C
O CH2 OCH3

rest de p-metoxi benzil

Modalitati de deprotejare:
tratare cu acid trifluoracetic
38
 esteri alcoolului t-butilic (t-Bu) sau trifenil-metilic (tritil - Trt)

O O
C
C
O C(CH3)3 O C(C6H5)3

Introducerea gruparii tert-butil

O CH2 O
H +
R C + C R C
OH H3C CH3 O C(CH3)3
O

R C
OH
H3C
H C C+ +
3
-H
H3C
39
 Modalitati de deprotejare:
acid clorhidric in dioxan
acid bromhidric in acid acetic, la cald
tratare cu acid trifluoracetic
esterii trifenil-metilici hidrogenare catalitica

t
Protejarea cu grupele Bzl-OCH3 sau Bu/Trt, sensibile atacului acidului
trifluoracetic se utilizeaza in strategii ce implica utilizarea, pentru grupa
amino, de protectie de tip Fmoc, unde reactia de indepartare a grupei
protectoare se efectueaza in mediu bazic, cu piperidina.
40
II.2. Grupa protectoare esterica rezistenta la atacurile
bazice (deprotejare in mediu bazic)

Esterii cei mai utilizati din aceasta categorie sunt: metilic, etilic, benzilic.
Reactia de deprotejare a carboxilului esterificat este clasica hidroliza bazica a unui ester (saponificare).
 O O- O
-
+ OR
C C OR C
O R O H
- OH
HO ..
-
Pentru a decide asupra naturii lui RO se va tine seama de unul din
urmatorii factori:
- impiedicarea sterica
(cu cat esterul este mai voluminos eliminarea de alcoxid va fi mai dificila
- stabilizarea alcoxidului - spre exemplu prin conjugarea sarcinii
negative cu un nucleu aromatic
-

-O O etc.
 41
Reactia de deprotejare se realizeaza cu NaOH in acetona, dioxan sau metanol.
 esteri metilici sau etilici
Esterificarea cu alcool metilic
reactia in cataliza acida, in exces de metanol, cu acid clorhidric gazos sau
chiar cu solutie 0,1 M de acid clorhidric
reactia in cataliza acida, cu folosirea unui exces de metanol mai redus, in
prezenta de clorura de tionil
2 - +
+ CH OH SOCl Cl
HN CH COOH [HN CH COOCH + SO 2 + HCl
2 3 3 3

R R

Avantaj: usurinta reactiilor de protejare si deprotejare

Dezavantaj: reactii secundare in conditiile unei hidrolize
alcaline (transpozitii, racemizari,)
42
 esteri ai alcoolului benzilic nesubstituit
Esterificarea cu alcoolul benzilic - acidul utilizat drept catalizator fiind acidul
p-toluensulfonic, apa fiind scoasa din sistem prin distilare azeotropica cu diferiti
solventi organici (benzen, toluen) sau acid clorhidric

H2N COOH + HO H + H2N CH2 CO O CH2C6H5

CH CH2C6H5
- H 2O
R R
+
: OH OH
+
O H H2N CH C
H2N CH C H 2N CH C+
OH
R OH R R OH
OH .. OH
+
+ O
H2N CH C H O H2 N CH C CH2C6H5
CH2C6H5
R OH R OH H
.
.
CH OH O H
H2N O CH2C6H5
C H2N CH C O CH2C6H5
- H2O +
R + R
OH2
O
CH2
H2N C O CH2C6H5 43
-H +

R
 Esterificarea cu un derivat halogenat de benzil
O O
R C + CsOH R C
OH - +
O Cs
O O
R C
C + CH2
R -
- Cl O
O- Cl CH2
+
Cs

Cazul aminoacizilor dicarboxilici

H2N CH COOH

(CH2)2 acid glutamic (Glu)

COOH
introducerea a doua grupari protectoare diferite, specifice uneia sau alteia
dintre cele doua grupe carboxil formarea de chelati cu metalele, la care participa alaturi de grupa amino si cea carboxilica
vecina

HOOC CH2 CH2 NH2

2+ - CH2 CH2
OOC
CH - Cu HC COOH 44
COO H2N
 protejarea ambelor grupe carboxil cu aceeasi grupa protectoare si
apoi deprotejarea cu un reactiv specific

H N CH COOH H2N CH COO Bzl

2 1) CsOH
(CH2)2 (CH2)2
2) Bzl-Cl
COOH COO Bzl

LiOH H2N CH COOH

(CH2)2
H2N CH COO Bzl
COO Bzl

(CH2)2
COO Bzl HI + NBu3 H2N CH COO Bzl

(CH2)2
COOH
45
III. Strategii de protejare - deprotejare a gruparilor aflate
pe catenele laterale
Aminoacizii comuni din proteine contin o serie de grupari functionale ce
trebuiesc la randul lor protejate: gruparea hidroxil, gruparea tiol,
gruparea imidazoil, gruparea indolil, etc.

III.1. Protejarea gruparii hidroxil

COOH COOH
COOH OH
CH
HC CH2 OH HC HC CH2 OH
CH3
NH NH 2 NH
2 2
Serina Treonina Tirozina
(Ser) (Thr) (Tyr)

gruparea hidroxil

caracter nucleofil
(datorat perechii de electroni neparticipanti ai oxigenului) 46
 III.1.1. Protejarea gruparii hidroxil prin esterificare
III.1.2. Protejarea gruparii hidroxil prin eterificare
.. H + H
+
R O CH CH COOH R O CH CH COOH HO CH CH COOH
.. 2 .. 2 + 2
-R
NH2 NH2 NH2

Protejare prin eterificare a grupei hidroxil

grupare protectoare agent de deprotejare acidoliza

C6H5-CH2-O-R HF sau H2/Pd tare

(CH3)3-O-R CF3-COOH (TFA) medie

(C6H5)3C-O-R Cl2CH-COOH sol. 2% slaba

47