CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR DE E-LEARNING

Date personale:
Universitatea Politehnica din Bucuresti, Romania.
Sectiunea la care se incadreaza articolul: Social Sciences

Abstract
Pentru muli dintre cei care o folosesc, e-Learning este o noiune confuz. Este evident c e nu
nseamn electronic. e din e-Learning trebuie asociat unor noiuni precum evoluie, extindere,
dezvoltare, cretere. Utiliznd aria extins a nvrii i a cunotinelor, dorim sa oferim prin intermediul
acestei cercetri un instrument de nvare care s sprijine dorina de nvare, dispus ntr-un mod ct
mai eficient i productiv. ndrumnd paii utilizatorilor i asistndu-i n procesul de nvare putem crete
rata de nvare. Prim modelul nostrum, dorim sa aducem o imbunatatire a platormei, prin mici
imbunatatiri, ce sa permita crearea unei legaturi intre profesori si studenti. Aceasta lucrare prezinta
transpunerea informatiilor distribuite de catre profesori, in informatii usor de procesat, stocata
corespunzator, pentru a le putea transpune in informatii utile. Aceast lucrare aduce concepte noi i o
nou abordare n domeniul cercetrii.

Keywords: e-Learning, invatare, utilizatori, informatii

1. Introducere si context teoretic

Un studiu IBM (IBM, 2012) sintetizeaza urmtoarele caracteristici care vor fi prezente n
sistemele de e-Learning din noua generaie, n general diferite de cele tradiionale care au loc
prin prezen fizic: nvare activ; nvare liniar; nvarea social; nvare informal;
nvare mobil.

Invatare activa este realizata in mod interactiv, prin jocuri sau activitati, pentru a aplica
cunostintele intr-un timp real. Asigura un mod atractiv de a beneficia de o experinta
practica, intr-o situatie reala;

Invatare liniara reprezinta o invatare stricta, avand o a numita riguroziate in modul de a

prezenta materialul didactic, urmand anumiti pasi stricti, intorcandu-ne astfel la modul
traditional de invatare;
 Invatare sociala se refera la invatarea in mod interactiv, cu coloegii, pe diferite canale
online, grupuri, bloguri,etc. este o medoda frecventa de invatare, pentru atingerea
obiectivelor de invatare;

Invatare informala este spontana si nestructurata. Are loc de obicei ntr-un context de
nvare la cerere/la nevoie, internetul fiind o sursa importanta de informare;
Invatare mobile - se realizeaz cu ajutorul smartphone-urilor i a tabletelor, oferind att
provocri ct i oportuniti. Platformele mobile ofer acces la un volum mare de
instrumente i coninut de e-Learning.

n viziunea european, sistemul e-Learning este considerat ca o component cheie a tuturor

aciunilor care vizeaz realizarea obiectivelor de la Lisabona, susinerea creterii economice,
precum i a numrului i calitii oferelor de munc.

Asigurarea unor standard de calitate este un factor principal, ce pune in evident

necesitatea unor protocoale, facilitand astfel fluxul de informatii.
SCORM( Shareable Courseware Object Reference Model): care mpreun cu alte
specificaii permite transferul obiectelor educaionale de pe o platform de e-learning pe
alta i clasificarea metadatelor

IEEE LOM( Learning Technology Standards Committee): Scopul acestui standard este de
a facilita cutarea, evaluarea, utilizarea i reutilizarea LOs, de ctre instructori, studeni
sau medii de nvmnt online.

IMS(Instructional Management System): ofer specificaii referitoare la localizarea i

utilizarea materialului educaional, evaluarea pregtirii i a progresului studentului,
interschimbarea datelor despre participani ntre diferite sisteme administrative.
AICC( The Aviation Industry CBT): liniile directoare recomand modul n care s se
lanseze i s fie urmrite cursurile prin intermediul unui LMS ( Learning Management
System ).
ISO/IEC JTC1 SC36( Joint Tech Committee, Sub Committee 36 Standards for:
Information Technology for Learning, Education and Training): JTC 1 este un comitet
comun al organizaiilor ISO i IEC. Subcomisia 36 - SC36 are cinci grupuri de lucru:
WG1 Vocabulary, WG2 Collaborative Technology, WG3 Learner Information, WG4
Management & Delivery, WG5 Quality Assurance & Descriptive Frameworks.
 2. Sistemul de e-Learning n Romnia

A. Metodologie

Lumea virtual devine din ce in ce mai prezenta si in continua dezvoltare in domeniul predarii
si invatarii modern, in special in invatamantul superior, de aceea am considerat c tema
constituie un subiect de cercetare multi-disciplinar i am urmarit aspectele de cercetare, tehnice
i educaionale, menionate n continuare.
Rezultatele cercetrii sunt utile pentru :
aprofundarea cunoaterii
creterea calitii i eficienei n educaia asistat de calculator, prin oferirea de suport
teoretic,
de a semnala direciile oportune de dezvoltare ale acestor programe
Pornind de la preocuprile comune pentru utilizarea metodelor statistice n studiul e-learning-
ului n nvmntul superior am realizat o cercetare asupra modului in care se foloseste e-
lerningul in universitati non-tehnice. Prin aplicarea unor metode statistice corespunztoare, s-a
ncercat identificarea unor posibile diferene n rezultatele obinute pe sexe, medii, faculti, timp
petrecut la calculator. Deasemenea, analiza scoate n eviden opiuni educaional relevante care
pot fi considerate specifice studenilor din universitile din Romnia.

Variables Measurement
Exista trei tipuri de variabile: variabile nominale, variabile de interval si variabile legate
de utilizarea platformelor electronice. Rezumand cele spuse, am efectuat tabelul 1 in care am
explicat structura fiecarei variabile.

Tabel 1. Continutul variabilelor

Denumire variabila Descriere
universitate
varsta
Scara nominala Variabila demografica
profesie
sex
Variabile referitoare la utilizarea platformelor Analiza platformelor existente in
electronice universitati
 Importanta platormei
Materiile la care este folosita platform
Scala de interval Evaluarea caracteristicilor platformei

Chstionarul a cuprins intrebri calitative ce au fost msurate utiliznd o scar n doua

puncte( da/nu), dar si intrebari mai complexe, avand un numar mai mare de variante( zilnic,
saptamanal, lunar, platform nu este utilizata). Folosind scala de interval, am permis ordonarea in
functie de importanta caracteristicilor definitorii ale platformei( foarte buna, buna, slaba). De
asemenea, chestionarul cuprinde intrebari referitoare la cate materii este folosita platform de e-
learning, cat de des si cu ce scop. Sunt insa intrebari deschise, in care respondentul trebuie sa
raspunda la ce facultate studiaza, dar si intrebai inchise. Intrebarile sunt formulate, cu scopul de a
fi cat mai precise si concise.

B. Date de analiza si cercetare

Chestionarul incepe cu intrebari filtru, cu scopul de a reine doar respondenii care pot
furniza informaiile necesare si de a direciona respondenii ctre o anumit ntrebare. Spre
mijlocul chestionarului sunt amplasate ntrebrile mai dificile, care necesit un efort mai mare
din parte respondentului, ntrebri de reamintire a unor intenii, scale. Chestionarul a fost
completat de catre 200 de respondenti. In figura 1, am prezentat numarul zilnic de raspunsuri.

Figura 1: Numarul zilnic de raspunsuri

 Actorii principali sunt studentii la licenta, ocupand 76%, fiind urmati de masteranzi 22%,
doctoranzilor ramanandu-le doar 1,5%( figura 2). Putem spune ca in studiul nostru structura a
fost dezechilibrata, 140 dintre acestia fiind femei, astfel repartitia pe sexe, fiind putin ingreunata.

Figura 2. Categoria de respondent, privind studiile

In diagram urmatoare este prezentata repartitia respondentilor pe varsta. Se poate observa ca

peste 150 de respondent au varsta cuprinsa intre 19-25 de ani, dat fiind faptul ca in majoritatea
universitatilor planul de invatatamant este de 3 ani, cuprinzand astfel si o mare parte dintre
masteranzi. Acesta intrebare reprezinta scala de interval, asa cum putem observa in figura 3.

Figura 3. Varsta respondentilor

 Cea mai relevant intrebare este cea cu privire la platforma de e-lerning folosita in
universitate, unde am constatat ca Blackboard ocupa locul fruntas cu 71 de raspunsuri,
insemnand 35,5%. Din urma la o mica diferenta este Blended, cu 65 de respondent. De asemenea
Moodle ocupa locul 3, avand 39 de respondent, cu un procent de 19.5%. Din chestionar
identificam si universitatile care folosesc platformele mentionate, organizandu-le astfel intr-un
mic table, in figura 4.
Universitate Platforma folosita Procentaj