Bine de stiut

BINE DE STIUT CRESTEREA IEPURILOR

Despre cresterea iepurilorInmultirea iepurilor
Ai unul sau mai multi iepurasi acasa, care au ajuns la maturitate, si te-ai gandit
ca e momentul sa ai si "nepoti", fie pentru a-ti mari familia, fie pentru a-i face
cadou prietenilor sau doar a-i comercializa. Iepurii sunt mamifere care se
inmultesc foarte usor si cu o prolificitate printre cele mai ridicate din lumea
animala. Insa si aici trebuie tinut cont de niste reguli de baza, simple, dar
esentiale pentru a avea animale sanatoase si fericite.

Varsta
Iepurii pot fi inmultiti numai cand ajung la maturitate, cand organele sexuale sunt
complet formate si adaptate pentru a procrea. La rasele mici de iepuri maturitatea
sexuala e atinsa la 5 luni (femelele), respectiv 6 luni (masculii). Rasele medii la
6 luni (femelele) si la 7 luni (masculii). La rasele mari si uriasi acest stadiu e
atins mai tarziu: 8 luni pentru femele si 9 luni pentru masculi.

Frecventa
Iepuroaicele, spre deosebire de alte mamifere, nu au ciclu mentrual periodic, deci
nu intra in calduri. Ele elibereaza ovulele la 10-12 ore de la imperechere. Astfel
putem spune ca iepuroaicele sunt apte de procreat tot timpul. O femela poate fata
si de 10 ori pe an, insa aceasta e o suprasolicitare a organismului si nu e
recomandata. Pentru a evita suprapopularea nu lasati niciodata femelele impreuna cu
masculii in aceeasi cusca. Zicala "a se inmulti ca iepurii" e cat se poate de
adevarata. Mai ales ca iepurii beneficiaza si de o prolificitate foarte buna,
aproximativ 8-12 pui la o fatare. Inmultind aceste valori cu numarul de potentiale
imperecheri dintr-un an ajungem undeva la peste 100 de urmasi de la o singura mama.
Asa ca pentru a controla inmultirea tineti separati indivizii de sexe opuse.
Masculii la fel sunt dispusi a se imperechea in orice moment. Totusi pentru o
eficacitate maxima a actului sexual, adica fecundarea tuturor ovulelor este bine ca
un mascul sa nu fie dat la monta mai mult de 7 ori pe saptamana, arareori de 2 ori
pe zi. Intr-o crescatorie mica, de familie, ar trebui sa fie cam un mascul la 8-9
femele.

Alegerea viitorilor parinti

Pentru a avea urmasi de calitate trebuie in primul rand sa avem genitori (parinti)
de valoare. De aceea vor fi alesi pentru reproducere doar acele exemplare care
corespund cat mai bine standardului rasei respective sau care au cel mai bine
exprimate caracteristicile pe care dorim sa le obtinem de la urmasi. Nu inmultiti
iepurii daca: doriti sa experimentati ce va rezulta din combinarea a doua rase sau
a doi indivizi de culori diferite (pentru aceasta studiati determinismul genetic al
culorilor). Intotdeauna imperecheati indivizi ai aceleiasi rase sau cel putin din
categorii asemanatoare (nu un pitic cu un urias). Scoateti de la reproductie acei
indivizi cu boli genetice sau care nu au o stare de sanatate propice imperecherii.
Daca unul din parteneri are de exemplu diaree sau orice boala contagioasa, o poate
transmite si celuilalt.

IMPORTANT nu imperecheati frate cu sora! Pot rezulta urmasi cu abnormalitati sau

mai firavi. In schimb orice combinatie de tipul mama-fiu sau tata-fiica este
posibila. Desi idealul in genetica e sa imperechem indivizi cat mai diferiti
genetic, pentru a avea urmasi cat mai viabili.

Imperecherea
Intotdeauna puneti femela in cusca masculului, altfel daca faceti invers masculul
va fi prea ocupat cu adulmecarea incaperii partenerei decat sa incerce sa o
monteze, iar pe de-alta parte femelele isi apara cu strasnicie teritoriul, astfel
masculul poate fi atacat sau nu i se va permite sa "presteze". Deci regula de baza:
femela vine la mascul; care la inceput o va mirosi, o va alerga cateva ture de
cusca pana cand iepuroaica se va aseza, va ridica coada si ii va permite masculului
sa se urce pe ea. Actul sexual va dura doar cateva secunde si se va termina printr-
un sunet scos de mascul si caderea intr-o parte a acestuia, adesea cu un smoc de
par al partenerei in gura. Moment in care procesul s-a terminat, iar femela poate
fi transportata in cusca ei. E recomandat ca dupa 8-10 ore acest fenomen sa se
repete pentru a fi siguri ca masculul si-a facut treaba ca la carte si nu cumva a
nimerit pe langa vulva partenerei, in plus astfel poate creste numarul de ovule
fecundate. Notati in calendar data la care s-a facut monta.

Gestatia
La iepuri gestatia dureaza 30-32 de zile din momentul in care a avut loc monta.
Totusi pentru a fi siguri daca iepuroaica e gestanta la 14 zile se poate efectua o
palpare a abdomenului, cu blandete, simtind la un moment dat intre degetul mare si
index niste formatiuni ca boabele de strugure (puiutii). Acest control nu trebuie
facut mai devreme deoarece pot fi afectati iremediabil puii. O alta tehnica
folosita de unii crescatori e imperecherea femelei inca o data la 14 zile. Daca e
gravida atunci ea va refuza masculul. Totusi unele femele pot accepta iepuroiul si
daca sunt gestante. Cum la iepuri uterul are forma de Y e foarte posibil ca prima
gestatie sa fie doar intr-un corn, iar a doua sa se produca in celalalt corn.
Astfel pot aparea dificultati in sarcina si la nastere, puii din a doua runda de
imperechere fiind nascuti prematur. Deci cel mai bine e sa se renunte la aceasta
metoda de verificare a gestatiei.

Nasterea
Survine la aproximativ o luna de la imperechere. Cu cateva zile inainte sau chiar
de la debutul sarcinii, e bine sa puneti in cusca iepuroaicei un cuib/o cutie
pentru fatat. In apropierea momentului nasterii mama va incepe sa-si amenajeze
cuibul strangand paie si smulgandu-si par de pe piept si burta pentru a amenaja cat
mai confortabil culcusul. Nasterea are loc repede, in general noaptea. Puii sunt
fara par si cu pleoapele alipite, ascunsi prin culcus. Nu e recomandat sa fie
atinsi in primele zile, deoarece femela detectand mirosuri straine ar putea sa ii
refuze de la alaptat sau chiar sa-i arunce din cuib, uneori chiar sa ii manance. E
bine ca femela sa aiba in cusca dupa fatare apa si hrana.
Iepuroaicele sunt mame extrem de devotate si grijulii cu puii lor, care sunt niste
nazbatii ambulante si extrem de dragalasi. Nu inmultiti iepurii doar pentru a va
bucura de simpaticia puiutilor, luati in considerare si faptul ca acestia vor
creste si vor deveni adulti, iar asta se intampla destulde repede, au un ritm de
crestere alert. Respectati animalele pentru ceea ce sunt ele nu doar pentru aspect.
Cu multa afectiune daruita iepurasul poate fi un animal de companie ideal.
n programarea reproducerii ntr-o crescatorie de iepuri de casa, este necesar sa
posedam cteva cunostinte elementare privind particularitatile reproducerii acestei
specii.
n programarea reproducerii ntr-o crescatorie de iepuri de casa, este necesar sa
posedam cteva cunostinte elementare privind particularitatile reproducerii acestei
specii. n acest context, trebuie sa stim ca:
iepuroaicele manifesta calduri tot timpul anului;
n ovarele iepuroaicelor, exista permanent foliculi pe cale de maturare, ovulatia
fiind provocata de actul montei;
femelele n calduri sunt nelinistite, se agita n cusca, rascolesc asternutul,
si smulg parul de pe abdomen, fac cuib, stau ntinse, au organele genitale externe
de culoare rosu-aprins, introduse n cusca masculului, accepta monta;
la tineretul femel, prima monta se realizeaza prin tatonare, dupa atingerea a 70-
75% din greutatea de adult a rasei si a vrstei optime (tabelul 1);
la femelele multipare (care au fatat de mai multe ori), pentru programarea la
monta, trebuie sa se aiba n vedere: numarul de pui fatati si ntarcati, starea de
ntretinere si vrsta;
ntr-o crescatorie de iepuri, raportul ntre sexe este de un mascul la 9 femele;
n vederea montei, femela se introduce n cusca masculului (niciodata invers);
dupa doua monte consecutive (la interval de 10 minute ntre ele), iepuroaica se
readuce n cusca ei;
 masculii pot fi folositi la monta doua zile consecutive, dupa care li se asigura
o zi de pauza;
diagnosticul gestatiei, se poate face prin mperecheri de control la 5-6 zile de
la monta, sau prin palparea abdomenului la 10-15 zile dupa mperechere;
dupa o gestatie de 30-31 zile, femelele fata ntre 1-12 pui, cu o greutate medie
cuprinsa ntre 50-70 g;
la 24 ore dupa fatare se face controlul cuibului, ocazie cu care se numara puii,
se observa viabilitatea lor si se elimina resturile placentare si puii morti;
n functie de sistemul de crestere practicat, puii de iepure de casa se ntarca
la vrste cuprinse ntre 28-60 de zile.

Ritmul de reproducere
Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de casa ntr-o crescatorie,
trebuie sa tinem cont de conditiile de crestere asigurate (hranire si adapostire)
n cadrul acesteia.
Productivitatea iepuroaicelor dintr-o ferma, estimata prin numarul de pui ntarcati
pe cusca si pe an, depinde de intervalul ntre doua fatari succesive, de numarul de
pui la fatare si de procentul de supravietuire a puilor pna la ntarcare.
Dupa intervalul de timp ntre doua fatari succesive, ritmul de reproducere poate
fi:
Ritmul de reproducere extensiv, este caracteristic crescatorilor care dispun de
conditii de hranire si adapare precare si se bazeaza pe realizarea a doua fatari pe
an, n urma carora se obtin 12-18 pui ntarcati pe femela. Un ciclu de reproducere
este alcatuit din 30 zile de gestatie si 60 zile de alaptare. Cele doua cicluri de
reproducere nsumeaza 180 zile pe an si se deruleaza ntre 1 martie-15 septembrie.
Ritmul de reproducere semiintensiv consta n realizarea a 3 fatari pe an, n urma
carora se ntarca 26-28 pui/femela. Intervalul ntre doua fatari succesive este de
75 zile (30 zile de gestatie si 45 zile de alaptare). Cele trei cicluri de
reproducere nsumeaza 325 zile.
Ritmul de reproducere intensiv se bazeaza pe realizarea a 4 fatari pe an si
obtinerea a 30-35 pui ntarcati/femela. Durata unui ciclu de reproductie este de 75
zile, iar femela este n activitate 300 zile/an.
Ritmul de reproductie foarte intensiv consta n obtinerea a 6 fatari/an/femela si
a 36-48 pui ntarcati/an/femela. Fatarile au loc la interval de 60 de zile (30 zile
de gestatie si 30 zile de alaptare), iar femela este n activitate 360 zile/an.

n functie de ritmul de reproducere ales se ntocmeste n ferma un plan de monta si

fatari .

Boli frecvente la iepuri

Iepurii sunt animale sensibile, mai ales cei crescuti in captivitate. Trebuie
acordata multa atentie comportamentului iepurelui, intrucat acesta va indica daca
iepurele se simte sau nu bine. Daca iepurele dumneavoastra nu mai este vioi, sta
retras si mai mult culcat este cazul sa apelati la un medic veterinar.
Pot fi mai multe cauze ale imbolnavirii iepurilor. Printre cele mai frecvente se
afla urmatoarele:
Alimentatia neadecvata;
Ingrijire deficitara;
Infectarea cu virusi, bacterii, ciuperci, etc.
Deficiente ereditare;
Raniri.
Printre cele mai des intalnite boli la iepuri se afla:
Avitaminoza
Cresterea neregulata a dintilor
Boli digestive
Boli respiratorii
Boli infectioase
Boli parazitare
Insolatii si degeraturi
Foarte important de retinut este ca nu trebuie consumate sub nici o forma carne sau
organe provenite de la un iepuri bolnavi sacrificati.

Hranirea Iepurilor
Atunci cand va horarati ca doriti sa cresteti iepuri, fie ca animale de casa sau in
vederea dezvoltarii unei afaceri proprii, trebuie sa constientizati
caracteristicile si nevoile acestor animale.
Iepurii sunt mamifere cu o durata de viata cuprinsa in general intre 8 si 12 ani
pentru iepurii care traiesc in captivitate in conditii bune de viata. Durata de
viata pentru iepurii care traiesc in salbaticie este mult mai mica atat din cauza
conditiilor grele de viata cat si a animalelor de prada.
Pentru cei care dorec sa creasca iepuri in vederea dezvoltarii unei afaceri un
avantaj major este perioada de gestatie mica la iepuri, de numai 31 de zile.
Iepurii sunt animale sociabile, prietenoase care au nevoie de compania altor
animale de acelasi fel.
Inainte de a iti cumpara unul sau mai multi iepuri trebuie sa te asiguri in primul
rand ca detii spatiu necesar pentru cresterea acestora.

Substante minerale
Vitamine
Proteine, lipide ( grasimi ), glucid
In cadrul sistemului familial de crestere a iepurilor (in gospodarie) , vom folosi
pentru furajere fan si graunte de cereale. Acestea le vom pune la dispozitia
urechiatilor , fie ca atare (asa cum sunt),fie prelucrate prin procedee mecanice
simple (macinare, tocare, zdrobire,etc).
Hranirea cu nutreturi din gospodarie se completeaza in cazul sistemului
semiintensiv de crestere cu supliment furajer concentrat. In urma acestui sistem de
hranire, iepurele se va ingrasa cu aproximativ 25 de grame pe zi.
Furajele vor fi oferite in hranitori speciale (jgheaburi pentru nutreturi) , altfel
iepurii vor face risipa de hrana , imprastiind furajele pe podea si calcandu-le,
ceea ce le va face improprii consumului.

NUTRETURI FOLOSITE :
Furajele verzi
Sunt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate , amestecate cu lucerna si
trifoi si pot reprezenta cam 50 - 100 % din hrana iepurilor .
Furajele verzi nu se ofera proaspete, ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea
nu vor fi lasate la uscat la soare ci la umbra ).
In nici un caz insa , nu vom oferi ca hrana iepurilor furaje verzi , daca :
sunt ude cu roua ;
sunt prafuite ;
sunt impurificate cu pamant ;
contin plante posibil toxice .
De asemenea , nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate
excesiv cu ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente cu
substante chimice (ex. pesticide ).
Fanurile de lucerna, trifoi si graminee
Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura
volum mare ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei.
Este preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi , deoarece in cazul celui de
lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele, provocand o mare risipa.
Pentru iepurii adulti si chiar pentru tineret, fanurile pot constitui singura sursa
de hrana pentru toata durata sezonului rece.
In afara acestei perioade, fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 40 - 50
%.

Furajele grosiere
Furajele grosiere , paiele, vor fi introduse in hrana iepurilor doar pentru a
corecta ingestia de substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am
oferit anterior prea multe furaje suculente cum ar fi ,de ex. sfecla furajera).
Paiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in
randul carora exista cazuri de enterita (diaree).
Tocmai de aceea administrarea furajelor de acest tip trebuie sa fie o masura de
prevedere (de igiena alimentara) si nu doar un mod de a combate o boala digestiva
aparuta deja.
Morcovul reprezinta nutretul preferat al iepurilor, datorita gustului sau placut si
dulce.
Sfecla furajera
Poate fi administrata in cantitati moderate. Frunzele de sfecla furajera vor fi
administrate iepurilor in cantitati foarte mici , intrucat contin oxalati
(substante ce provoaca diaree si intoxicatii).
Grauntele de cereale
Grauntele (ovaz, grau, orz, secara, porumb) se pot administra intregi sau macinate.
In cazul macinarii utilizarea lor digestiva va creste.
Tarata (care este un produs secundar al macinarii grauntelor) poate fi folosita
numai in cantitati mici , deoarece are efect laxativ.
Boabele de soia si mazare
Pot fi utilizate doar in cazul iepurilor adulti (maxim 20 %) din portia zilnica.
Pot fi oferite ca atare sau dupa tratarea lor termica (fierbere).

HRANIREA IEPURILOR IN CRESCATORIILE INTENSIVE

In cadrul fermelor specializate in cunicultura , exista cerinta intensificarii
proceselor de crestere. In ferme vor fi utilizate tehnologii de preparare a
furajelor care sa permita o productivitate ridicata. Cel mai performant sistem de
preparare din acest punct de vedere este granularea (este vorba de compactarea
mecanica a sortimentelor furajere maruntite).
Prin granularea furajelor se obtin cateva avantaje majore :
timpul de conservare a furajelor creste;temperatura din timpul compactarii
imbunatateste starea sanitara a furajelor;creste digestibilitatea si randamentul de
valorificare al hranei;se evita consumul preferential al furajelor (iepurii nu mai
pot alege);se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii .Iepurii tineri
hraniti astfel realizeaza 1 kg de spor in greutate pentru fiecare 2,5 - 3,5 kg de
nutret granulat