MITOMANIA - FORMA PATOLOGICA A COMUNICARII

Mesajde CONSTANTA VASILE Lun Aug 31, 2009 8:16 pm

Ce este mitomania si cum se manifesta ea?

Cea mai simplista definitie a mitomaniei este aceea de tendinta patologica de a

minti. Practic, mitomania se manifesta prin denaturarea adevarului sau prin
nascocirea unor intamplari extraordinare de catre o persoana, cu scopul de a atrage
atentia celor din jur asupra sa, de a iesi in evidenta si a obtine admiratia si
simpatia anturajului.

De ce si cum minte un mitoman?

Aparitia si manifestarea mitomaniei sunt legate de domeniul afectivitatii.

Mitomanul minte pentru a se simti bine, pentru a se simti securizat. El nu poate
face fata realitatii de a fi o persoana stearsa, capacitatile sale neoferindu-i
posibilitatea unei afirmari reale si atunci face apel la minciuna, ca la o ultima
resursa. In acest mod el reuseste sa isi gaseasca o satisfactie afectiva pe care
realitatea concreta nu i-o poate oferi. Tocmai de aceea, de regula eroul acestor
povestiri imaginare este tocmai autorul lor. El se simte deosebit de satisfacut
atunci cand, in urma celor povestite, anturajul ii da crezare, il considera
inteligent, altruist, o persoana extraordinara. In ceea ce priveste scopul acestor
minciuni mitomanul nu urmareste prin ticluirile sale atingerea vreunui scop
utilitar, ci insusi faptul minciunii, aceasta reprezentand una dintre deosebirile
fundamentale dintre minciuna patologica si cea "normala".
De regula, mitomanul este constient de caracterul absurd al productiilor sale dar
recompensa afectiva pe care o primeste atunci cand minte este atat de importanta
pentru el incat nu se poate abtine. Acest obicei al denaturarii adevarului poate
avea insa, din pacate, urmari negative. Ea poate duce la alterarea relatiilor cu
cei din jur odata ce acestia sesizeaza caracterul fictiv al relatarilor
mitomanului, poate isca neintelegeri, certuri si chiar destramarea unor relatii de
cuplu.

Exista mai multe feluri de mitomanie?

Este important de stiut faptul ca exista anumite "grade" ale mitomaniei. Cel despre
care am vorbit pana acum este cel mai putin patogen, in sensul ca aceasta forma se
caracterizeaza prin faptul ca individul este constient de minciunile sale si nu
prezinta si alte simptome, modificari comportamentale care sa ii tulbure sau chiar
impiedice activitatea de zi cu zi si relatiile cu cei din jur. Din pacate insa,
putem intalni mitomania si ca fenomen nedeliberat, fapt de care persoana in cauza
nu este constienta, caz in care ea se constituie intr-un simptom patologic. Aceasta
situatie poate sa apara in cazul unei isterii sau a unor tulburari de
personalitate, diagnostice mai grave si mai ample decat in cazul primei categorii.
In plus, exista autori de specialitate care iau in considerare si o alta forma de
mitomanie, respectiv "mitomania conventionala". In cazul acesteia este vorba despre
exagerarile care apar atunci cand sunt relatate povestiri "adevarate", cu scopul de
a obtine sau a intretine o stare de buna dispozitie. Este, de exemplu, cazul unor
vanatori sau pescari care "impodobesc" realitatea cu elemente de suspans sau
prelungesc firul actiunii tocmai pentru a-i face pe ascultatori sa o savureze din
plin.

Mincinosii patologici

Multi dintre noi am avut de-a face cu oameni care frecvent sau chiar permanent ne
mint. Oameni care mint constant, fara un motiv intemeiat sunt cunoscuti ca
mincinosi patologici. Ei au o nevoie intensa ca oamenii sa ii placa, dar minciuna
lor ii tine pe oameni la distanta. in acest sens ei sunt auto-distructivi, in
sensul ca altii decid ca mincinosul este mai stresant decat merita.
Unii mincinosi patologici nu sunt constienti ca spun tot timpul minciuni. Ei merg
si mai departe si chiar traiesc o minciuna, uneori chiar adopta o identitate
complet diferita si o traiesc ca si cum ar fi adevarata. Ei pot poza in fizicieni,
avocati, vedete rock, eroi etc. Cea mai importanta recompensa pentru acestia este o
crestere a stimei de sine. Cam o treime dintre mincinosii patologici adopta
identitati false.
Acestia sunt impartiti egal intre barbati si femei. Au de obicei o inteligenta
medie si au abilitati verbale peste medie. Unul din patru simuleaza boala, si unu
din cinci a fost arestat pentru furt, escrocherie, plastografie etc.
Mincinosii patologici sunt unii dintre cei mai sarmanti oameni pe care ai vrea sa
ii cunosti. Sunt experti in inselatorie, si spre deosebire de ceilalti oameni, nu
arata emotiile sau nu se supara cand mint.

Dintre mincinosii non-patologici fac parte:

Mincinosii ocazionali din care facem parte toti. Chiar nu le place sa

minta, dar o vor face din cand in cand pentru a evita situatii neplacute sau pentru
ca nu vor sa admita ca au facut ceva gresit sau jenant. Pentru ca se simt
inconfortabil mintind, se vor trada cand mint prin expresivitate si limbajul
trupului sau voce.
Mincinosii frecventi stiu ca minciuna este gresita, dar asta nu ii face sa
se simta prost. Din acest motiv este posibil ca ei sa minta regulat si e putin
probabil sa se dea de gol. Totusi pentru ca se simt bine mintind, nu acorda asa de
multa atentie consecintelor si logicii declaratiilor lor.
Mincinosii din obisnuinta sunt iesiti din comun. Ei au dificultati in a
separa realitatea de fictiune si spun tot ce le trece prin minte indiferent de cat
de exagerat, ridicol, ilogic sau fals ar fi. Ei mint atat de frecvent incat nu isi
arata disconfortul psihic, dar sunt atat de neglijenti cu continutul incat sunt
usor de prins.
Mincinosii profesionisti sunt cei mai greu de identificat. Ei nu mint fara
discriminare ca mincinosii din obisnuinta. Ei mint cu un scop. Mincinosii
profesionisti isi duc minciunile pana la capat si stiu exact ce au de spus si cand.
Pentru ca a fost exersata atata, minciuna nu se va arata in comportamentul lor
expresiv. Singura metoda de ai prinde este prin verificarea unei alte surse
independenta. In aceasta clasa sunt inclusi aceia care isi castiga existenta prin
minciuna: magicienii, vrajitoarele, mediumii, ghicitorii etc.

Articol realizat de Constanta Vasile, psiholoG

Mitomania este o patologie in care bolnavul simte o nevoie acuta de a inventa

pentru a trece mai usor peste amagiri. Mitomanul nu este capabil sa-si dea seama in
ce situatie se afla, anturajul fiind cel care il poate ajuta sa depaseasca aceasta
stare.

Prin minciunile pe care le spune mitomanul poate atrage admiratia celor din jur,
lucru care il bucura nespus. Multi barbati si femei care sufera de mitomanie
exagereaza in privinta actiunilor pe care le intreprind, uneori chiar distorsionand
adevarul.

Forme de mitomanie

Mitomania este caracterizata ca o tendinta patologica de a minti fara a avea

constiinta asupra faptelor exprimate. Aceasta nevoie irepresibila de a fabula, de a
inventa povesti imaginare si de a transforma adevarul il face pe mitoman incapabil
sa faca diferenta intre realitate si ceea ce devoaleaza imaginatia.

Scopul mitomanului nu este acela de a-si insela anturajul, ci mai degraba de a-si
crea o alta viata asa zis perfecta fugind de realitatea care il inconjoara.
Specialistii au definit 4 forme de mitomanie:

Maligna. Legata de un complex de inferioritate pe care trebuie sa-l compenseze;

Vanitoasa. Mitomanul incearca sa se puna in valoare, fara sa aiba vreo limita;
Ratacitoare. Mitomanul minte in continuu pentru a fugi de realitatea
inconjuratoare;
Perversa. Scopul minciunilor sale este inselaciunea (mitomanul este un escroc).
Mitomanul minte in continuu pentru ca ii e teama ca parerile celorlalti sa nu se
schimbe daca ar spune adevarul. Scopul sau este de a se pune in valoare sau
dimpotriva de a se victimiza (scene dramatice, persoane care afirma ca sufera de
boli grave etc).

Specialistii definesc mitomania ca un veritabil dezechilibru , mergand de la o

simpla boala la o tulburare simptomatica a unei nevroze sau psihoze. In cele mai
multe cazuri, mitomania survine in urma unui soc emotional (doliu in familie,
despartire dureroasa, esec profesional etc). Inventarea unei alte vieti atenueaza
suferinta si face realitatea mai suportabila.

Un mincinos nu este neaparat un mitoman

Toti oamenii sunt mincinosi intr-un anumit mod, incadrati la niveluri mai mari sau
mai mici. Insa, diferenta fata de mitomani consta in faptul ca mincinosii obisnuiti
au constiinta in momentul in care apeleaza la acest mod de a se exprima: pentru a
nu rani pe cineva, pentru a intoarce lucrurile in avantajul propriu, pentru a vinde
un produs etc.

Fata de un mitoman, mincinosul altereaza in mod deliberat adevarul pentru a insela

pe cineva. Un mitoman insa crede in propriile minciuni, minte pentru a trai, nu
face diferenta intre imaginatie si evenimentele nascocite de propria imaginatie.

Orice persoana poate duferi de mitomanie. Totusi, acest fenomen este foarte
raspandit in perioada copilariei si in adolescenta. Copiii mici si adolescentii au
tendinta de a inventa povestiri pentru a se face placuti de cei din jur. Daca
aceasta tulburare persista dupa adolescenta atunci se poate vorbi de o tulburare de
comportament grava.

Cum sa recunosti si sa tratezi mitomania

Este dificil sa depistezi o persoana care sufera de mitomanie, mai ales daca
minciunile se aproprie cat de cat de realitate si nu cunosti pe deplin persoana
respectiva. In momentul in care un mitoman este confruntat cu realitatea acesta
poate deveni agresiv si violent.

Mitomania poate deveni un adevarat handicap in viata sociala . Prin crearea unei
lumi paralele, mitomanul se deconecteaza progresiv de realitate si isi pune astfel
in pericol relatia cu anturajul sau (familie, prieteni, serviciu). Foarte rar
mitomanul isi da seama de problema de care sufera; persoanele din jurul sau trebuie
sa-l convinga ca este cazul sa se adreseze unui specialist.

Persoana afectata de mitomanie trebuie sa consulte un psihiatru cat mai repede

pentru a urma un tratament specializat: psihoterapie , uneori asociate cu
anxiolitice. In urma sedintelor de terapie, medicul incearca sa depisteze care este
cauza tulburarii de care sufera pacientul sau, pentru ca ulterior sa caute solutii
pentru a-i schimba comportamentul.
Daca ai in jurul tau o persoana care sufera de mitomanie, incearca subtil sa-l faci
constient de problema pe care o are si sa-l sustii pentru a depasi aceasta
tulburare.
 Articolul precedent Urmatorul articol
2009-10-08

10 COMENTARII
ARTICOL SCRIS DE
Ana-Maria Dragomir