Clod se trece Is realil::area sau depanarea unul monte] eiectronic CIJ tranzlstori este necesar, uneorl, si!! sa CI.

Inoasca starea pleseior components ~i in special a tranzistori!or prslIAzuli ill scbema.

Cum GSts bine $tiut, tranzistorlt cu acelaljli cod, de aceeasi tabrlcatie, clifera lntre ei prtntr-o seama de rnarimi c19 Ie caracterizeaza pertormantele. Acaste mi;irimi cuprind un numar foarte mare de parametrl, 0 parte din parametri pot fi luati din cataloaqe, rliminlnd 0 parte ce trebuie determlnatl experimental.

Pentru constructu l?i dspanarl curente este suficienta cunoastsrsa caracteristicilor stance cu ajutorul carora se pcate aprecta calttatea unui tranzlstor.

Dispozitivul ps care if prezentam in cele ce urmeaza of era poslbllltatea deterrnlnartl caracteristicilor statlce ale orlcarul tranzistor, indiferent de tip $i putere,

Cu acest dispozltlv se peats masura:

- Curentul rezidual colector-baza (lCBO);

- Curentul rezidual colector-emiter (lCEQ);

- Factorul de amplificare static in curent (13).

00 amacesta mod un

rametru fOllll'te s-a

Ia definitii!! de balli.

Inteleglndu-se p,in factor de ampli-

ficare static ul dmtre curen-

tul contmuu curentul con-

tinuu de intrars, mentinin-

du-se coestanta, adica

13 = AIC 41iS unde:

AIC = variatia curentului de colector;

AlB = variaiia curentuiul de 'baza. Din cele de mal sus reiesa ca pentTU 8 calcula valoarea lui P trebuie sa cunoastern variatia curentulul de colector ~i de baza.

Dlspozitivul dli posibiiitate mlisurarii acestor curenti, precum ~i a variatiel lor, putindu-se ridica ~i curba IC = = f(lB)' adrca curentul de colector functle de curentul de baza,

Dup! necesitate, se poate masure ~I regimul tranzistorului in montaj.

Dispozitivul of era avantajul dI scuteJ?te constructorul amator de procurarea (sau imobilizarea) unui instrument de mlisurli numai pentru masurarea unor tranzistori, el putlnd utiliza cu egal succes un aparat universal de tip «Avo met», «Unimet}) etc., Iar daca se gradeazli cadranul potentlomstrulul poate utiliza numai un miliampermetru (1-3 rnA).

baza, D".",,,,t;..,,,,,,,,,h

CI.Il il1trerupiitor (I) prin traunul astlel de potentio-

metw recornandet si se utilizEize

Ill'! intren.!plUor separat,

Relistel1ia (R) de 4 k.Qlimiteaza curentul de baza la maximum 0,8 mA, in caw! unei manipulari gre1$it8, protejlnd tranzlstorul (T).

Comutatorul (K.,) serveste la schlmbarsa polaritatil tUnctie de tipul tranzlstorulul masurat (p n p sau 1'1 p n).

Dlapozitivul se poate realiza lntr-o cutie din material plastic.

Pe panoul frontal (fig. 2) vor aparea axele potentiometrulul (P), axul cornutatorulut (K1) si cel al comutatorului (K2), soclul pentru fixarea tranzistorului, precum l?i suportul prevazut cu cele 6 borne (b1 ".b6 ).

Soclul se construteste dup! datele din fig. 3, din tubulste de alama cu diametrul de 2,5 mm prln nituire. Acesta este prevazut cu doua borne pentru emitor (E), pentru a usura fixarea tranzistoriior de diverse fabricatll.

Suportul cu borne Ie br.b6 poate fi construit asemanator cu soclul pentru fixarea tranzlstorulul,

Bomels b1, b2 servesc la verificarea tenslunil surssr de curent interioare

~lemeflW de i!l!cl\ls~e!a., eltterioart!i.

servesc Ie coneeta-

cim:l Sf)

at!! a cit !,Ii a

de colector In acelasl timp, in scoput ridicarii unor curbs functionate, stebilirii regimului de lueru 11 unul anumlt tranztstor in schema ate. l?1 111.1 avem lncredere in grada~ia fi'!cuti'! pe cadranul j'.Iotentiometru!ui (P).

Pentru rnasuratori curente, bornele 05' b sin! scurtcircultate.

Rea9izarea acestut dlspozltlv nu rldlca problems constructive deoseblte.

MODU!.. DE UTIUZAIRIE

Dupa introducerea corscta a iranzlstorulul in soclu !?i conectarea lnstrurnentu!ui (IT) sa trece la masuratonle efectlve.

MlSURAIREA CURIENTUUJI REZIDUAL COLECTOR-BAZl

(ICBO' Comutatorul (K1) se trece pe pozltia (ICBO)' potsntlometrul (P) la valoarea maxima (500 kQ, decl curentul minim), se lnchide contactul (I) l?i se clteste curentul pe instrumentul (IT)' flxat pe scara adecvata. Citirea reprezinta ICBO' 5e apreclaza ca bunl tranzistoni cu ICBO sub 5 }JA pentru

INSTRUMENT DEOSEBIT DE um,

A~a cum reiese ~i din denumire, aparatul poate misura tensiuni (continue ~i alternative), curenti (continui)~i rezlstente. Elementul eel mai important il constituie lnstrumentul cu cadran mobil de 1 mA sau de 2 mAo (Folosirea unui instrument mai pu~jn sensibil face ca avometrul pe eare-l realizati sa nu mai fie un aparat cu impedan~ de intrare mare, de unde ~i utilizarea lui intr-o serle

de masuratorl sa nu fie indicata; de exemplu, masuratori de tensiuni la bornele unor rezistente de valoare mare). Se pot masura tensiuni continue pe <4 scari, ~i anume: 10. SO. 200 ~i 1 000 V; tensiuni alternative

searl: 10. 200 ~i 500 V; euren~i pe 4 1. 10. 1 00 ~i 1 000 mA ~i rezistente

pe 2 scari: 10 ~i 100 k.Q. Pentru misurarea tensiunilor continue se fcloseste lnstrumentul indicator de masura in serie cu reo zistente aditionale. iar pentru tensiuni alternative se folose~te acel~i instrument asociat cu 0 punte (dioda) redresoare ~i cu rezistent:e adit:ionate. Pentru redresare se poate folosi orice tip de dioda cu germaniu utilizata ca diocla detectoare. Oupi cum se observa in schema. se foloseste 0 redresare a unei singure alternante, Valotile rezistentelor aditlonale pentru scara de curent alternativ sint valori aproximative; valorile exaete se pot stabili numai prin ineercari cu rezistente in jurul acestor valori aproximative, ele depinzind de caraeteristicile dio-

eel de radiofrecventa. sub 20 pI'. pen .. tnt eei de audiofrecventa de putere midi $i sub ~OO )11'. pentru cei

de putere. .

Oupa masurarea .CBO· centactul

(I) sa deschide,' ..

Tranzistorii cu cure"ti mat marl sa consldari de fa inceput ca necore&>. punziforf.

MlsURAREA eURENTULUI REZIDUAI.. eOLECTOR-EMITOR

(IeEe}

Comutatoful (K1) sa trece pe pozitia :2 (ICEO)' potentiometrul (P), de asemenea, la valoarea maxima (500 1(0), se tnchlde contactul (I) ~i se cltests pe lnstrumentul (IT)' fixat pe 0 scara ee masoara curenf de ordlnul sutslor de microamperi. Citirea reprezmta 'CEO' Se apreciaza ca bunt tranztstor]] ell rCEO sub 100 pA pentru eel de radio1reeven1a, sub 400-500 pA pentru cei de audiofrecventa ~i sub 800- 1 000 pA pentru cei de putere (eel de mare putere pot depa~i 1 000 pA).

Sa recomanda COl la masurarea curentutul 'CEO a tranztstortlor de putere sa se iucreze cu grija, sa se clteasca repede pentru a sa evita ambalarea termica ce duce fa cresterea exagerata alC 0 ~i deterterarea tranzistorulut

Trinzistorii Ctl curentii (lCEO) mai mari slnt considsrati, de asemenea, necorespu nzator],

Dupa masurarea iCEO' contactul (I)

se deschlde.

MAsURAREA FACTORUILUI DE AMPUFICARIE ( B )

Pentru masurarea factorului de ampllflcars (13 ) se procedsaza astfei:

Comut!lltorul (K1) Se trace pe pozitia 4 (Ie)' poten1iomatrtli (P) ra lIaloarea maxlml! (cureet minim), instrumentul (IT) pe 0 searl! de ordinul miliamperilor (de exemplu: 1-5 mA), comatatorul K pe pozitia pnp. sa inehida contactuf (I) ~i sa cite~te cursntut lndlcat de instrumentul (IT); se rote~te buto-

nul potentiometrului (P) in sensul cresteril curentului, pfna ce acul lnstrumentului va indica 0 valoare convenebill! (exemplu: 1,5 mA), spoi comutatoni! K1 sa aduce pe pozitia :3 (IS)' (fara a deschide contactul I), instrumentul pe (I scara de ordinul microamperilor, citindu-se curentul (IS) (exemplu: 12 pA). Sa treee din IIOU comutatorul 1<1 pe pOlitis 4 (dar nu inainte de a trace instrumentul pe scara miliamperilor), sa roteste butonut potentiometrului P de astii dat~ pina ce curentut de coteetor 'c crsste cu 1 mA (exemplu: 2,5 mA). Pe pozitia S a comutatoruiui K1 (IB) se citeste crestsrea eurentutul de !:Iaza (exemptu; S2 jlA). Odaia oi>tillute aceste valorl, contactul I se deschide ~i sa trees la calcul.

Lutnd valorile curentilor eJ(emplu!ui din paranteze, faetorul de amplificare f3 SEI' calculeaza astfe!:

delor redresoare folosite. Pentru masura~

tori de rezistente se instrumentul

amintlt cu 0 baterie V

Pentru aducerea la zero a ohmetrului s-a

Introdus un de :2 sau

ca 0 rezistenta variabil~L mlrr~'g!H n!1iOH'H::~i. flxeaza tntr-o curie cu dlrnenslunile de

100 X 40 mrn, Pe frontaia executata

din texrollt

AIC 2500-1500 1000

13 =-= 50

.611;3 32-12 20

(Ole. $! AlB se iau in mlcroamperl sau to miliamperi).

Tenslunee constanta: 4,5 V.

Pentru mtisurarea tral'lzistorilor de

tipul npn ccmutatorul 1<2 sa trees pe pozitia npn, inversindu-se ~i iegaturile instrumentuiui (IT) (polaritatea din parantezi).

OBSIERVATU

- Cresterea curentutui de coteetor LliC de 1 mA nu este critica;

- Constdertnd cresterea curentulul de cotector AIC de 1 rnA (1000 fA), sa poate face 0 abaca in care AI rl!mine constant, lIariind doarAIS ~e la tranztstor Ie tral'lZistof.

T

. ~IC .

Din raportuJ.....-::... sa caleuleazlii B AI

pentru valorile maP des intilnite (13 =

30 ... 150). .

Deci, eunosemd valoerea lui iUS' trecmd la abaca, se cite1llte direct factorul de amplificare 13.

- Sa recomandl!c verificarea prealabila it tranzistorului cu un ohmetru pentru Ii depista un eventual seurtcircuit intre electroli. Til aeest cm IlU ara sens introducerea lui In dispozitivul de masurat,

- Milsl.lrl!torile 'lor Incepe CUi instrumentul de mi!isura 'r din pozitis curentilor mari (scera mA) spre curenti mici.

- fixarea tranzistorului in socle sa face Ctl penseta Se evita atingerea cu mina. (Masumrea fell::indu-sa la temperatura camerei.)

- Comutatorul K1 (ax4 poziW) se poate realiza dintr-un comutator obi~nuit (3x3 pOzltii), la care se adauga cite un plot pentru Ii obtlne eea de-a patra pozitis.

Valorile obtlnute prin masuraree eu ecest dispozttlv sint comparablleceu vslorila obtlnute prin masuraree ell aparate industriale.

Dispolitillul mal sus deserts, 01 data realizat, I/a devenl 0 piesi tndlspsnsebHili in conceperea si reelizarea oricarui montaj ell tranzlstorl.

o serle de ~ri.

prrintl'e care ,i tara noastra,

au l1!ormalizat urmitoaLl"ele valor!

I'ezistent;e 11'1 ohm], kiloohm ~i megohm!.

cornutator se 2. X 13 cu ::: banane. In acest caz, pe latura de 40 mm a cunei se fixeaza cele 2 borne la care se vo« conecta cordoanele pentru masura. Valcrite notate in paranteze corespund ta un instrument indicator de 2. mA. Pentru etalonare comparatie) se va folesl un avemetru profeslo-

nal de dasa ridkata.

eele tll'el ctase de toieral1ll;e admise sint: - ctasa - cu tolerante ± 5%;

- dll.sa a 11,21 - <::1.1 tl!l.ierante de +

- dasa a !Ii-a - cu tolerOll1lte de ±

• CIOCANUl ELECTRIC DE UPIT TIP "PISTOL" 8' TRANSFORMATOR DE SUDURA

• REDRESOR DE PUTERE CU DOUA TENSIUNI

UME

CIOCANUL ELECTRIC

DE LIPIT ' c

TIP"PlS I()L

Des] maidificil din punct de vedere al executlel, ciocanul electric de lipit eu transformator tncorporat permlte realizarea unor lipituri de 0 fioete i?i 0 preclzje deosebite, imposibil de realizat cu ciocanul cu rezisten~ de tip eblsnutt, Randamentul sau este considerabil marit, iar energia celorlca disipata In jurul loculul lipiturii este practlc nula, deoarece virful metalic se tocalzEli?te aproape lnstentaneu,

Elementul principal care intra· in ccmponenta ciocanului este mlezul magnetic al transforrnatorulul de alimentare, com pus din tole ell Ultimea de 10-20 mm (fig. 1). Tolele cele mai indicate pentru constructla miezului magnetic, avtnd in veders obtlnerea unul gabarit cit mai redus, stnt'ceie utilizate in transformatoarele de sonerie, blnetnteles respectlndu-se conditia ca sectlunea miezului sa atinga 5 cmp. Boblnaju] de anmentare, executat din conductor de cupru izolat cu email, cu diametrul de 0,5 mm, are 680 de spire pentru allmentarea la 220 V i?i 0 priza medtana Ia 340 de spire pentru 110 V. Pentrulluminarea locului llplturl! se executa un bobinaj supllmentar com pus din 7 spire cu dlametrul de 0,5 mm, care urmeeze sa aumenteze un bee cu lupa, de tipul calor folosite tn tanternele «Luminita», Bobinajul secundar prcpriu-zts este format dlntr-o spira de cupru dreptunghiuiara, cu sectiunea de 8x3 mm. Spira, reprezentata in fig. 2, este lzolata cu banda Irolatoare, jar tntre cele doua rarnuri ale ei care constituie «teava pistolulul» se flxeaza 0 flsie de material electrolzoient.

Dupa executarea bobinelor 1 si 2 din 1ig. 3, pe cercase din pertlnax 3 se «tes» tolele de transformator care tormeeza miezul sau magnetic 4. la extremitatea splrel din secundar sa practice doua gauri fHetate M 3, de care se fixeaza un conductor de cupru 5, care reprezinta elernentul de indUzire al clocanulul, Conductorul5, cu un diametru de 1-1,5 mm i?i lung de 50-100 mm, se ata~aza cu ajutorul suruburlier ~i rondelelor metallce 6. Se vor stringe cu putere cele doua suruburi de fixare, deoareca 0 cadere de tensiune parazita datorita unui contact imperfect inrautatei?te considerabil randamentul aparatului,

Becul cu lupa 7 se fixeaza tntr-o dulle de lanterna 8, prinsa de mlezul transformatorului prin intermediul unei bride metallce,

Pentru a evita functlonarea continua a clocanului, ceea ce ar duce la incalziri exaqerate, «pistoalele» de acest tip sint prevazute cu un contact elastic, care se inch ide numai in timpul lipirii. Un «tragaci», PEl care-t puteti executa din masa plastica 9, plvo-

Ing. I.IVIU MARTIN Stud. VASILE CALINESCU

teaza in [urul unui bolt fix 14, prestnd Iamela elastica de alama 10 PEl ccntactul 17. lamela, confectionata din bornele unei baterii de tantema uzate, este fixata de carcasa ciocanulul prln ~urubul 11. Alimentarea este asigurata de un cordon bifiiar oblsnuit 16, fixat de carcasa prlntr-o mufll. 15. Datil filnd incalzirea redusa a transformatorului, carcasa 12 se poate executa dlntr-o cutie de material plastic - eventual dlntr-o sapunlera - in care sa vor practlca gaurile de ventilatie si decuparile necesare montarll celorlalte piese, Minerui plstolulul 13, confectionet dintr-o cutis de dimensiunl mal reduse, se poate IIpi cu un solvent adeevet sau S6 prlnde prin lntermedlul eltcrva suruburl de cercasa 12. Pentru a putea schlmba cu ui?urinta tensiunea Is care lucreazll. cioeanul electric, este preferabil sa se fixeze ps patul plstelului 0 mica plaea de borne 18, la care se aduc cele deua prize ale Infa~lJrarii traneformatorulul pentru 110 V ~i 220 V :;;1 unul din firete de alimentare de Is retea 0 clema metalica stabih~i?te contactul necesar pentru functlonarsa la tenslunea clorita.

De~i multlmea reperelor marunte care intra in components ciocanului electric de lipit de tip «pistol» face dificilll. 0 evaluare exacta, costul acestui instrument nu depaseste 100 de lei.

*'

o solutio originala pentru construirea unui ctccan

electric cu rez tstenta este oferita cititorilor nostrl de catrs Vasile Calinescu, student Is Facultatea de rnecanlca fina din Bucurestl, care propune ce Intrequl sistern de tncalzlre sa fie integrat in corpul unui pistol-jucarie, de tlpul calor {(CU ventuza», In extremitatea usor largita a tevii plstolulul se introduce corpul propriu-zls al clocanului de ltpit, constrult dupa «canoane» claslce, Cordonul de ali mentare a ciocanului strabate teava sl patul plstolului ~i iese printr-o gaura practicata tn miner (fig. 4). Elementul de tncalzlre prezentat in fig. 5, usor de pro-

Izoktlie mlCe1 $0(1 a;/Jesf

~/ba;'

surub

o

Ag.?'

Fig. 3

curat la maqazinele cu produse electrice, este flxat tntr-un cillndru de metal, tnchis la cele doua capete cu doua saibe metalice, gaurite pentru a permite fixarea vlrfulul de cupru i?i a cordcnului bifilar. Cilindrul metalic se executa fie dlntr-o teava cu diametrul interior de 22 mm, fie din tabla groasa de 1 mm. Toate elementele care slnt supuse incalzirii se izo!eaza de corpul pistolului cu foW de mica sau azbest.

Aparatul are un aspect deosebit de plaeut, se manevreaza cu u$urinta. iar pretul lui este considerabH redus In comparatie cu cel aI ciocanelor de lipit care sa gases<: in comeli.

in materlalul de fa~a va propunern constructia unui transformator de sudura eu are, cu allrnentare de la reteaua de 220 V.

Atragem atentla ca, pentru realizarea unui astfel de transformator, procurarea materlalelor reprezinta totusl 0 problema. De asernenea, ln tlrnpul Iucrului, sint absolut necesare manu~i de caucluc ~i masca. de protectie.

Dat filnd faptul cii. transforrnatorul este solicitat pentru nevoi domestice, deci pentru mici suduri, el a fost proiectat sa lucreze cu electrod de sudura cu diametrul de 2 mm ~i va putea fi utlllzat la sudarea materralelor cu grosimi pina la 4--5 mm. Curentul de arc este direct influentat de grosimea materialului ce se sudeaza ~i, de aceea, pentru a realiza 0 cusatura de sudura buna s-au prevazut prize de regla] In secundar. in acest fel se vor ob~ine marimi diferite ale curentului de arc pentru diferite grosimi ale materialelor de sud at.

in fig. 1 este aratata constructia mlezului magnetic. Se folosesc tole de 0,35 mm grosime taiate la dlmenslunlle 64 X 184 mm si 64 X 124 mm, impacheearea realizindu-se ca in figura, pina se obtlne groslmea de 75 mm a [ugulul. Dupa Impachetare, mlezul trebule strlns lntre doua [ugurl metal ice sau de lemn, adt in partes superioara. cit ~i in cea lnferioara. Srrtngerea se reallzeaza cu buloane (fig. 2) ~i trebule avut in vedere ca un mlez foarte bme strins se incalzeste mal putin.

Cele doua inra~urari ale transformatorului sint dlspuse pe aceeasi carcasa. Carcasa se confectioneaza din prespan de 2 mm greslme, cu doua sectiunl: una pentru Inra~urarea prirnara, cealalta

lng, PAUL NITA

pentru infasurarea secundara. Se recomanda ca ea sa imbrace blne coloana transforrnatorului, ~vlnd aproxlrnatlv ~i aceeasi inli.l~ime cu aceasta, Infa~urarea de inalta tensiune (primara) va avea 348 de spire bobinata cu conductor de cupru emallat cu diarnetrul de 2,3 mm, lar tnfasurarea secundara va avea 66 de spire boblnate cu bara de cupru ernallata cu dlrnensiunile 7,4 X 3,53 mm2-. E blne ca cele doua bobine sa se realizeze separat, pe sabloane, pe carcass flind puse dupa formare. intre straturile inra~urarilor, la bobina], se va pune prespan pentru lzolare. Dad exista postbllltatea, se recomanda impregnarea bobinelor montate pe carcasa prin scufundarea lntr-c bale cu lac. Aceasta operatie se poate face ~i prin pensulare. Dupa uscare se poate trece la tmpachetarea miezului.

De [ugurlle de stringere se vor fixa placile de borne din textollt sau pertlnax. Pentru prlmar placa va avea doua borne, iar pentru secundar 4 borne. Dupa legarea in~urarilor la placile de borne, transforrnatorul se poate aseza pe un suport, urmtnd sa fie acoper'lt cu 0 carcasa metaiiea din tabla perforata care fadliteaza ventllarea lui. Carcasa trebuie sa. permita accesul cablurllor de alirnentare ~i al celor de utilizare. Pentru alirnentarea prlrnarului e nevoie de doua cablurl lzolare cu caucluc, eu sectiunea conductorului de 4 mm2.. Alimentarea se face direct de la tablou, printr-c siguran~ de 15 A. Pentru utilizare e nevoie tot de doua cabluri izolate cu cauciuc, cu sectlunea conductorului de 16 mm2• Unul se leaga c~ un capat la pozltla 0 (fig. 3), lar cu celalalt capat la un cleste ell arc pentru prlnderea oblectului de sudat. AI doilea cablu se leaga

Rg.1

\ .. ~+-_~jug de slrlng-ere __ i."r7ta'SUlr:Jte secundatti

hq.2

1SA Tr 0

-F « 3i8~ r:~

t66SP' Ftg.3

la una dintre cele trei prize (fig. 3) - in functle de grosimea materlalulul de sudat.c--, la celalalt capat avind un cleste cu arc pentru prinderea electrcdului.

Se recomanda ca par~ile metalice ale transfermatorului sa fie legate la masa.

in lnc~eiere, ctteva indica~ii de retinut ; e bine sa se foloseasca tola cu plerderi speclfice cit mal mici ; impachetarea sa se fad! numai dupa realizarea bobinel : toate conexiunlle trebuie !acute - pentru protectie - Ia interior; pentru imbun;ha~irea factorului de putere se poate menta in paralel, Ia bornele prtmarului, un condensator de clteva zeci de fJF la 500 Y.

Redresorul din fiqura 1 poate livra la ie\>ire doua tensiuni diferite: U \>i Uj2, In cazul de fara 1 000 Y, respectiv 500 V. EI poate fi utilizat fie pentru alimentarea unui emitator de pina la 250 W putere absorbita lucrind in telegrafie sau SSB, fie pentru alimentarea, impreuna cu etajele de putere ale modulatofului, a unui emitator modulat pe anod de circa 100-120 W putere absorb ita. De asemenea, poate alimenta un amplificator audio de plna la 100 ... 150 W utilizat In sonorizarile exterioare.

Transformatorul are 0 sinqura lnfa\>urarede inalta tensiune de 2 x 500 V \>i schema utilizeaza trei tuburi de tip 5T3. Fire$te ca utilizlnd 0 lnfa$urare de 2x250 V se pot obtine tensiunile redresate de 500 V $i 250 V la acela$i curent debitat maxim sau, daca nu esta necesar un asemenea curent, se pot utiliza alte redresoare, de pilda 5T4.

Examinind schema, se observa ca intreaga infa$urare de 1 000 V alimenteaza 0 punte cu patru diode $i deci se obtine la ie$ire 0 tensiune redresata de 1 000 . V, eu redresarea ambelor altern ante. Tubul din dreapta va fi utilizat la maximum, fieeare dioda a lui fiind strabatuta de 0 componenta continua de 125 mAo Cele doua tuburi din stinqa vor fi strabatute de aeela\>i curent, adica doar 62,5 mA prin fiecare

ing. Din!.! ZAllliflRESCU dioda (fig. 2a).

Cuplind priza mediana la masa prin intermediul rezistentei eehivalente de sarcina conectatelntre boma de +500V \li masa, se recunoa\>te schema de redresare dubla alternanta cu doua diode :;;i eu doua lnfa$urari ale transformatorului legate in serie, eu simpla deosebire ea diodele slnt introdtlse

1n alt punet (fig. 2b).

Curentul va strabate sueeesiv tuburile din st1nga schemei, respectiv cite 125mA de tub, adica 62,5 mA prin fieeare dioda. in eoncluzie, clnd se debiteaza 1 OOOV $i 250mA, respectiv 500V $i 250mA, toate cele trei tuburi vorfi utilizate la maximum, fiind parcufse de 0 componenta medie de 125mA prin fiecare dioda. in timpul alternantelor inverse, cit timp diodele slnt blocate, tensiunea inversa pe fieeare dioda nu depa$e\lte cifra maxima admisa pentru fiecare tub, tuburile fiind legate In serie. Filtrarea este asigurata de doua mtre in lf pentru tieeare tensiune. Pentru di procurarea condensatorilor de mare capacitate :;;i tensiune Inal!a este dificila, s-au utilizat mai multi condensatori eleetrolitici obi:;;nuiti, legati In serie cu rezistente de 100 Kn in paralel ell fieeare eondensator, pentru a se asigura 0 repartijie uniforma a tensiunii continue pe eondensatori In ipoteza ea valoarea eurentului de fuga :;;i capacitatea difera de la _con-

densator la condensator, evitindu-se asttel strapunqerea intregii serii. Aceste rezlstente asigura In acelasi tirnp descarcarea rapida a condensatorilor In momentul deccnectarh, ehiar daca redresorui era fara sarcina (<<in gol»), evitlndu-se electroeutarile clupa deconectare.

Tensiunea totala pe care 0 pot suporta eondensatorii este mal mare decit tensiunea efeetiva care Ii se aplica, avlndu-se in vedere eventuaieie supratensiuni la funetionare «in goil). Rezlstentele de 100 n/6W \lor fi bobinate $i limiteaza curentul de Incarcare In condensatori, tinlnd cont di rezistenta proprie a infa$urarilor transformatorului de retea Tr este mica.

Tensiunea de 1 OOOV se utillzeaza

pentru allmentarea anozilor etajului de putere, jar tensiunea de 500V pentru alimentarea etajelor intermediare $1 a qrllelor ecran ale tuburltcr de putere, binelnteles prin intermeeliul unul elivizor de tensiune adecvat. S-a prevazut $i pOsibilitatect obtinerii unei tensiuni stabilizate de +150V pentru oscilatorul pilot al emitatorului. Daea nu este necesar, sa potelimina din schema tubul crm ~i rezistenta bobinata .de 12 k0/12 W.

Transformatorul de retea are un miez eu sectiunea de 24 em.?: Infasurac rea de 220V' are 440 de spire cu sirma de cupru izolata eu email ell diametrul de 1,2mm, infa$urarea t'le inalta ten-

(CONTINUARE iN PAG. 6)

?QI)/(a fW

f{)(J/(I2, Tr fWSg.z

,..::-4-Gih-- -~~

:=J

5gf34

ffItJOV

~

I7g.1

II

SIMPLU PENTRU

Dupa cum se poate observa din schema electrica, radioreceptorul prezentat mai jos este de tip reactie, reglajul fldndu-se printr-un potentiometru PI de 50 kQ. Reactia folosita este de tip ECO, deoarece acest sistem este foarte stabil.

ACUMULATOARELE:

iNTRETINERE

9

SI

•

EXPLOATARE

FolositfJ frecvent ca su rsa de alimentare. acumulatoarele. diferite ca utilizare ~i dimens;uni. sint in esen¢ de doud tipuri: alcaline feronichel ~i. respecnv, cu plumb. Pentru buna lor functionare. acumulatoare/e au nevo;e de un regim corea de exploatare ~i de Intretinere.

Instalat;a de incarcare a acumulatoa,elar neeesitO un redresor, reestete ~j instrumente de masura.

Acumulatoarele de aceea~; capacitate (Amperi are) 10 lnciucar« se,leoga In serie.

Este recomondabil co acumulatoarele mlei sa se Incarce individual.

Curentul de Incarcare to acumulatoarele cu plumb se stabj/e~te la 1/10 din capacitctec acumulatorului, jar pentru acumulatoorele alcaline 10 1/4.

Un ocumulator cu plumb 51! considera desciircat atunc; clnd tensiunea pe element ajunge 1,8 V ~i 1,1 V pe element pentru acumulatorul alcolin.

La incarcare acumulatoful cu plumb are 2.7-2,8 V pe element (densitateo electrolitulu; este de 2lf Saume) in timp ee acumulatorul feron;chel are 1,8 V pe element.

Temperatura maxima admisibild a elect;aJjtu/ui 10 incdrc:are este de 40°C.

Aten~ie! La inciircare acumulatoarele degaja gaze toxice ~; inflamabile. deci e neceser sa olegem un lac adecvat ferit de foc.

in . timpul exploatc'irii temperatura mediu/ui ambiant 01 acumulatorului este de 10-35'C.

I

Ing. $ERBAN GHINOEANU

Semnalul captat de antena intra in receptor prin cele trei rezistente chimice de 300 n ~i un condensator fix de 10 pF ~i este aplieat pe catodul primului tub. Rolul celor trei rezistente ~i al condensatorului fix este acela de a face independents frecventa pe care 0 receptionam de diferite influente exterio~.

l\cordul receptorului se realizeaza cu ajutorul a doll! condensatoare variabile cu aer, primul, de 100 pF, fiind folosit pentru extensia benzii. Condensatorul pentru extensia benzii va fi prevazut cu un sistem de demultiplicare cit se poate de robust ~i simplu, Trebuie subliniat faptul ca performantele receptorului depind de calitatea condensatoarelor variabile si a bobinelor, Acestea din urma se vor executa direct pe culoturi de tuburi cu cinci picioare, Soclul pentru bobina este preferabil sa fie de calit

sau trolit.

Reactia se regleaza prin varierea tensiunii de ecran a tubului detector, in cazul nostru

6 sau 6:lK.4. Sernnalul detectat, cules de pe anodul acestui tub, parcurge bobina de soc 51, care este decuplata de doua condensatoare fixe de cite 100 pF fiecare, Rolul acestor condensatoare este de a.permite scurzerea ill. masa a ultimelor urme de radiofrecventa. Socul SI se obtine prin bobinarea a 100 de spire de 0,3 mm pe 0 carcasa de 10 mm. Mai departe semnalul ajunge, prin intermediul unui condensator de 10.000 pf', pe grila de comands a celui de-al doilea tub, EF 22 sa

Etaiul final folosesre tubul 6P6 sau altul ecru valent. ]."'''''-'''~}se poate face in casca sau Receptia in difuzor se face prin inchiderea intrerupatorului 1.

rat.

Transformatorul de difuzorul sint de tip care>. Cu aiutorul potentiometrului P2 de 500 regla amplificarea rec:ep>tOJID1LU

Tensiunea de alimentare nodica este de aproxirnativ 200 V. Celula de filtrai a sorului este fermata dintr-o nobina de soc (drosel) S2~i doua condensatoare electrolitice de 16 p.F/350 V. Transformatorul de retea folosit trebuie sa dea tensiunile de: 2 x 250 V; 6,3 V pentru filamentele celor 3 tubud ~i respectiv 6,3 V pentru incalzirea redresoarei.

Montajul se va realiza pe sasiu de aluminiu de 1,5-2 mm grosime.

In incheiere, un ultim

nunt: folosita a fost 0

antena de 20,2 m lungime.

.
80'/iQadeo ;VV/>70r N/.' de 5J>il"e /J/G'nC'crt/( Ll//79t./nC0'
VrC"cv~tu desp;~ /o c ore se cO/ldt/cl"o/"¢'lot" boluix:J!lt.;!(/i
scooie'br/zo
..
Z<Yr"Z/I!$z t,. q75 /mm 6mm
I'll/liz 6 1 /J8hm? ItJH;/J?
,
710/112 12 ~ 0,6 m/T) SpirO /;'/;90
spiro
~5/1Hz 28 8 q6/}?/n s,tJ#6 #.(190
.5'..0//"6' REDRESOR

DE PUTERE CU aQuA

TENSIUNI

(URMARE DIN PAG. 5)

siune are 2x 1 000 spire cu strma de O,45--0,5mm diametru, infal?urarile de filamente pentru redresoare cite 10,5 spire eu sirma de 1,3 mm diametru.

infa~urarea de 6,3V are 13 spire co strma de 1,3mm, iar cell. de 12.6V (dacil. este necesara) are 26 de spire cu sirma cu diametrul de o,amm. Se va da 0 importanta deosebita izoiarii infa~urarltor, mai ales ale infa~unlrilor de filamente ale redresoarelor, deoarece totre ele apar diferente de potential de peste 1 OOOV in tlmpul semiperioadelor elnd tubunle stnt blocate.·

~oCIJrile de filtraj Dr1 ~i Dr2 slnt de tipul utilizat in televizorul «GrigoresclJ» sau similar.

Schema nu functioneaza ~i transfor-

matorul de retea se distruge daca nu se tolosesc infal?urari separate pentru redresoare sau daca apare 0 atingere accldentala, Pentru a sa proteja transformatoru! s-au prsvazut slqurantele Sg1 ~i SQ2' Se poate utlllza un transformator separat pentru filamentele redresoarelor ~i altul separat pentru filamentele tuburtlor celorlalte, realiztndu-se un transformator de putere doar cu 0 sinqura infa$urare In secundar de 2x500V.

Schema se poate complete cu un redresor pentru tensiunea de neqatlvare, daca acest lucru este necesar. Numarul de spire al infa$urarii suplimentare care alimenteaza acest redresor se poate calcula u~or, tinind cont cli avem cite 2 spire pe volt.

]

fig.2b

In continuar ea clclului de radloconstruct!i

pentru vom trece la re-

ceptorului cu 3 t ranzist.ori cu Receptorul lucreaza in benzile uncle ;;i lungi, Sernnalul receptat de circuitul acordat de la intrare este ampliflcat de de inalta frecventa aperiodic, dupa care va fi derectat intr-un eta] cu dloda, Urrneaza apoi 2 etaje de audiofrecventa, dinrre care ultlrnul etaj este amplificatorul de putere. Circuitul de intrare se realizeaza pe 0 bara de ferita cu diarnetrul de 8--10 mm ~i eu lungimea de 12-15 em. Pe 0 carcass de material plastic fixata pe bastonul de ferita se vor bobina bobinele L1 ~i L2. Cele 2 carcase (una cu bobinele perstru unde lungi si alta cu bobinele pentru unde medii) se vor piasa pe cite 0 [urnatate de baston de ferlta. Tranzistorul T1 poate fi de tipu! EFT 107, EFT 317, EFT 319, EFT 3l0,1T401.1f406---409. OC 813 etc. Transformatorul Tr1 din colectcrul tranzrstorului se reallzeaza pe un tar de ferita sau ferocart

ell sectrunea rniezului de 0,.5-0,8 iar secundar: .. d

ell diametrul

EFT 320, EFT de Ia a baterie de 4,5 ti se realize .. :;:a cu~a de pertlnax OJ dlmenstunile de pe care se pun capse pentru fixarea Condensatoarele sirrt pentru tensiuni rnici : reO'

Ing. W'1. IVANCIOVICI

II II II II II II II II II II II II

'-- _ _"...J

II II II

~ 10k

eu diametrul de 8-10 mm si are 2 infasurari:

L3 cu 70 de spire si L4 cu 20'0 de spire, ambele

eu sirma de cupru-email eu dlarnetrul de 0.1 mm. Transformatorul Tr 2 se realizeaza pe un pachet

T

Co2 20n

zistentele de 0,25 W. Condensatorul Cv de acord are va"oarea minima de 10 pF ~i cea maxima de 150 pF. Distanta lntre boblnele L1 ~i L2 se alege pentru 0 iuditie maxima.

ETAJUL

S HI DEfRE

~

!ng. r, HI HAESCU

Specific radioreceptcarelor superhsterodlna, numit l?i mixer, etaiul schirnbator prlmests un semnal din antena si un altul de la o scllatorul local, asinurtnd la iesire semnalul de medie frecventa.

Modul de schimbare a frecventel, dupa modui de aplicare a celor doua sernnaie, noate fi aditiv sau multinlicatlv.

in rnajoritatea radioreceptoareior, osciiatorui iocal $1 mlxerui contin un slngur tub electronic de tipui octoda, heptoda sau triodi:l heptoda.

La octodete de ttpul EK 90, 5A 8, catodul lmpreuna cu prirnele doua grile torrneaze 0 triodii pentru osctlatorui local, iar restul tubului ajuta la mixa], semnalul din antana aptlclndu-se pe grila 1.

in domeniul U.U.S., ce osctlator local l?i mixer se foloseste 0 singura trioda, amestecul mnd aditiv.

radioreceptie pentru emiM.A. produse astazi de industria radiotehnica folo sesc ln maiorltetsa [or mixer cu tubul ECH 81, Schema

local totosrta trecvent este o schema cu circuit acordat, conectat in anoda triodei $1 cu reactie inductiva in

ale schimhatorulul disparttla com pi eta receptie intermi-

se ori

a receptiei, ori tenta,

Oricare ar fi situatia, inlectlnd semnal de trecventa Intermediara modulat cu 800 sau 1 000 Hz In grila etajului FI, vom determina precis partea defects a aparatulu!.

Este suficient sa atingem cu o;;urubelnita anoda heplodei ~i, in acest caz, apari\ia unui pocnet in difuzor ne va sugera .sa cautam defectul tot In etajul convertor.

Prima opera!ie in depanarea acestui etaj consta in masurarea direct pe soclul tubuiui a valorilor tensiunilor de polarizare.

Inexistenta unei tensiuni sau abateri mai mari de 10 la suta obliga verificarea pieselor din circuit.

Buna funGtionare a oscilatorului local se constatii masurlnd prezenta unei

tensturu denegativare la grill'\, Masurarea se face cu un instrument de impsdanta mare de lntrare sau cu un instrument cbisnult pe scala 600 Vcc si conectat cu minus la masa si plus la grila oscilatorului, In care caz acul aparatului de masurii bate invers.

Diaparitia interrnitenta a receptiei si, mai ales, pro ducerea unor puternice zgomote la rotirea butonului de acord sub semn de lntrebare starea eonvariabtl Cv. Din cauza depunerilor de praf sau uzurii mecanice atingeri lntre placile condensatoruscoaterea din tunctiune,

in momente, a oscilatorului

local.

Remedierea consta din curatlrea de pra], in prirnul rind, !Ii apoi recentrarea partH mobile.

Pentru rscentrare recornandam urmatorul procedeu: deconectarn firul de la stator si in loeul lui conectam un pol al ohmetrului. (Ohmetrul poate fi 111locuil eu un circuit electric cu beculet.l

Aparitia unui scurtcircuit intre placi va fi sesizat de ohmetru sau beculet, Daca remedierea de recentrare nu reuse:;;te, vom !nloeui condensatorul Cv. La fel, scoaterea din func~!une a oscilatorului poate fi provocatii de Intreruperea condensatorilor C6sau CS"

Un contact imperfect la comutatorul de game rotativ sau claviatura - Intreruperea unei bobine, scurtcireuitarea unui trimer - scoate din functiune aparatui pe 0 anumita gamii.

Dad tenslunea :a anoda osctlatorului scade mult pe game unde.cr scurte,

va sa contro.am starea condensa-

torului Trebule avuta vedere rea.i-

rp{,pr.toruiUl dupa inlocutrea unai pie se in osciiator.

Atunci cind tunctlonarea receotorului poate Ii obtinuta numai In urma unor socur: date de butonul de oornire sau cornutatorul de gama. datoresta unei uzur: lui care urmeaza a fi

Acela$i fenomen sa cb serva la heptoes prin scaderea tensiunii de ecran pierderi sau

de f!uierii:turi, bicca-

je, zgomot de fond etc, se in

general tntreruperu unui schema; de exemplu, ecran C~,dez!ipirea Rssau a condensatofului de CAA.

Depanarea etajului mixer trebule fikuta 1n mod ordonat, prin citirea schemel. determlnarea topologica a pieselor, masurarea tensiunilor etc.

Sfiituim pe cititorii nOstri sa nu lncerce depanarea acestui elai prin «practica» incercarii de rotire a miezuriior bobinelor sau trimerilor.

Un asttel de procedeu poate scoate total din functiune radioreceptorul.

CONSUL TATIE

Ing. C, POPESCU

Multi dintre cititorf nostri ne-au cerut

unul tenornen des observat de pe ecranul televiz orului. Fenornenul sa manifesta in felul urmator; la pornirea

televlzorutut se Q micsorare a

In de sus a ecranului.

verba dlmenslunea vsrttcala

d-efectiuflea este compartt-

vertlcala. c , 1

sus» nu vern putea rernedia detectlunea.

Ecran ul se va prln rotirea

dupa tiunea disp are

Delectiunea lele\liwr'ui sa Cl1iar In dirnenslunea

sinQlJra,

reaparea daca !asam racsasca minute, dupa ce norrna.a,

din televi-

fj

TRRN5FOR

PE TR

I

DATE COI\ISTIIUICTIVE

Tipul Infa~u- Nr.
transforrna- de Tipul conductorulul Observatu
torulul rarea spire
«Temp»-2 8-6 350 Cu-Em-l-rnatase I/J 0,21 Miez
8-2 500 Cu-Em-l-rnetase ¢; 0,2H 1115x15mm2
8-1 540 Cu-Em + rnatase 1> 0,21
8-5 900 Cu-Em-l-rnatase ¢; 0,21
5'-7 220 Cu-Em + matase tJ 0,21
3-4 60 Cu-Em-l-matase ~ 0.31
. Filamente 2xl
Transtorrna- 1-2 30 1136-21/> 0,23 Miez ferita
tor de ieaire 2-3 105 r =27,4
linii normail- 3-4 135 cCI-6
zat pentru 4-5 270
deflexla de 70'" 5-6 270
tip T.B.C.-A
T.B.C.-S 7-8 60 n 3B-2 1> 0,23 r =1,5
«Record» ccs-o
«Rublns-A
«Rubin>l-102 6-0 775 TBRUJI/> 0,1 r =152
«Temp»-3 cCs-o
Filament 1 I
I
Transforma- 1-2 90 r cCI_2 =4
tor de ieslre
I·· linll TBe-HOc 3-4 280 Cu-Em (J 0,23 r =8
normaltzat cc3-4
pentru defle- 4-5 213 r =7,9
xia de 110". cCll-5
5-6 427 r =16
cC5-6
«Temp)}-6 6-7 320 rcc6-7 =14
1-8 950 TfJHIJO¢ 0,1 r =180
oc1-8
Filament 2 TI3HX (J 0,22 r =5
cc
Miez ferita
Transforma- 1-2 40 Cu-Em + matase ¢ 0,22
tor de iei;lire 2-3 40
llnil 3-4 30 Miez feritii
VS 54-622
(<<Cosmos»)-1
VS 59-641 5-6 95 2 x Cu-Em (J a,32
(<<Cosmosl>-2 6-1 95 2 x Cu-Em p 0,32
1-8 710 Cu-Em ;, 0,22
8-9 200 CIl-Em <p 0,22 I
9-10 1300 Cll-Em p 0,1
Transforma- 1-2 41 Cu-Em () 0,25
tor de ies i re 2-3 57 Cu-Em (> 0,25 Miez ferita
linii Stass-
furt 4-5 86 2 x Cu-Em p 0,32
5-6 86 2 x Cu-Em ¢ 0,32
6-1 212 Cu-Em p 0,25
7-8 751 Cu-Em ¢ 0,25
8-9 205 Cu-Em (> 0,25
9-10 950 Cu-Em if; 0,1
Filament 1
Transforma- 1-2 41
toare de lesl- 3-4 54 Cu-Em ¢ 0,22 Miez ferita
re llnll VS-
642 (<<Cos- 5'-6 80
mos>l-S) 6-7 80 Cu-Em (> 0,45 Miez feritii
1-8 10 Cu-Em f> 0,22
8-9 130
9-10 470
10-11 170
11-12 1300 Cu-Em (J 0,1
Filament 1 Autotransformatorul de

in receptoarele de televizlune

lui sa asigure baleiajul liniar nesccpulul sau, cu alte produca In bobinele de renf cu 0 astlel de forma lnclt

obtina deplasarea linjara tala a punctului luminos.

baleiajului este de 15625

Constructiv, lesire linii se cornpune din;

de feritii sl doua bobine

o parte $1 de alta a dintre bobine are 0 izolatie SDI;CI<Ua •. intructt este infii$urarea de

slune care alimenteaza inalta tenslune, Constatarea

tiunii autotransformatorului

rnults cazuri 0 problema dod avern certitudinea ca este defect II putem rapara c relativ simple daca avem "'r"",.ot"'n credere In fortele proprtl,

Autotransfcrmatorul defect monteaza;. numerottnd in DrE~alC:lDIi. 11- rels de conexluns nurnaratoerea prlzelor sl lor din schema slectrlca.

am sees autotransforrnatorul

levizor, scoatem bobina pe rniezul de ferlta $1 seoatem

de pe carcasa boblnei, La rebobi,nar'ei pi!tem utilize 0 parte din lzotant, iar rsstut II cornpletarn

de stlroftex. Preclzam ea rebobinare trebuie sa fie noua, Reboblnarea lnfa$urarii ta tenslune este 0 problema mai

eila. $i recomandam lnloculrea

una procurata din comert, in urmeaza, dam datsle

cttorva transtormetoars de iesire care se pare ca se detecteaza frecvent,

10

5

~311

II

2 II

=- I

3 II

1

!I

"

4~11

II

3 II

II

- II

- 2 ! I

1 i I

3

PY88

PL5DD

Cosmos 3

II
II
II
II
2 II
4 "Il]
II
5 II (j
6 I I -, ?
? ! I ~ ,./\ 6-
II i
II -[map 5
II I
Temp 6 4
OY86
10 Cosmos 1

5

2

Rubin

rsc - A TBt!-B

Se intimplll uneori sa. fim pu~i in neplacuta sltuatle de a nu putea intra In propria locuint!1 data rita. faptulut ca. am uitat sau pierdut chela.

Zlivorul Yale cu cifru ne scuteste de aceste necazuri datorita faptului cill elimina· complet chela.

Functlonarea ~i reallzarea acestul zavor permite a sigurantill deplinll In fUnctionare, iar posibilitatea de a fl deschis prln tncercart are sanse foarte mici.

Constructla zavorulut urrnareste schema de prlnclpiu din fig. 1.

Dupll cum se observa din schema, clnd cele 3 comutatoare sint puse pe pozitiile 6,4,1, nu mai ramtne declt sa apasam pe butonul de sonerie care lnchlde circultul de alimentare a releulul, ln acest moment releul este atras ~i se produce dezavortrea usll, care poate fl deschisa.

Acest buton de son erie poate vi dublu, $1 in acest caz a.doua grupa de contacts pune in functiune un motor electric ce deschide U$II.

Evident, releul este atras, deci U$II este deschisa, attta timp cit este epaset butonul de sonerie.

Cind dorim sa !nchidem U$II, este suficient sa punem unul dintre cele 3 comutatoare pe alta pozitie pentru ca clrcultul sa nu mai poata f tnchis prin apaserea butonului (desigur cli pot fi rnodlficate toate comutatoarele).

Constructla releulul este suflcient de simpla. A$a cum se observa din fig. 2, releul poate f facut din tole de trenaforrnator E 10 in pachet de 20 mm latime, iar bobinajul se realizeaza cu strma de cupru-emall cu dlametrul de 0,1 mm. Psntru curentut de 120 V se folosesc 1 200 de spire, Iar pentru 220 V - 2 200 de spire. Alirnentarea de la rstea prezlnta dezavantalul ea sepoate lntlmpla 0 pana de curent, In care caz releul ramtne neanclansat,

Pentru a se mlatura acest inconvenient sa poate folosi 0 baterie de curent contlnuu de 12-25 V.

I

H. NiCOlAU

CI//UL ZAVORUfJ//

Fig. 1

$IJRsi DE ADMENTARE ELECTRIC;f

Comutatcarele trebule sa aiba un llmltator de cursa pentru a se putea face numararea pina la pozitia aleasa.

Probabllltatea ca un necunoscator al clfrulul de lntrare sa nlmereasea acest clfru (6,4,1,pentru pozi- i tia «deschls» din fig. 1) este foarte mica, deoarece cu cele 3 comutatoare a cite 10 pozltl! fiecare se pot face nu mai putin de 4000 de cornbinari.

Evident, se pot folcsi cometatoare cu mai multe sau mat putlne pozltil, in aceste cazurt, probabllltatea ca zlIl/orul sa fie deschls de un strain scads sau creste corespunzator cu numarul de pozltil,

Acelasi tucru se poets spune $i de numarul comutatoerelor,

La reailzarea acestul zavor trebuie sa fim toarte atenti, asttel ca sa nu avern neplacuta surpnza ca in cazul unsi defectlunl sa nu putern intra in loculnta.

• VITRINA CARTU •

«Clrcuite cu tranzistoare in industrie - Aparate de rnasura», iata titlul unei noi lucrari, deosebit de interesanta $i utila, aparuta in Editura tehnica.

Trattnd problema legate de masurarsa marimilor electrlce, neelectrice $1 biologics, cuprlnztnd un mare numar de scheme electrice

{(REDAREA MI$CA~II IN FOTOGRAFIE» Aparuta in cotectla «Fete-film» (nr, 14), cartes lui N. Tomescu este consacrata excluslv fotografiei dinamice:

- redarea reliefulul in spattul cu doua dimensiuni al imaginii fotografice prin efectul de perspectiva Ili prin [ocul de lumini Ili umbre: redarsa culorli prin culoarea insa!;li (in fotografia color) sl prln gama de semltonurl de la alb III negru (in fotografia alb-negru).

PENTRU

INDICAREA

exact, dar cu mllloace de arnatorele nu S6 pot realize In bune conditii. Avind in vsdere ca largimea lobului diagramei de directivitate a unei antene directive de unde scurts nu este mai midi de citeva zeci de grade in mod normal ~i ceva mal ingusta pentru antenele UUS, este suflclenta cunoasterea pozltlet antenei cu 0 precizie mai mica.

Dispozitivul deserts aiel satisface acest deziderat. Indicarea pozltiel antenei se face cu ajutorul unor becuri corespunzatoare dlterltelor dlrectll, Pe axul antenei sau cuplat mecanic cu acesta se aflii un comutator K, care alimenteaza becul corespunzator dlrectiei in dreptul careia se afla plotul comutatorului. Marind numarul de becuri,

Ing. M. COSTESCU

In domeniul undelor scurte 5i ultraseurte sint preferate antenele directive, deoarece au un cil?tig in putere fata de antenele nedlredlve. Aceasta lnseamna ca este posibil sa realizam legaturi la mare distanta utilizlnd un emi\ator de putere mal mica 5i 0 antena directiva, in loc de a utiliza un emiiator de putere mare 5i 0 antena nedirectiva. 0 antena directiva «coneentreaza» energia radiafa pe 0 directie principala. Pentru a realiza legaturi Cu diferite puncte aflate pe directii diferite fata de punctul de emisie este necesar sa dispunem de mai multe antene fixe sau de 0 singura antena care poate fi rotita in dlrectia dorita.

Rotirea antenei se face meeanic sau, eel mai adesea, cu ajutorul unui motor electric. Aceasfa sDlutie din urma este de preferat, deoarece este posibil ca antena sa fie situata relativ departe de emitator (pe 0 cliidire 1nalta, de pildii). Bineinteles, motorul are sl un dispozitiv de red u cere a vitezei (red u cto r) li'i un sistem de limitare a cursei pentru a se evita ruperea fiderului cealimenteaza antena.

Pentru a utillza In bune conditii 0 antena directiva rotativa este necesar sa cunoa~tem in oriee moment care

este pozitla antenei, respectiv directia de radiatle prlnclpala, pentru a 0 putea orienta catre statla corespondenta.

Exista dispoz!tive de mare predzie (selsine) care indica pozitia antenei

..------------------------------.

1

lK

respectiv de nozlttlale comutatorului, se poate realiza marirea preciziei tiB indicare. In orice caz, ploturtle trebule sa alba spatii minime intreele pentru ca la un moment dat sa nu fie nlci un bee aprins.

Alimentarea se face la un mic transformator, care poate fl un transformator de son erie modificat. intre antana 51 locul de atlsare a pozltlel antenei legatum este asigurata de un cablu multifilar care asigura alimentarea becurilcr. Este Indicata utilizarea unui cablu telefonic multlfllar, Daca distanta este mare, eonteaza caderea de tensiune pe cablu sl se va majora valoarea tensiunii pe care 0 debiteaza transformatorul (de piltia; la 8V\.

stmpta, frumoasa s. mase de tumtnoasa. Preciza«. constructta mesei proprlu-zlse cit ;;i Iluminate exista nurneroase varianta

de sah puternfolosi 0 de

grosime,avlnd x 410 mm,

de 50 mm liWme,se tale 32 de rnrn. ell care se Iormsaza tabla

corespunzator inie-

a placli de plexiglas. de sah

vizibilill numat dna se aprlnde lumina sub placa, In

rastul eceasta masuta puttnd f utiiizata ca

o de ceai sau de salon. 0 alta V8-

rianta ar fl table! de sah din pat rate de

plexiglas negra si alba, de 50x 50 mm, asezate pe 0 ptaca de baza sl lipite In forma de sah. Este 0 vartanta interesanta, dar mai dificilA i?i mai dellcata,

Constructta rnesei propriu-zlse este foarte simpla.

Sa preqatesc piesels prlncipata conform figurii, apoi se preqateste placa mesei (A) dlntr-o placa de panel sau chiar din placa aqlomerata, furniruita in ton cu restul mobile! din cesa sau acopertta cu material plastic, Decuparea acestei placi uncle se va monta placa de plexiglas se bordureaza cu stinghii (a), pe care sa va aseza place de plexiglas. Se pregAtesc pentru asamblare peretli corpului mesei (2C+2D), In peretele C se executa 0 decupare pentru sertar (F). Rigiditatea corpului mesei este sporita rrin asamblarea cu picioare metalice, executate dln corniere. In interiorul corpului mesei se monteaza stinghiile (e) pentru placa lnferloara de place] (E), pe care se va manta instalatia electrtca, Cadrul sau corpul (C+D) !?i placa mesei (A) se asamblaaza cu !?tifturi de lemn.

Se pregAte$te place de placaj (E) astfel tnctt sA intre exact in deschiderea corpului, fiind ulterior fixata cu stinghiile (c). Se flxeaza, conform desenului, sertarul (F) !?i sine de ghidaj a acestula (f). Ca sursa de iluminare se folosesc doua sau trei tuburi fluorescente de lungime 300 mm si de putere maxima 40 W. Aprinderea luminii se face cu un comutatcr montat sub placa mesel sau cu un contact care tnchlde circuitul elnd se deschide putin sertarul.

Dupa ce s-au dat cu lac piesele de lemn, sa fixeaza cu suruburi picioarele metal ice, vopsite negru mat Ultima operatle este a!?ezare.a tablei de sah. Partida poate in cepe.

'[ n

I \ I

I I I

Bucati Denumirea
A Placa mesei Panel
B Tabla de sah Plexiglas
2 C Corpul mesei Lemn maslv
2 D Corpul mesei Lemn masiv
E Baza lampll Plaeaj
F Sertar Placaj
4 G Picioarele mesei Cornier
4 a Stinghii Lemn
12 d Stifturi Lemn tare
4 e Stinghii Lema
2 $ina de qhlda] Lemn -l-metal
Suruburi, tuburi tluorescente, conductori, cornutator, adezivi etc. 650x650x18

410x410x35

450 x 170X20

410x 170x20

410x410x6

conform desenului

410x10x10

conform desenuiui

CElE

MAl SIMPLE SOlUTl1

Deca dorlm ce sa p1'istram neatinse plaeile de faianta din bale sau bucatarle, din doua vantuze de plastic seu

dintr-o bucata de slrmi! ell Mabila lustruita sa peats curiMi de

mm din otel, aiummlu seu alama, petels de urme de

culerul din figura de pete totcdata

insa, nu vom ulta CIJ

dl este sustlnut de doua ventuze nu va superta orice qreutatel

ilJilOBU .. EI lUSTRlJlTE

amestec:

de !ien - 200 9

parafini'l - g

fulgi de sapun - 5 g

ceara de alblns purificatli - 15 9 terebentlna - 50 9

apll-50 g.

Cu 0 bucata de plm:a curate 1mbibata in acest arnestec l(!i stoarsa bine se freaca moblla, Se sterqe apoi cu 0 clrpa mcale l(!i uscata, dupa care sa treaca CLi 0 bucata de postav, dIm! astlel tuclu mobllei,

CURlTIRIEA TABLOURilOR

tmpctnva acestor recornandam: tablourttor afumate se

o buceta de plnzii curate de ploaie sl stoarsa de 3-4 ere .. tablout sa lasa

se sterqe o buceta

de plnza inmuiata tn ulel de in, $i uniform.

2 - Albtrea zonelor atacate de sa face prill tratarea acsstor eu

Psntru redarea stralucirii ramelor de bromo ale tablounlor lIa fPf'nnn"n reteta user Slnt necesare urmatoarele m>" .. ,-,,,,,., - Terebentlna -100 9

- eleool alb - 50 g.

- 0 solutie obtinuta din oatru

sud de ou batut.e·si 100 apa de

, Sa prccedeaza .

de pinz8 imbibata In stoersa pantru a fl doar

sterq bine ramels, Sa freaca

rama cu 0 cirpa muiaUi In nutii din albusuri si aoa de

din 110U rams cu 0 DUl:aHlOI6. tmbibata cu alcool cu ajutorul unst ctrpe

BILlER . TEIAS "GBIDI ,

Ing. Il.EANA ILSU

In numarul trecut iii revistei noastre v-arn prezsntat citeva tipuri simple de mobilier attt psntru cei «marl» cit ai pentru cei «mlcl». in completare, vii Infatiilam 0 deosebit de interesanta rnasuta «universell:l».

Avantajulacestei masuto pliabile consta In spatiul minim pe care-t ocupa, oferind In plus posibilitatea comodil a agatarii de balustrada balconulul. Confectlonarea ei este extrem de simpla.

Tablia se alcatuieste din cele 8 scinduri de 75 x 6 x 1 ,8 em, date la rindea. Toate rnuchllle superio are se slefulesc cu $mirg hel, care In prealabll a fost Infililurat pe un calup de lemn; de asemenea, sctndura de la margine are muchiile rotunjite. In fiecare sctndura, la 9 cm de la fiecare din capete, se va executa cite 0 gaura prin care sctndura respectlva se va flxa de cele 2 $ipCi (53 x s x 4 em) de rigidizare de dedesubtul tabliei. Acestea vor fi rotunjite la eapete ili exact la 23 cm de la capatul din fata vor trebul prevazute cu giluri pentru suruburlle cu piulita fluture. Scind urile vor f fi xate pe aceste aipcl, sub fermi'! de gratar ell lnterspatil (v. fig.), astfel tnclt prima sctndura (cea cu muchia rotunjita) si'! iasa in atara slpcllor cu 1 ern, iar ultima (cea de IInqa parapetul balconului) sa se termine filind ell sipca, in gaurile facute in sctnduri se tntroduc suruburile ce Ie fixeaza de cele :2 sfinghii de dedesubt. Cele 2 elemente de flxare pltabtle de 44 x 5 x 1,8 em au de asemenea capetele rotunjtte. Distanta Intre gaurile pentru suruburtle cu piulita fluture (in partea de sus) si eele pentru introdueerea barei metal ice de fixare (din partea de jos) este de 39 em.

Cele dcua sipci verticale (31 x 6 x 4 cm) care marginesc rnasa in partea dlnspre balustrada batconulul IlU la ambele capete unul din colturl rotunjit In COIltlnuare, pe muchllle din fata se tac doua crestaturl de 45': in care va patrunde bara metalica de fixate: lor cel mai de jos trebuie sa se gaseasd! !a de 6 em de la caoat.

31 xli >(41

-. Penh!! dill fixare pliabile -:2 sci!"!-

durele de 44x5x1,8 em;

- Penbll rigidizarea eiemellteior vertlcale - 1 scim:lurica de 61 x Ii x 1,1i cm;

- Materia.l manlll1t: 35 de hoiz,?urul:mri de 2,5 em iungime; 2 balamale mobite articulate (de masa): 2 suruburl eu pil!ii~a..tlutllre; 2 ciriige din pia.t. banda metalica de 3x3ll ••• 4x40 (Iungimea iii fl.llu::tie de forma balustradel), e !:lara metaliea ¢ ~ em de 65 em lungime.

in muchiile din spate (111 partea dinspre balustrade balccnuluf), la 0 dlstanta de 10 cm de capatul cal mai de jo s, se executa cite 0 scobitura de 1,5 cm adincime sl 6 em !ungime. In aceste scoblturt se introduce 0 sctndurtca de 51 x 6 x 1,3 cm (dlmenstuni dupa darea la rindea), care rigidizeazii (Ieaga Intre ele) cele :2 slpci verticale; sctndurlca se fixeaz a fie ortn incieiere, fie prln 2 suruburl de fie care parte.

$ipcile verticale se fixeaza artlculat prln intermediul a 2 balarnale de cele 2 elements orlzontale care soli-

darizeaza pe dedesubt sclndurlte tabliei. Flxarea se va face asttel tnctt rnuchia ljipcilor vertic ale sa iasa cu 1 em in afara muchiei din spate a tabliei mesei; aceasta distanta este neaoarat necesara, deoarece altfel masa IlU are suftclenta rnobilltate (IlU se ocate ridica suficient) ctnd lntroducem bara metallca de fixare In stoturlle 1& 45":,

Ultima operetta consta In 'fixa'ea libera (cu joe) eu ajutorul suruburllor-tluture Cl celor :: elemente pliabile de flxare a tabliei mesei In pozltte orlzontata

.-------------------------------------------------

pE: reauz at cu stall la lndemlna.

este alcatult lista alaturati'L Primele poz itii reprezinta recuperarea uncr deseun.urrnatoarete doua se

procure din cornert, iar ultimele poz.itii se realtzeaza prin struniire.

Aerul cornprlmat cu ajutorul unel pompe de umitat cauctucuri este trimis prin supapa (pozttla 3) spre duza (pozltia 5). In acelas} tirnp, prin gaurile !Z)4, din corpul pulverlzatorutut (pczitia 6) si capaeul bidonului de ulei se creeaza presiune In bidonul eu vopsea. Aerul care trece prill duzil antreneaza si pulverizeaza vopseaua filtratil prill ciorap de matase care trece prin teava (pozitia 2). Alegind In mod corespunzator gaura duzel !iii reg lind, prin ln~urubare pe corpul pulverizatorulUi, fanta dintre duza ili teavil, se obtine milrimea dorita a jetului de vopsea. La cursa de aspiratie a pompei, supapa se inchid:", asigurind in felul aeesta continuitatea jetului. Se recomanda ca nivelul vopselei In bidon sa varieze in timpul vopsirii de la 2/3 la 1/3 din volumul bidonului.

ln connnuars dam ctteva lndlcatii cu pnvire Ia sxecut!a

- Corpul \(""i7P,t""

se etans pe bidcnu-

dupa care se executa cero cu ¢ 14 si gau·ra de trecere

a (pozttla 2);

- Teava (pozitla 2) Sll curbeaza cu atentle, astfel tnctt sa nu se obtureze gaura lnterloara. Extremitatea tevll se ascute la virf astfel tnctt sa se aseze cit mal etans pe peretele interior al duzei (poz itia 5). Teava se costtoreste de capacul bldonulul de ulei, respectlnd cota de 4 mm lntre virful tevii ~i corput pulveriz atorulul (fig. 1).

- La eositorirea supapei (pozitia 2) eu :;;tutul (pozitia 7) trebuie avut In vedere ca In interiorul supapei se gase:;;te 0 bila din masa plasticil, care la 0 incillzire excesiva se deterioreaza. Pentru a evita aceasta, se lnci:ilze:;;te cu fierul de lipit doar duza :;;i se aplica cositor pe alezajul M3. Apoi se introduce supapa, a carei suprafata exterioara a fost In prealabil curatata ~i pregatita pentru cositorire. Supapa se monteaza astfel Incit sa nu permita trecerea aerului de la bidon spre pompa de umflat (rezultate superioare cu pompa auto).

•••

deleliu poz, 5

fig.

dela/iu paz. 6

lISTA DE PlESE

Pozitia 1 - Bidon de ulei de 1 I, cu

. capac metalic

Pozitia 2 - Teava de alama obtlnuta de la o. rezervi! de pix Pozitla 3 - Supapa de aspiratie ill retuiare a pompei de reprizi!

de ia carburatorui autocamionului «Carpati» sau (cBucegi»

Pozitia 4 - Furtun din masa plastica Pozitia 5 - Duza

Pozitia 6 -Corpul pulverizatorului Pozitla 7 - Stut.

m

DORIT.

.

o LAMPA

...

MODERNA?

DIN

Ing. VIOiUCA SIMIONESCU

Larnpa pe care (I avem in vedere cuprlnds In «extrasul de materiale»: plexiglas mal gros, fir de nylon, un bec $1 0 bucata de snur electric.

Seheletul lam pi! este format din 8 nervurl de plexiglas de 5-6 mm (mal subtlre nu este suficient de rigid), fixate tntre doua coroane ctrcutare din acelasi material - ale carer forme $i dimensiuni exacte sint indicate In fig. 1 $i 2. Acestea se decupeaza cu ferastraul de trafora], muchiile slefuindu-se cu pila, apoi cu smlrqhsl $i putind fi eventual unse supllmentar cu 0 pasta speclala pentru lustruirea plexlglasului (stltcrom). Tot cu ajutorul ferastraulul de traforaj, pe marginile nervurilor din plexiglas se executa apoi taieturl pentru trecerea firulul de nylon (detaliu A), pentru flxarea nervurilor de coroana superioera :;;1 Interloara (fig. 1) :;;1 cite 0 taietura centrala (detaliul B) care va servl tot la trecerea (infasurarea) firului de nylon. Taleturt simitare se executa $1 in cele 2 coroane circulars de plexiglas (conform f1.g. 2). Psntru buna reusita a larnpii atragem in mod special atentia asupra importantei pozltionarf exacte a tuturor taleturilor. De asemenea mentlonam ca to ate aceste talsturi nu se flnlseaza dupa 'taierea cu traforajul.

Scheletut se asambleaza unqtnd to ate imbinarile dintre elementele componente cu adeziv special pentru lipirea plexiqlasului, Dupa uscarea complete a adeztvului se executa tmbracarea scheletulul tntr-o tmpletltura din fire de nylon cu ;; de 0,5 mm (stnt necesari aproxlmativ de 2 ori cite 100 m), concornitent in doua circuite, - firul treclnd tntotdeauna de la una din crestaturile de pe fata exterioara a nervurii la taletura din mijlocul fetei lnterloare (detaliul B) $i apoi din nou ta alta crestatura exterloara a circuitului respectiv. Schema uneia din infa$urari (spirale) este lndicata in fig. 3. Firulde nylon avind

DIN DE

Aceasta tampa este ~i mal slmplu de confec~ionat, prlnclpala materie prima alcatuind-c sfoara de rafie.

Pentru confectionare se utilizeaza 0 minge de strand avind orlflclul prln care se umfHi. amplasat Ia unul din capete (nu lateral). Mingea umflata se ucla bine, lar apoi lncepem sa intasuram pe ea rafla care, mai ales la lnceput, trebuie sa fie tinuta ctt mal strtns ca sa nu alunece. inta~urarea se face radial, Intotdeauna pe ambele par~i opuse (vezi fig. 1) avtnd grija in mod special ca cercurile (splrele) de rafle sa se execute la dlstante cit mal egale, si in nici un caz sa se suprapuna, astfel lnclt sa pericllteze grosimea egala a peretllor vlitoarei iampi.

Din cind in ctnd in timpul inf'~urarii rafia de pe mlnge se uda cu 0 cirpa sau cu un burete (rafia este user unsa cu dei ~i prin umezire cercurile de ,sfoarn se Ilpesc). Asdel se forrneaza pe suprafata mingii un fel de «carapace». Atragem atentla ca la inf'~urare sa nu se acopere complet dopul mingii cu sfoara.

Dupa In~urarea a circa S straturi suprapuse de sfoadi se uda foarte bine intreaga «carapace», se neteze~te rafia pentru ca suprafata final obtinuta sa fie cit mai neteda ~i egala, ~i se lasa sa se usuce bine pina a doua zi.

A !ioua zi,dupa ce se scoate dopul ~i se lasa

tmprospitarea (modemizarea) intluil)rllilui Llnels mlel aceente sau schimbiri mlnere, ·.n .......

ori de mare efecl Una din modifidrile de «decor» fI alcituieilde schimbarea """lOmIUIl~~ .. 'IIJI<lJur bine, «erearea unui colt modern» al cirui eIElmI9n1~,CEm In fotografia prezeniaia ca ,I in cele 2 sc simpiu in care aeest ({coltintim» peate

Abajururile pot fi cOflfectionate din cele mai vi Il'Iflti$im 3 tipl.lri de abaiururi (propriu.zis de glas, sfoari de rafie ,1 ... hartie speciaii.

if; 0,5 mm, lar crestaturlle numai 0,4 mm, reallzata este slqura ~i in acelasi timp usor cutat,

La sflrsit prindem blne un manson pentru de preferlnta din portelan alb sau in orice caz in alb - de mijlocul coroanel de la partea sups

a lampii. Prinderea se peats realiza, de printr-o stsa tn patru cotturl fixata In mijlocul co de sus, fig. 4,ln asa fel tnctt firul becului (laptos

mingea sa se dezumfle, se tale cu grija in

jurul dopului un oriflciu, ell foarfeca sau ell

ferastraui de trafora] - suficient de mare pentru a putea. extrage mingea dezumflata.

Apol, pe «carapacea» uscata se intinde cu 0 pensula plata 0 vopsea (lac) pe baza de ra~ina slntetlca. Aplicarea se face in mod egal pe intreaga suprafata, avindu-se grija sa nu se forrneze

strat, orificiul se poate lacui ~i pentru trecerea snurulul se executa abia dupa uscarea cornpleta foloslndu-se In acest seop un burgh] cu caput de 10, 15 mm. Montarea ~i a becului nu prezinta probleme

1-Desenul inta$uriuii starii pe minge; 2- a) Carapacea din refie; b) 0- rificiuJ mare; c) orificiul rnic.

fig. 2

fig. 1

pa este si mai simplu de condoar 0 ainqura fl~ie de folie nifuga sau 0 hlrtie bromate

edt hlrtia de desen), Dlameun bee de 100W este de 60-90 ern, utilizate trebuie sa fie eqala cu dia-

'Iatimea 1,5xi!5 sau 1/6 din lungime arcuri dorim sa avern) (vezt fig.). rata se graveaza (se sapa) COI1- mai indicat - dupa un sablon insa grija ca centrale a doua se afte tntotdeauna pe aceeasi vertl""'-' .... """ «gravare» se poate face fie cu un vlrf

fie cu 0 mica rondea, speciala, utit In croitorie, - cu decseblta grijii de a hlrtla, Ultima operatie consta In exertlor pentru trecerea firului de nylon care capatul inferior l?i eel superior al abajurului

.).

1. Abajurul cotputui de ituminei.

2 $i '4-gfJUrile peniru flrut de nylon fa smbeie capete ale ebejurului. 2 fiind capatul superior, unde se gase$te p/acuts de plexiglas.

2. Privire de sus a liimpii. t=csblu electric cu 3 fire; 2-placuta de plexiglas.

3. seciiune prin corpul de iluminei: t=ceblu electric cu 3 fire; 2-placuta de plexiglas $i fasungul; 3-abajurul; 4-orificiile pentru firul de

BILlER VARIAT DIN PLACI DE STICLA

llustratla alaturata prazlnta unele dintre varlantele poslblle de reallzare a mobilierului cle interior pe prlnclpiul «[ocului de cuourt», 10- losind panouri (placi) de sticta,

Materialul de constructie este atcatuit din ptacl de sticla de dimensiunile 400 x 195, 400 x 400 sau 400 x 810 mm cu grosimeade4 mm, cu marginile sletulte. Pentru elemsntele de perete (posterior) sau de podea se poate folosi stlcla rnata, oglinda sau placl melaminate, din material plastic etc. Elementele de legatura (coltare), aratate ill fig. a, se pot realiza din material plastic sau lemn.

Modul de executle ssteprezentat In fig. b i?i c.

Va invltam sa construltl piesele de moblller din placi de sticla care se preteaza eel mal blne lnteriorului dv, Asteptam sa ne scrieti solutlile adoptate, mal ales in ce realizarea pieselor de letrirnlttndu-ne totodata i?i fnj·"",r"lfii ale mobilierului respec-

gata constrult.

Ing. RADU AMAN

CE

lOR

.. POLISAREA METALELOR

., PROTEJAREA ALUMINIULUI •... SCRIEREA PE METAL

POI..ISAREA METAI..EI.OR

Pentru a obtine la metale 0 suoratata cu aspect lucios deosebit se totoseste la potlsarea lor urmatorui amestec:

Oxid de crorn - 85 de parti in greutate; Stearina - 10 parti in greutate; Petrol lampant-3 partl in greutate; Acid oleic - 2 partl in greutate.

Dupa ce se amesteca bine, pina la lormarea unei mase omogene, amestecul se pune pe suprafata metalului $i se freaca cu 0 bucata de plnza sau tetru rnuiata in prealabil in benzina.

Suprafata pollsata este bine sa se aeopere cu ajutorul unui pulverizator cu nitro lac care formeaza 0 pelicula subtire pe metal, ce fereste metalul de

o xidare.

Se mal pot utilize si alte retete, ca de exemplu:

- 0 crema pe care 0 preparati In felul urmator: dlzolvatl 13 partt de acid oxalic in 320 patii de apa si Ie lncalz lf! ta maximum 80"C. in acest tirnp arnestecati bine si adaugati 12 parti de clorura de amoniu (tipirig). In alt vas saponiflcati un amestec format din 25 parti de acid oleic,25 patii de spirt denaturat si 12 parti de clorura de amoniu. Dupa racire se toarna prima solutle In a doua $1 se amesteca cu 150 parti de creta otsata.

- 0 solutie care se prepara dlzolvlnd 10 parti clorura de amonlu in 75 parti de apa !ili amesteclnd in solutie 5 part! de creta pisata.

Protejarea aiuminiullli

Aluminiul ~i aliajele lui se oxideaza foarte repede. De aCeea este necesara acoperirea suprafetei lui cu un strat protector.

Piesa de aluminiu se spala in prealabil In apa calda cu 0 perie aspra, se freaca

plna se usuca $i se curata cu creta pina ce supratata devine stralucltoare.

Pe supratata asttel pregatifa se aplica cu pansula un strat subtire $i egal de solutie fermata din 10"/0 hidroxid de potastu. Dupa ctteva minute se usuca si supratata aluminlului capata 0 nuanta frumoasa, asernanatoare sidefului.

.•. SCRIEREA PI!: METAL

Cu ajutorul decaparu putem scrle sau desena pe orice metal. Cum procedam? Placa mstallca se slefuleste in prealabil cu atantie, se lncalzeste la 60--7O"C $i se acopera cu un strat subtlre ::;1 egal de parafina.

Apoi se copiaza pe placa paraflnata, cu aiutorul unei hirtii de copiat, desenul respectiv. Cu ajutorul unui ac se zglrie in stratul de parafina desenul copiat $1 se toarna lichidul de decapare pe toata supratata placii. EI va decapa (va dlzolva) numai partea zgiriatii., adica locurile unde nu se gaselilte parattna.

Daca placa este de cupru, alama sau bronz, ca lichid de decapare se toloseste acidul azotlc diluat. Daca-t de zinc, se folcseste acid clorhidric, iar daca-i de aluminiu, soda caustlca,

Dupa ce decaparea s-a terminat, lichidul se varsa ~i placa se spala bine, Placa metalica se ellbereaza de parafina prin cufundare in apa calda, Apol se sterqe, se usuca :;;i se curata cu creta pin a ce supratata devine stralucltoare.

Putem scrie pe suprafete meta lice lustruite :;;i tara decapare, cu ajutorul unei cerneli. Tn acest caz se amesteca 20 patii de colofoniu, 150 parti de spirt :;;i 1 parte de albastru de metilen cu 0 solutie de 35 parti de borax in 250 parti de apa si cerneala este gata de Intrebuintare.

etajuiui oscilator, ttrnp si etaj final, qeneratoarelor

generatoare, doua la nurnar,

obtinerea frecventelor fixe D,9 kHz si 3,8 kl-lz, iar fapt un rnultivibrator ce tucreeza pe 0 Irecventa joasa de 40-

50 cu factor de umplere variabil,

vor sa fie construite cu mare

atentte, deoarecs de stabilitatea freeventelor emise depinde In mare masura de raspuns a robotului. "nAr;.tl'ln audio pentru cele cinci frecvente de comanda are schema din fiqura 1, EI este un generator RC cu punts Wien, formata din condensetoarele C;r C4 5i rezistentele RA si RS

Aceasfa punte introduce la intrarea arnptlficatorului 0 reactie neqativa, exceptlnd frecventa pe care este acordata puntea. Aceasta trecventa este data de relatia ;

f = unde C = C

21rRC 3'

= C4' iar R = RA = RB

Pe aceasta frecventa puntea Wien introduce un defaza]' nul. astfel ca apar oscilatil a carer frecventa depinde de elementele R si C.

Generatorul audio permite obtinerea

urmatoarelor 5 frecvente fixe. 0,97 kHz pe pozitia 1

1,28 kHz pe pozitia 2

2,83 kHz ps pozttia 3

3,8 kHz pe pozjtia "

1,9 kHz pe pozttia 5.

Pentru 0 buna stabilitate a frecventei stnt necesare pentru elementele puntii Wien nurnal piese de inalta calltate. Astfel, pentru eondensatoarele C sl

3 .

C 4 se vor prefera condensatoare cu

dielectric din hlrtie, iar pentrurezistsntele R A ~i RS vom procure rezistente chimice de mare preclzie, avlnd 0 toleranta de ±1%.

De cautatee $1 pre; Ilia acestor prese depinde preciz la cu care se obtin eele cinei freevente de modulatle.

Functionarea qeneratorutui este urmatoarea:

T ranz istoarele

te intr-un menta] cu doua eta]e, la care s-a adauqat 0 readie neqativa, Pe 0 stnqura trecventa aceasta reactle este nula. in aceasta situatie amplificatorul se transforrna In oscitator.

Rezistenteie R4 si RS servesc pentru polarizarea bazei tranztstorului T" , care are 0 reactie neqativa data de reztstenta Rf\' Rezistenta de sarcina a primului elaj de amplificare e data de R5' Tot aceasta rezistenta R5 tmoreuria cu R.~ servesc sl pentru pclarizarea bazei t~anzistorului T 4' care este cuplat direct prin baza cu tranztstorul T.

~ranzistorul T4 lucreaza In reqim cornblnat de repetor si amplificator cu emitor cornun, EI are ca rezlstenta de sarcina rezistentele R8 si R9, rezlstenta Rg Introductnd sl 0 reactle puternlca pantru stabilizarea punctului de function are.

Semnalul de modulatie se culege din emitorul tranzistorulul T 4'

Pentru ea Impedanta de intrare a tranzistorului T1 oscnator de Inalta frecventa sa nu sunteze impedanta de leslre a qeneratorului, lntre qeneratorul de modulatle si etajul o scilator cuplajul se face 'prin' intermediul unui etaj repetor pe emitor cu tranzistorul T2·

Acest repetor are schema din tiqura 2. Rezistenta Rb = 82 kG stabiteste punctul static de functlonare. R este rezistenta de sarcina de pe caree se ia semnalul de modulatie ce se aplica pe baza tranzistorului T t

Condensatorut Ce servaste pentru blocarsa cornoonentei de continuu, Acelasi fQI II are si condensetorul Cb' Aceste condensatoaro lrebuie sa aiba 0 capacitate mare, deoarece tot prin ele va trace s: frecventa joasa data de muitivibraior' Cele cinci frecvente fixe ale se

prin

/ I /

/

L __

Genel"ctio{>l:.1/ 0", cI/o

..

I

(URMARE DIN Nit Prof. PETRE DOBROTA.

dite de iemn vopsite bine pe dtnauntru, acestea din urma fiind toarte folosite p antru rasadurlle mici. 0 alta categorie de vase 0 torrneaza vase Ie plate in care

se pot arania mai multe De retmut este ca cri-

ficiul de seurgere a sa fie sutlcient de mare, iar

pe fundul vasului sa se aseze un strat drenant de pie-

trts, Raportul dintre de scuruers

supratata este 1/25. fi

mai multe gaud de seurgere !n de martmea

bazeL

Amp!asame!1tul este deterrninat de de iluminare 51 de aerisire. Cactusil plants care cer multa lumina, In special cactusll mexicanl: eei nord-americaru, ca si cactusli lnalteior plato uri sudamericane, Desigur ea nu toti cactusf cresc in plln so are, unii crese in umbra ierburilor sau se umbrese reciproc, iar altii cresc in padurile tropieale. in conditiile noastre de depozitare, plantele se vor aseza dt mai aproape de geam, Juind masuri de protectie impotriva friguJuL Pe timp de iama temperatura va oscila intre 10 si 13"C, in nic! un caz sub '3-4"C. 0 supraIncalzire a spatiului de depozitare se poate evita pr!ntr-o aerisire corespunzatoare, Cactus!i, al caror colorit este de un verde mai crud, nu se expun In pi in so are, pe cind cei de un verde mal inchis sau albastrui sau cei !lnosi necesita 0 iluminare mal intensa. Dupa o lama cu iumina putina, plantele se protejeazii de lumina prea puternica a soareiui de primavara (care poate produce arsuri) printr-o acoperire eu foita de hirtie sau printr-o stropire eu var sau lut a geamurilor.

Transplantarea, sau mai corect transvasarea, este operatia de mutare a unei plante dintr-un vas lnaltul. De obicei, ea se efectueaza Inaintea perioadei de ve-

SliBSTANTE NUTRITIVE

Un arnestec de pamtnt corect alcatult contine toate substantele nutritive necesare una! crest eri corects. In atara mtcroerernentelor contlnute In pamtnt, plantele suculente neceslta circa 6% azot, 16% acid tos-

torte, 38% (parntntu] pentru flori care se ga-

seste la tlorartlle din Capitala este prea

azotos, nelndlcat pentru cactusl). Elementele

nutritive sin! preluate cu aiutorul apei si al bacteriilor de oamtnt, caie tacillteaza absorbtia lor prin radileini. lnamte ca hrana sa fie complet epuizata este nscesara o retmprospatar e, ceea ce se poats realiza prln adaugarea Ul1Dr ingra$iiminte, Psntru cactus] cel rna:

indicat ar fi organic natural (gunoiul

animalier) la bovine, dupa ce in prealabil

a fost bine uscat. Dupa ee a fost pisat, se poate administra in proportie de 1 gram de praf la:2 !itri de apa, dar numai In perioada lnceperii cre$te!ii si lnfloririi $i doar plantelor care nu sint bolnave, Ingra!?amintul nu va fi administrat in cantitati mari, ci cite puiin de fiecare data, Abuzul de ingrii:;;aminte nu este perm is.

VASE PENTRU PLANTE (fig. 1)

Alegerea vaselor pentru plante este determinata de forma si marl mea plantei (fig. 2), de$i forma tronconica a vaselor de lut obi~nuite nu convine modului de dezvoltare a radacinilor plantei. Dar glastreie de lut au ~i dezavantai legat de faptul ca evaporarea o racire a peretilor, ceea ce dauneaza tinere. in ultima vreme se folosesc cu sucsporit glastre sau vase din material plastic $i la-

CU estroneuiii sovieiici international de meior de dec« [emeilor Dupe eli! a respuos stirmeiiv, Ntkoiee« a -- tn eoteuzete perticip:anti/or- «Ce sr puie« face Cil Jumea on barbal sinqur fa bordu! unei nave speiiete in drum sore Merte ?})

'1<.

Nou! sstetit irsnco-eest-oermsn «$ymphonie», care urmeaza i.l fi lansat peste 1 1/2 ani de la bsze frencezi:

Kourou (Guiana) de 0 rechets £UROPA-2, va fi plasal pe 0 orbile. circulsrs siationara, asigurind emlsii redioTV-telefonice tnire Europa $i Africa. £1 va funciion« continuu, fiind primul saiefit artificial de tetecomuniceiii stabilizat dupa irei axe. in prezent se executa lncercerile moiorului resctiv rea/izat de trusiul Messerschmidt, Bolkowl-Bohm GmbH.'

getatie, fiind lrnpusa de neconcordanta dintre marirnea plantei ~i marlmsa vasului in care se afta, ca ~i de gradul de epulzare a amestecului de pamint. Atentie mare la modul de prindere a plantelor! Mal prudent este sa folositi ctestt de lemn sau pensete metal ice lnfasurate cu vata, care apoi se vor arde. Dupa cornpietarea vasulul cu parntnt (fig. 3), asHel tnctt sa se lase pin a la marginea de sus a vasului cam 1-2 ern, plantele se asaza mai la umbra, nefiind imediat udate. Dupa plantare, cactusll cu forme columnare se vor sprijini de betisoare de lemn, metal, plastic sau sticla, In cazul In care transvasarea este determinate numai de marlmea plantei, se poate folosi acelasi balot de parntnt din jurul radacinilor, la mutarea tntr-un vas mai mare adauglndu-se doar p arnint de jur-imprejur.

Uda;rea este 0 operatle care sollclta spiritul de observatie. Depinde de locul de amplasament, anotimp, temperatura, de marlmea si virsta plantel, sl, desigur, de specia in sine. Udarea incepe odata cu primele semne de vegetatieaie plantei. Toamna ~i primavara, udatul se face dlmlneata la 2-3 zlle, vara se uda zilnic (catre seara), lar iama cantitatea de apa se administreaza la prtnz la un interval de circa 15-20 de zile. Pentru udare este bine sa se foloseasca un amestec de pi'ir\i egale de apa de ploaie $1 apa potabila. Temperatura apei sa fie cuprlnsa intre 20 $1 2SOC. Udarea S8 poate face ~i prin infiltrare de jos, dupa ce glastra sal! vasul respectiv s-a cufundat 1ntr-un alt vas mal mare cu apa, Vom tolosl 0 can a mica, stropitori cu teava cit mal ingusta ~i pulverizator pentru mentinerea unei urnidltatl atmosferice satistacatoare (fig. 4).

Atunci clod plantele i~i modlftca aspectul aparent sau dna se pro due perturbatii tn cresterea !!.i lnflorirea lor,ele VOl' fi examlnate cu mare atentle. Inceotnd cu solut, care prin epuizarea sau gresitaaicatuire po ate provoca asa-numitele boli de nutritle, ~i contlnulnd cu raciaciniie sl corpul plantei, 0 examinare la timp poate inlatura efec!e neplacute psntru mai tlrziu, Ca principali daunatori se Intilnesc paduchl! lino~i (tmnotrlva carora este eficace 0 solutle de fiertura de tutun alalceot In part! egale), paianjenii ro~ii, pdduchii testosi ~i eel de radi'icina. In privlnta tuturor acestor daunatorl, este bine sa cerem avizul centrelor locale pentru protecttaplantelor, care dlspun de mijloacele de cornbatere necesare. In prlvtnta asa-numltului putregai apos, moale, care se manifesta prln aparttta unor pete ~i Inmuierea tesuturlior plantei in special catre baza, se impune taierea part!i sanatcase de cea bolnava $i relmbutaslrea plantei salvate, ca $i masuri de aerisire $i dezinfectie a solului.

Conf. univ. dr. ing. FL.

Folosind informatiile primite prin ielemetrie de fa satelitii americani «Orbital b~?Or,tfll:,leal $i «Orbital Astronomical Observalory»-2, seventil americani Garry Thomas Colorado) $i Jacques Blemont (Universitsiee din Paris) au comunicei despre aescooerire:

stefan) format din eiom! de hidroqen, care ere de 5000QCelsius

evoluind diasore cOllstelatiil" Scoroionutui $i cstre ceil a

Of/cialitalile din RepuCied au semnei on

scord cine! ani cu A·

de sliinte a U.R.S.S., permitind consiruiree $f deserviree co personal de specietiiede a

une! de receptione-

re il de tete-

comunicsiii spatia/e In aprooiere de Fort [amy.

*

Cetcetidorut irencez dr.

Michael Maureite de fa Leborslorul de spectromeirie de fa Orsay a dec!arat recent ca a puiui determ ina 0 Tela/ie ioert» interesantii intre ceracierisiiciie fiztce-qeometrice ale prefulu! fin adus de pe Luna $1 nivelul radiatiei so/are, care arunca tumini noi esupre isioriei estrului nostru principal.

Faza de la montajul sl lncercarea panourilor cu baterii 50 101 re ale de telecornunlcatll.

A fos; fixat $i echipajul navei cosmice lunare «ApoIJo»-16. EI va John W. Young, comandantul misiunii, care va eieciue esiie! al spatial; Thomas K. Mattingly va indeplini functia compensind oarecum tnlocuiree sa in uliimul moment

ca urmare a contreciiu]! unei meledii; cel de-al ireilea momnru pilot al modulului lunar - va fi un debutent, Charles M.

in martie anul vlitor $i va dura 12 zite, Young $i Duke l.unti.

A. fost confirmed va acoperi 1/2 din aerospatiale B.A navelei

II

'i E

..

Proiectu! unui aparat de zbor individual (<<Fleep») de explorare a suprafetel selenare.

~ E!

!II

"" ;,0'" """,rt>%,,,o,,,,.,.!fr'!mr.ru prima data au fost obtinute mai mulle zeci de

permit siuriierea structurit inUme a mi$carilor gazelor

oosibil cu ajutorul «Observeiotuhs! stratosferic automat)}, CI"iear·' GE! SJile( i ~j?~~~!~~t~';";;;;~(:;:~itfine

20500 metri; cuacela$i aparat au putut fi fuate numeFoa:se (oi.egrilfii de buna ;;,

DIN NOU DESPRE CAROSERIE

I

ANTICOROSIVA

UN LUX?

La automobilele in circulatie, dupa primii 2-3 ani de exploatare; In special daca s-a clrculat cu ele !?i iarna, caroseria prezlnta portlunl ruqinite, in special in locurlle de Irnblnare a tablelor, in portlunile caroseriei unde se poate aduna norolul (sub aripi), in lnteriorul chesoanelor. Rugina apare de asemenea pe portiunile unde vcpseaua a fost dsqradata fie din cauze naturale, fie datorita unor actiuni mecanice (zqtrieturi, atlnqerea fundului caroseriei la trecerea unor obstacole mai tnalte pe drumuri neamenajate s.a.), Frecvente slnt cazurile de ruqinire a podelei caroserlei, sub COl/owl de cauciuc. La unele modele sub covorut de cauciuc este prevazut !?i unul din ptsla - acesta pastreaza umezeala, favorlztnd procesul de ruqlnire.

Inatnte de tnceperea operatitlor de protsctie antlcorostva se face 0 verificare atenta a intregii caroserll pentru deplstarea portiunilor fuginite, cit !iii a stratului de protectie arttitonlca,

Stnt frecvsnte cazurile cind aceasta

prezinta crapatur! si lipsa de aderenta cu caroseria, iar sub acest strat tabla este fuginita. In acest caz se tndeparteaza mecanic stratut de antifon deqradat $1 se curata portlunea fuginita. Tabla ruqinita se curata cu perla de strma sl hlrtls abrazlva, iar apol cu 0 solutle de deruginire conform cu una dintre retetele alaturate.

Reteta I - solutie lichida

600 cmc de solutie melasa (10"/0 melasa + 90"/0 apa)

200 cmc de acid fosforic tehnic. 200 cme de acid clorhldrlc tehnic,

Reteta II - pasta

600 9 de acid tosforic tehnlc 140 9 de acid azotlc

260 9 de oxid de zinc.

Reteta III - solutie lichida 500 9 de acid fosforic tehnlc 500 9 de apa

1 llnqura de perlan.

Primeie doua soluW slnt mal active;

R

cea de-a traia se apllca doar pe portiuni usor ruqinlte,

Solutiile se apllca doar pe portiuni usor ruqinlte $1 dupa qradul de ruginire se lasa maximum 30 de minute, apol urrneaza 0 spalare cu apa din abundenta !?i paslvizarea cu 0 solutle de 50 9 de fosfat trisodic la 1 litru de apa,

Daca portiuntle ruqinite stnt predomlnante, este rational sa se curete de vopsea !?i portiunlle neruqinite, urmtnd a aslqura apol 0 acoperire umforma a tntreqil suprafete, Curattrea vopselei vechi se face fie cu mijloace rnecanice (perie de strma, hlrtle abrazlva etc.), fie cu ajutorul unel solutf speciale care se gase!?te in comert sub denumirea DecaRO!.

Dupa curatlre, recomandarn vopslrea cu vopsea pe baza de miniu de plumb, care se gase$te In cornert sub denurnirea de Deruginol sau poats f preparata Cll miniu de plumb 750 9 la 1 kg de ulei de in. Solutla trebuie amestecata foarte bine aut la preparare cit !?i tnalnte de flecare folosire.

Vopseaua de mlnlu se aplicE! cu psnsula sau prln pulverizare. Se recomanda aphcarea a doua straturl de vopsea. Timpul de useare a unul strat este de aproxtmativ 0 saptamina; in acest tlrnp nu se va tntrerups clrculatta autovehlcululel, lnainte de apltcarea celui de-al dollea strat de vopsea, caroserlatrebule !nsa spalata:!?i usceta foarte bine. Dupa uscarsa stratutui dol, suprafata se protejeazlt cu 0 vopsea pe baza de ulei de culoare neagra sau de 0 culoare asortata eu cea a carcserlel,

Dupa aphcarse straturuor de protectie eratate mai sus conslderam ca este rational sa se aplice protectia cu unsoare ccnaistenta in modul deserts in numarul nostru din deeembrle 1970.

Psntru portlunlle care I'lU Sll'lt eccesibile pentru a fi Cllratate mecanlc de rugin8 (Interiorul stilpilor, praguriie usilor s.a.) SEl va apiica dear curatirea chimlca, spalarea ~i pasiviaarea $i apol protectta prln pulverizare cu unsoare consistenta.

•••••••••••••• MAT.- Ole 45 2""(/,1

Asigurarea ro~ilor automobile lor «Dacia» se realizeaza prin inlocuirea ~uruburilor de fixare a capacelor ro~ilor cu dispozitive conform eu schi~ele alaturate:

Dispozitivul propus este alcatuit dill urmatoareie piese: - ~urub special cu eep (fig. 1);

- buqa (fig. 2);

- cheie (fig. 3).

Cotele indicate sint informative. Pentru pastrarea secretului dispozi-

tivului fiecare constructor i~i va alege urmiitoarele cote:

- la ~urubu! special cu eel' - cotele ¢ 3, ¢ 15 ~i ¢ 19 mm;

-fa buqa - cocele ¢ 15,5 ~i ¢ 20 mm;

- la chele - cotele 3, ¢ 15,1 ~i ¢ 19,8 mm.

De asemenea, pentru a preveni blocarea buqei la stringerea ~urubului grosimea gulerului ¢ 15 a ~urubului 'trebuie sa fie cu 0,1 ... 0,3 mm mal mare decit grosimea fundului buqei.

Protec~ia superficiala 2. ~urubului ~i a buqei se va face prin zincare. cadmiere sau croma.re.

CONSTRU

UN G

DE CAMPI .........

Vine vara, perioada concediilor vecantelcr, sl pe fiecare dintre preccupa-problema protectlel soarelul" arzator care amen seaua aufoturismului, (;<l'U(;'U"'.'

toate garniturile de caucluc, Sa inchipuim ca vern gasi totdeauna binefacatoare a unui co pac Va propunem 0 ccnstructie practtca de garaj pliant ping, care se poate stringe !?i l'h portbagajul eutoturtsmutul

Autoturisrnul se foloseste ca portanta a garajului, deci dimensi garajului se stabllesc in dimensnmtle autoturtsmulut tul cortuiui se compune dintr-o supertoara (1) care se fixeaza pe peri~ul eutoturlernulul cu ajutoful diagonale (4) $1 a unor cleme (6). perisul de pinza (7) se lntinde bara superioara $i sa fixesza cu de tntlnders (II) :!?i taro!?! in sol.

Constructla se lncepe eu dimensiullilor autoturtsmulut,

perioara (1), de preferinta din +""vll ,i .. > aluminiu, trsbule sa fie (din mal multe tronsoane, care

unul tntr-altul), pentru a sa putea

ge $i puna tn portbaqa], lung totala desfa!?urata fiind cu cUiva

metrt mai mare decu lunqimea turlsrnulu], Bucsele de ghidaj ale

(2), de lungime 300-400 mm,

Paginirealizata de Ing. Al.

P10.1

MUCHlliE ASCUTIlE Sf FIB. 2

~"i"
~t:\t
-
g_-0,1 ~~
:._
14
t« ____ <';)
'" r--
~' ,,,IY )68 1...---,
"
~

15 3
100 -
- F/B.J

realize un sprijin suficient de puternic al barei se executa din teava de otet sau alama sl de ele se sudeaza sau se siamese cite 0 balama de 2O-3Q mm latime :;;1 circa 50 mm lungime a fiad!rei parii.

Diagonalale (4) sa executa de preferintli tot din teava de aiuminiu de 12110 sau ¢ 15, care sa aplatiseaza la ambele capete PEl lungimea de 50 mm. La un capat al diagonalelor se fixeaza

clamele pentru acopertsul autoturismului, iar la celalalt capat se prind cu suruburi de balamalele (3) sudate pe bucsele de ghidare (2). Pentru diagonate sa pot tolos! ~i profile-comiere sau profile U in functie de constructla de cleme adoptaill.

Pentru ptnza acoperlsulul nu este neaparat nevole de material impermeablt, deoarece garajul protejeaza in prlmul rtnd tmpotriva soarelul; di-

_----- e ------,

-------------------------

mensiunile sa aleg In functie de dlmensiunile autoturlsmului,

Montajl.ll asia Toarta slmplu; sa deschid diagonalele prinse de balamale ~i sa fixeaz~ CI.I dame de bordure pavilionu!ui. Apoi sa trece bara superioar~ desf!:;;urata prin bucsele de ghidaj, se tntinde ptnza ~i sa fixeaza bine intinsa, cu ajutorul ~nururilor ~i taru~i1or. Partile din metale neferoase nu necesita protectle prin vopsirs,

CUM FUNCTIONEAZA:

FRINE CU DISC

Frinele cu circuit dublu maresc securltatea automobilului. Cind apere 0 pierdere de llchld de frina tntr-un anumit punet al clrcultului, aceasta nu inseamna iesirea din functiune a intregului slstem de frlnare. Daca nu mai este etans clrcultul rotllor din fata, rarnlne in functlune clrcuitul rotuor din spate, ij\i invers. Desl in felul acssta se reduce efortul de frinare, automobilulnu ramtne complet fara frlna hldraullca (mai exista frlna mecanica de mina). Piesa prtnclpala a sistemului prezentat este cilindrul central dublu cu rezervorul de llchld de frina.

La frlnare normala,'pistonul A este tmplns de presiunea provenlnd de la pedala spre pistonul B. Lichidul de frina aflat tntre cele doua pistoans este cornprirnat ij\i. transmite presiunea in circuitul de frtnare II. Simultan, aceasta presiune deplaseaza ~i ptstonul B spre stinga, produelnd presiunea de frtnare ~i in circuitul I.

. Daca in circuitul II apare 0 !ipsa de etanseltate, nu sa mai obtine preslunea

necesara frinarii in aces! circuit, dar pistonul A sa lipe~e de pistonul B :;;i-I lmpjnge pe acesta din urma spre stinga, producind preslunea de frlnare in clrcultut I. Daca llpsa de etanr;ieitate apare in clrcultul I, pistonul B se deplaseaza de la lnceput, fara rezlstenta, pina la capatul cilindrului, dupa care se formeaza preslunea de frinare in clrcultul II.

~

"--\-\\

'.. PI:'DALA .. FRINEI

~

I,

J .FRiNE

c,u TAMBUR

..........

2

PRESIU~ PEDALE

~~., ...

...........

3

PRESIU~ PEDALE

...

Ati tncercat vreodata sa facef portretut una! insecte, al unui male sau chlar al unel fieri? Nu este chlar atlt de slmplu cum s-ar parea la prima vedera Cu un aparat de fotoqtaflat echlpat cu slstem de vizare reflex monoobiectiv, problema. se simplifica mutt. Exista aparate de acest qen care pot fotografia de la minimum 15cm distanta, clarttatea !?i tncadrarea fiind tacute cu cea mal mare preclzle. Tnsa la multe alte aparate de fotografiat sau de fllmat, prevazute cu vizor optic, la care folosim pentru dlstante sub 1 m Ientile adltlonale sau inele intermediare, 0 macrofotografie executata In cadru natural face imposibile utilizarea vizorului optic obisnuit, Dispozitivele optlce existente de compensare a erorilor de paralaxa dau rezultate cu aproxlrnarl mari st, de

cele mai multe orl, pretul lor Ie face inaccestblte amatorilor ce executa un nurnar relatlv redus de astfel de fotografii.

Dispozltlvul prezentat mal jos permite executarea de macrofotoqrafii, in special In cadru natural, asiqurtnd attt clarttetea cit !?i mal ales 0 tncadrare preclsa a subiectulul, avantaj deosebit de important 11'1 executarea diapozitivelor sl a fllrnarilor de aproape, cazuri 1n care decupajul ulterior nu mal este posibil.

Constructla proprlu-zlsa comporta trei suportl ce culiseaza unul fata de celalalt si doua tlje verticale reglabile pe vertlcala r;;i pe ortzontata.

Materialul cel mai indicat pentru constructli este alama (tabla SIlU, daca este postbll, chiar profit).

TABEl DE MATERIAL!:

I I Dimensiuni
Reper
I nr: Denumire Bucii~i Material in mm
1 Suport fix 1 Tabla de alarna sau pro- 16x12x2
fil U cca 175
t a Umitator 1 Tabla de alarna 2x15x60
I 2'. Suport culisant I 1 Tabla de alarna sau cor- 12x12x2
flier cca 180lungime
2a Ghidaj 1 Tabla de alarna 4x12x12
3 Su port vertical idem 2x10x60 I
33 Traverse 1 idem I 2x6x100
Brlde :I Otel rnoale sau alama 8xSx8
"_._--------,
de otel sau alama ¢ 2x50
-
care rnoale 3 Ing. D. POI-DAN

Cota notate cu X se stabileste in functie de dlrnensiunlle aparatului de fotografiat sau de filmat 11'1 care dorim sa uttltzam dispozitivul. De asemenea, ~i flletul pentru surubul de flxare pe aparat va fi de 1/4" sau 3/8".

Dupa executarea tuturor reperelor conform desenelor sa trace la asarnblerea I~.r prin lipire moale cu aliaj de cositor, lnamte de mental este indicat ca toate piesele sa 'Iie brunate sau vopstte ell lac neqru,

Dupa asarnblarea cu suruburi conform fotografiei trebule ca dlspozltivul sa fie «stalonat», Cotele de reglaj se pot determina prin catcul, in funetie de dlstanta focala reala a 0- biectivului fotoqratio tolosit, tnsa este mai slmplu ca aceastii operatls sa sa execute prin probe practice. Asttel se monteaza pe oblectlv lentlla aditionala sau lntroducem tntre aparat :;;i cbiectiv unul seu doua inele intermsdlare. Se deschlde capacul din spats al aparatulul de fotoqrafiat $i se eu banda de lipit In locul fctoqraflce 0 bucata de qearn mat de dlmenslunl convenablle.

Opturatorul se reqleaza

in S, se se blochea

za aceasta cu declan

satorului sau cu dispozitlvut

existent eventual ps eparat.

Se deschtde diafraqma obiectlvului pentru a avea tolaranta

5

..

minima la reglaj. iar reperul de distante S6 aduce In pozitla Pe un perete bine llumtnat se o mira de control, de exemplu, pagina de ziar $i se aprople de aceasta pina ce pe geamul re imaginea mirei perfect clar.

Se regleaza tija cuusanta asttel

eele doua tije verticale sa planul mire! de control. Tn am efectuat reglajul distantei. deplasam suportul vertical plna marginea auperloara a traversei coincide cu marginea inferloara a

ginii proiectats pe geamul mat verticale se vor regia, de psntru a realiza restul

Sa traseaza repere pentru prim reglaj sl se marcheaza de plu cu clfra 1. In. mod

se stabilesc celelalte utilizind tiraiul normal I'll ataslnd alta lentila adltlonala sau troducind alt inel intermediar.

atentle tnsa la marcajul astfel tnctt acestea sa poata duse cu usurtnta atune! ctnd <If.""""'" ... fotografic va porn! Ia vinatoare 111

mea de basm a macrofotografiei.

Vorn avea grija ca sa nu ultam parasolarul, i?tiind ca unele mai reusite fotografii se in contralurnina, puntnd astfel In

!lenta transparenta unor petale,

de insecta sau picaturi de

3

Suportul turnant (rabatabtl) permit€: asezarea unui aparat de prolectie (film de 16 mm, dlapozttlve) intre rafturile blbliotecii - in pozrtia de funcrionare (fig. A) - sau ascuns in dosul carti!or (fig. B).

DETALII CONSTRUCTiVE

Fig. 1 - Suportul (3), avind un perete vertical despar titor de

15-18 mm, intre carti (8) ~i projector se roteste la 90° fata de

raft (W).

Fig. 2 -Dimensiunile elementelor: a = b - 6 mm; c = d - 6 mm;

e rezulta dupa stabilirea lui a. ~i c : f = latura de repre-

zinta 60% din d : g = f - 30 mm.

Fig. 3 - Asamblarea: dupa lntroducerea axului -4 si 5 si t5blia 3. Sipca 11 serveste la

Fig. 4 - Zona turnanta (sectlune): 1 - ; 2 - de glisare :

3 - suport : 4 ~i 5 - pereti despartitort: 6 - suruburi pentru lernn ;

7 - role glisante : 8 - ax; I) - ; 10 ._ bucsa (metal sau plastic). A

MATERIAlE

Se poate folosl placa] sau panel de 22 mm grosime pentru tablla suport, 15-18 mm pentru peretf despartitori. Materialul se slefuieste, marginile urmind a f acoperite cu fi~ii de furnir, daca restul mobilei este furniruit, Placa de glisare se confectioneaza din metal (alarna) sau rnasa plastid eu grosimea de 1,5 mm ~i se insurubeaza sau se llpeste. Slpca 11 se unge cu paraflna sau sapun pentru ca suportul turnant sa alunece cu u~urinta pe ea.

Va rugam sa ne scrieti asupra reusitei dv, in constructia minicablnel de proiectie.

COP II FOTOGRAFICE PE TESATURI TEXTILE

{n)

Ing. A. DENE~

Pentru a obtlne imagini de diverse tonuri, putem utlllza urrnatoarele

solutli de viraje:

Culoarea maro (sepia) Solutia A:

apii-1oo ml; hidrochinonii - 2,5 g. Solutla B:

apii-1oo ml;

acid citric - 10 g.

Ambele solutli se amestecii Inainte de lntrebulntare, Prin acest viraj se realizeazii sl 0 oarecare intiirire a imaginii, de aceea se recomandii, in special, In cazul copiilor subexpuse la coplere,

Nuanl' brun-eeseata:

apa -100 ml;

azotat de uranll - 0,25g; terlclanura de potaslu - 0,25 g; acid acetic - 1 ml,

In tlrnpul tratiirii rnaterlalulul in aceasta solutie nuanta imaginiivariaza de la mara spre rosu deschis. Operatta poate f intreruptii la nuanta dortta,

Nllan;a albasba:

Solutla 1

apa -100 ml;

azotat de sodlu - 2 g; fericianurii de potasiu - 3 g.

In aceasta solutie imaginea dispare (se albeste) in 1-2 minute, dupii care tesatura se spala in apa pin a la tndepartarea coloratlel galbui, apol se introduce in solutla 2.

Solutla 2 .

apii -100 ml; clorura terlca - 2g.

in solutla 2 imaginea reapare tntr-o nuanta albastra, care se tnchlde din ce in ce mal mult in tlrnpul tra.tarii. ~i In acest caz operatia poate f tntrerupta la obtlnerea nuantel dorite.

Dupii toate operatllle de vlrare, tesiitura trebuie blne spiliata, apoi uscata !Ii calcata.

B

3

4

6

4

_· __ ·_·_--t

i

:2

10

1

7

TEHNOlOGIE DBA

FI

Adevarata satisfactie a unul fotoamator 0 constituie obtinerea de dlapozltlve finite prin efectuarea tuturor operatillor de prelucrare cu mijloace proprii.

Privita cu 0 oarecare retlnere de majoritatea fotoamatorilor, tehnologia de prelucrare a unul film dlapozrtlv nu este cltusl de putin complicate. Utilajul este mai redus decit cel necesitat de pozitivele albnegru, lar, in final, pretul de cost al unui cllseu diapozitiv montat In rame nu depasests cu mult pe cel al unei fotografii 6 x 9 cm alb-negru; deci mai lntH:

I. CfT Tabelul 1
Nr. Costul
estimativ al
crt. materialului
1.
45,5 lei
2. ¥ = 13,5 lei
15 3 lei
5= 3.

18 lei

66,5-;-77 lei 1,84-;-2,14 lei

estimativ, cuprinzind ceva mai pretentiosi protectie din sticla retul va creste.

II. UTllAJUl NECIESAR

1. Doza d Daca avem splrala tran 2. Ter 3, Cuva bucata (

cuva vorn adaos de apa

constructie norrnala, procure 0 doza cu

-1 bucata, material plasticx 18 cm), in aceasta de developare ;;i, prin vom executa rnentinerea

Ing. V. LAURIC

temperaturii In limitele indicate In tabelele 2 $1 3.

4. Pllnle de sticla sau material plastic -1 bucata.

5. Cilindru qradat - capacitate 500 ml-1 bucata.

6. Flacoane din sticla bruna cu dop etans (din sticla diferita sau din caucluc) sau flacoane din material plastic capacitate 500 ml - 5 bucati.

7. Furtun de caucluc pentru racordarsa dozei la robinetul retelei de apa curenta.

8. Bee n itrafot 500 W -1 bucata.

9, Cleme foto . pentru prinderea sl mentlnerea peliculei in stare tntinsa - 2 bucati,

10, Burete microalveolar, din caucluc sau masa plastica -1 bucata.

Set de sohJ~ii «i'teacolol"» produs R.P.U.
Set «Universal» Tabeiut 3
Tip u I peliculei
ORWO COLOR FOTOTVET FERRANIACOlOR
UT 16. UK 16 TSO-2. TSO-3 CrU03M
Nr. R.D.G. U.R.S.S. ltalia
crt.
Tempera- Timpul Tempera- Timpul Tempera- Timpul
tura minute tura minute tura minute
OoC OoC OoC
18±O.25 32 18±0.3 22-728 18±o,s 16
12-;15 25 8";'14 15 14"';'18 20
Bec nitrafot 500 W la 0,75 rn, cite 1 rninut pe flecare fa~ a pelicurel
18±0.5 10 18±O.3 12 18±0,5 10

12";'15 25 8-;'14 25 14-.;.18 20
17±1 8 17-;'19 6 16":'18 8
12715 10 8-;'14 5 14";'18 5
17±1 8 17-;'19 6 16";'18 7
12";'15 25 8~14 15 14-718 20
max. )0 max. 30 max, 16
Pm III. puriNA TEORIE

Rareori amatorul se multumeste sa prelucreze materialele foto conform unor retete :;;i moduri de lucru tip fara a se interesa de procesele fizico-chimice care se produc In respectiva situatle. De aceea, cele ce urmeaza nu vor f un simplu mod de lucru.

Filmul color reversibil este compus din mai multe straturi, sensibile fie care la una dintre cele 3 culori fundamentale ce compun lumina «alba». Fiecare strat contine deci haloqenura de argint sl 0 substanta care la developare va produce colorantul respectlv,

1. Prima operatie va fi 0 developare alb-negru prod usa de un revelator de qranulatle foarte fina. In aceasta prima operatie se produce reducerea argintului metalic $1 aparitla unei imagini negative alb-negru.

2. llrrneaza 0 spalare enerqlca de lunga durata in curent continuu de apa.

3. Dupa spalare, putem deschide doza de developare sl deci urmatoarete operatf se executa la lumina. Acum avind 0 imagine neqatlva, aceasta trebuie «mvsrsata». Se executa cea de-a treia operatie, denumrta «solarlzare».

Daca stntem ferlcltli posesori ai unei doze speciale cu spirala transparenta, aceasta operetta 0 vom face tntr-un vas emailat alb umplut cu apa curata. Astfel nu vorn atinge pellcula, Daca insa dispunem de 0 doza obisnulta (cu spirala sau cu banda corex), filmul trebuie destasurat cu atentie $i lntlns in pozitie verticala cu cleme. Picaturile de apa ramase pe film se tndeparteaza cu buretele umez it, Operatla se efectueaza cu rabdare sl cu multa atentie pentru a nu zgiria sl a nu desprinde straturile de gelatina.

Avind 0 imagine negativa fermata pe film, expunerea peliculei la lumina pentru a doua se produce un proces similar cu cel de la r-onrarea alb-negru. Zonele neimpresionate de in care nu s-au format granule de argint dupa developare, vor fi expuse acurn, obtinind de

data 0 imagine color pozttlva latenta,

Pentru solarizare, filmul se ilumlneaza parti cu un bee nitrafot tlrnp de 1-5 minute de distanta suficient de mare (0,75 a nu produce topirea sl deplasarea qelatina,

Autorul acestor rtndurt foloseste In mod

in locul becului nitrafot 0 lam.pa fulqer (36 W sec .x 5':'-10 fulgere pe fiecare fata a

4, Dupe solarizare pellcula se introduce

pe bobina dozei, care se lmerstoneaza in inmuierea gelatinei, iar apoi se executa crornoqana, in care apar imaginile pozitive monocrome in fiecare dintre eels trei straturi.

5, Filmul se spala energic In apa curenta,

6. Dupa spalare se executa «albirea», pentru departarea din emulsie a granulelor de argint red use in prima developare,

7. Urmeaza 0 noua spalare, tot In apa plna la lndepartarea completa a coloratlel data de solutia de albite.

8. Nefiind pelicula, se flxeaza tntr-o solutie ce contlne sl substante de lntarlre a gelatinei. Uneori, aceste doua operatli se separa sub denumirile de «fixare» si «tartare» sau «stablllzare»,

9. Dupa spalarea fin(jla, pelicula se pune la uscat ferlta de surse de cald.ura \li praf. intruc1t apa de spalare contine, de regula, 0 anumita cantitate de saruri minerale si, dupa uscare, pe pelicula rarnine pete cu aspect neplacut, autorul r"'r'on1>"lfl'" folosirea samponulu! special toto (din comert=ORWO F 905), urmata de 0 imersie de clteva minute in apa distilata.

Set de solutll pentru fllrne color reverslblle

~

ORWO, Pelicula ORWO UT 16 sau UK 16

Denumirea operatiei

Codul solutiei

o RWO-09

ORWO-13

o RWO-57

ORWO-71

lare In apa curenta

ORWO-205

. Spatare finala in apa f curenta

Au fost indicate, dupa cum se observa, seturi substante de provenlenta industriala. Acestea slnt cele mai sigure atit in privinta dozajului, a preciziei ctntaririlor, cit :;;1 In prlvinta puritaiii.

in numerele viitoare vom publica lnsa sl retete dupa care sa se pcata prepara solutiile indicate mai sus, productlvltatlls acestora, modul lor de pastrare cit $i poslbilitatile de utilizare in alte scopuri ale sotutillor deja tntrebulntate.

ONTEINER

PENTRU

DEVELOPAR---

Realizarea timpilor exact! de tratare in bai. nirea lipirii copiilor intre ele ~i transportul baie In alta, bucata cu bucata, slnt operatii care aten~ia amatorului de fa lucrarile principaie pe Ie are de executat in laborator. Solu~ia acestei bleme este: conteinerizarea.

Dispozitivul conteiner pe care 'II-I propunem mite tratarea in condi~ii de deplina securitate a pozitive 6.5 X 9 em. simultan, Copiile pozit;v sint introduse intre lamele COfltetne- .... i rului, a~a cum sta filmul intre spirele tancului de lopare. Se asigura astfel distanta de 4 mm intre

DISPOZITIV

I

~ioneaza din tabla, asigurind un joe de 2-3 mm intre arlpile tndoite ~i capetele mosoarelor. jocul se va compensa cu saibe din pertinax, care vor impiedica deplasartle laterale ale corpului fa~a de roti, dar permit rotirea usoara a acestora.

Pentru a se preintimpina deschiderea arlpilor, acestea se vor rlgid!za cu ajutorul a doua nervuri lipite

Maerofilmarile sau animatia papusllor pun probleme de traveling. care sint, uneori, foarte dif'lclle. In cazurile acestea, cursa este limitata la lungimi de ordinul a centimetri sau zed de eentimetri, dar deplasarile slnt foarte fine ~i zona de punere la punct este ingusta.

Dispozitivul din figura alaturata

fi de real ajutor pentru

unui cap care permite mlscarea jurul axei proprii simultan ell mlscarea de translatle.

Este de dorit ca suportul sa fie orlzontal sau aproape orlzontal, pentru ca aparatul de fllmat lasat tiber sa nu alunece «din proprle initiativa»,

Pentru cazurlle in care trebuie si lucram cu standul indinat ne 110m servi de un capac pentru partea deschisa a caruclorulut, ciptu~it CLI pisHi.. Tevile vor fi prtnse astfel lntre roti ~i stratul de pisla incit vor mari frecarea ~i vor impledlca rasturnarea caruciorului. Binelnteles, deplasarea acestula se va face mal grel.J, Amanuntele constructive stau la tndemina constructorului.

pir~ilor con ice de axa ~i cllindrul sa nu atinga teava. cotele pentru mm diarnetru,

Prtn gaura centrals a mosoarelor se trece fara joe UI1 ax care consta dintr-o mina rnetallca de pix cu pa·sta. Dlstanta dintre rnosoare se regleaza astfel tncte flecare pereche sa alerge corect pe ~evi.

Pentru mentlnerea acestei distante lntre mosoare se adauga salbe. Apo! totul se solidarizeaza pe ax cu ajutorul unor pene din aschii de lemn. in acest fel am reallzat rotlle.

Corpul caruciorului se confec-

Ctnestendul a carul constructle a fost prezentata In nurnarul tracut al revistei noastre capata intrebuintari varl ate, Pentru amatorii de anlrnatieel poate devenl un pup tru de filmare foarte corned,

Pentru axa optlca a sistemului s-aales pozttta vertlcaia pentr~ a se reailza asezarea cornoda sl rapida foilor de celuloid cu desenele. S-aales solutia de iluminare lndlrecta pentru a se evita trecerea curentulul de aer cald pe IYnga rama suport, ceea ce ar duce la lncalzlrea toiler de celulold. Aceasta solutle de iluminare mai prezinta ~i avantajeis evitarii supralnaltarii pupitrului de lucru ~i ale unor posibilitali de pliere tntr-un spatiu limitat.

AsUel, prtn cemontarea becului lili rabatarea capacului, pupitrul poate devenl un mic depozit pentru sl materlatele pe care Ie lntrebuintam psntru

sUcia mata este chlar rarna PQ care s-au care urrneaza sa fie filmate imagine

necesare stnt lemnul de buna calitate o oglinda tara «ape», clel de tlmplatasunc, un tntrerupator sl, in sflrsit, prezentata in nurnarul precedent al

consta dintr-un schelet de lemn cubic prinderea unul perete fix, prin intermeva face solidarizarea cu tevlla clnestaniI ',f)rin care trece fasungul as ezarea ramal de desen st lntrodu-

cu aslqurarea unqhiului de 450din figura, de imbinare st orezentate in deva adopta sol pund de prelucr

ca in final sa i suficient de usoara. In

~i prevenirea indoirii cu lesirea colturilor din solutia de revelare. Agitarea solutlei se face prin miscarea baii.

TInlnd seama de coeficientul mediu de «nereuslte» ale unui film color, slnt necesare 5--6 conteinere pentru a avea intotdeauna eel putln unul uscat disponlbll pentru tncarcare ~i pentru a se putea apllca tehnologia de developare in trepte.

Materialul eel mai la indemina pentru acestul dispozitiv este styrenul, pe

de la una sau Styren u I are acizl, deci ~i acestea, vi-I racornandji

mode de or-e urcr ar e

slif'lde po.zi!ionare

sfIcla malti

benzenul sau fenolul,

Se treee la ind reo.ta; •• ,. ~"il",liNlil~rale ale blocurilor

d I I· ,,,,,,;~J'1i~!@lt.'fIIi;' :·'I~~W1Stii"'liIi;'''101'', .. .e •

e ame, Ip,,·eIlP·'_t""ip' ",""''Ue'i,'lEZ'W",,,,o mm pe cite

un capat at fiecarui bloc de lame ~i solidarizarea blocurllor lntre ele eu ajutorul a patru fi~i! de 96 x 5 mm prin llpire, ca in figura alaturata,

Placu~ele laterale au rolul sa lmpiedice aluneearea copillor atunci clnd se agita baia, inainte de solidarizare se va verifica dad 0 fotografle obi~nuiti intra u~or intre lame.

Odata indreat eu copii pozitive, conteinerul va pareurge toate etapele procesului de developare pin a la spalarea finala, ,Uscarea lui se face liber sau cu ajutorul aerului cald.

Nu este recomandabila marirea numarului de eopii preluerate simultan peste cinci, deoarece aeeasta ar neeesita .bai eu adincime mare ~i modifiearea in salturi a caracteristicilor chimice ale solu~iilor.

Numarul de manevrari in timpul developarii seade de cinei ori ~i In plus se pot utiliza bai vertieale de developare. Dar despre aeestea intr-un numar viitor.

_~22 J
_", ~, L.-
I. a)
I';", I(')q)
b ~A 8-B

og/inda

nii parazite, cubul se invele$te cu orice material (carton, pinza etc.) pe cele trei fete ramase libere.

Dimensiunile constructiei depind de marimea ramei de desen, iar determinarea lor nu constituie 0 problema, Se recomanda ca sectiunea barelor de lemn Intrebuintate sa fie de cel putin 1 x 1 cm, astfel Inctt daca trebuie sa Intrebuintam pentru solidarizare cuie sau bolduri sa nu apara crapaturi.

Pentru obtinerea unel incadrari corecte este recomandabil sa efectuam toate reglajele 0 singura data lili sa Insemnam cu ajutoTul unor repera pe tevi distanta de filmare.

m

De multe orl, in cadrul experimentaruer, ne stnt neeesare temperaturi schute. oe.,arpc" anumlte reac~ii nu pot aVila loe: deck sub 0 puternic:i ~cire. De aceea lUi rau sa cunoastem cOl\'lpozi~ia unol" amesteearl de gheali sau zlpadi ~i anumite care ne permit sa ajungem Ill. temperaturi sub zero grade.

Astfel, dad! amestecam A din sarea respect:iY.i cu 100 g de gheail !OW. zlpadl, obtinem 0 temperatu~ de tOe.

Substant;a

Ctorura de sodtu (NaCI)

Sulfat de amoniu [(NH4)2S0 ... ] Clorura de amonlu (",,,,0) Clor~ra de calciu (CaCI2• 6H20) Azotat de amoniu (NH4NO)

A,nMe 33, Qi lSI

1.0', 45,

Dupa cum ~tim. aliajele <GiRt ni~te amestecuri din doull sau mai multe metale. luate in proportll blne definite ~i care prezinti proprietili slIperioare in privin'j:a rezistentel la coroziune, a temperaturii de eeptre, a u$urinlel de prelucrare etc.

Sint anumlte allaje care au un punet de fuziune (de topire) foam schut in compararle cu eel al metalelor din care esee aldtllit. tn anumite opera~ii pe care Ie avem de efectuat in laborator aceste aliaje CII punet de fuzilloo scazut ne silll: folositoare. Sa incercarn sa obttnern coul dintre aeeste aliaje. De fa inceput trebuie sIA ritlm eli topirea metalelor se face intr-ull creuzet de porlelan fa flad.rI, pinl ee se obt:ioo un amescec omogen de topiturli. lad ~i compoziiia celor douli aliaje u~or fuzibi!e:

Aliajul Newton are pllnet de topire 94,SIiIC ~i compozitia:

Bisrnut - 8 piil1i. in greutate; Stanlu - 3 piil1i, in greutate ; Plumb - 5 par~i. in greutate.

Alia.jul Wood are puna de topire 6SlilC ~j compozitia:

Bisrnut - 4 piir~i. in greutate; Cadrniu -1 parte, in greutate :

Staniu - 1 parte, in greutate :

Plumb - 2 par~i, in greutate,

Atrtbutete noutui cronotneiru digital «Seiko» - dupa cum nt-t recomends prospeciete lndustriei etectronice ieooneze - par sa nu se mai reduca doar fa Ina/Iii precizie de cronometru sea tieosebits stabilitate In limp (independentii de vreun factor exterior). Argu-

meniul $1 etrlbutut suplimenisr II constitute - ssa cum se vede st din fotagraffe - noua tinle construe!ivii deosebii de esietics,

Vi propunem din nOli sa meditati UOPI'll altorefette care apar in urma IInor experlente simple. IInele intilRlte zllnlc in vlata elv.

"I. eu tali! am observat Q atunci cii'ld invirtim eu lingurifla intr-o ce~Ci CII ceaI flrlc:elele de celi sint aruncate spre exterior. Scoatem IIngurita $1 110m constata d ere sa VOl' aduna, peste pu~in timp. la mijloc. Care este efectlll mpunzltol' de acest fellemall ~i in ee legaturn se gasEl$te eI Cl.II fermarea meandrelor I a fluv!H

l. Poslbil Ci mul;! dlntre dv, at! vb:ut 0 cl.lrioasa lampi de blreu ai d.rui abajllf se rotEl$te tnccnelnuu Ilri sI fie antrenat de un motor sau aid for¢ exterioarli. Nu este alteeva dedt «mcara luminoasii» descoperita de cunescutul fizidan Crooks acum 100 de ani ~ redescoperiti pentru a fi utillzata Ia reclamele Iurnlnease, ln principill, ea se compline dlntr-o sfern de sticl1i in care se roteste 0 cruce ell patru bra~e ertzcneale avlnd la capatul fiedirui brat cite 0 p!acu~a lucltoare. Pe

spate plilcutele siM innegrite. Plltetl apreda in care situatii mcara se va rod in sensul aalcr ceasornlcuM sal! !flvers' Care esta efec:tul f1zlc ee sti la baD aeeste! mOI'l r

3. De cite oli ar trebui sa sa iflvir· teasel PIm'lntu! mal repede in 11.17111 axel sale pentru ea la KuatOI' oorpurite si nli aibi greutatel

4. Avind ia d!spozl~le 1111 vas de stida plln cu apl, 0 sfera de lemn ¥i o riglii gradatt at! plltea sa deterrnlnat! densitatea Iemnului din care este eomectlonad sfera~

s. Un Ol'ali mlc, alie:zat intr-o vale. vrea sa se extindi $1 ca urrnare se ccnstrulesc clteva blocur] pe 1111 piatou sitllat la 0 il1!il~ime de circa 150 m fati de restlll caselor, ell putin timp dllpi ee noUe loe:lJinte ~!-au primlt ioe:atal"ii, in Ol'ali au aparut insIA ~ 0 serle de sesizlrl crlttce la adresa presilmii SCb:llte a gazelor meni!:e a fi utilizate in gospOdli.rie. Din care pam a ol'aliului - cea ~JCl& sail cea de sus - au venit aceste sesizli.ri ~i care este explicatia c3. in acea parte gazul metan are 0 presiune mal midi?

in numarul din mal a.c, a! revistei a fost pl.!b!icat5. 0

met~da reallzarea pe tesaturi

textile. de fotografli

vern datn

pentru realizarea fotodin lemn. {kept

Ing. A. DENE$

ce ill ce mai fina. Pe .. u,,,,,tr~t~ apoi la calc!

bine ca foi;ele de mid sa fie introduse calc! uta ~i !iisate

restu] ~if

Acest strat va forma <l.\ia-numitu! «substratx al ernul-

s:iei dupac.~ {,su,bstt';atub:. :;e u£uca

se adevaratl.ll de eli1UI$i!;,.

fotosellsibil;\\ se din deua

I>rI.d"it",·", fad rid u-se

Pentru aceasta, sclutie:

sau aite defecte.

l1ici UI1 caz !'ill se 1101" folos! placaje stratiiicate, lipite

lntre ele. deoarece in tratamentelor In diverse

sO!lJ~ii straturile 5e pot lImfia etc., produdn-

du-se ill.ce!e din urma deformarea fotografice.

Supratapl. lemnului se cura~ mal mecanic cu

hlrtie aoraziva dura, apol ell hin:ie de granula~ie din

fa 1000 ml.

OO,ne!lte!e (ge!atill<l, amidon!!! ~i dOfura de amoniu) se fiecare intr-o cantitate mid de apli, apei solu~iile se amested ~i 5e eomple-

CUNOA$TEM SINGURI

III numerele creceee 1!.le revi~eii am prezentat

dteva teste de lj:i de con-

stabili, pe cum se m,mifesta douli pri'l'lnci <I!iten:om:i!tlormrea

Presu-

mai slaba, ill fnmili, aproximativ acelme! percep}ii bune,

St!ldia~i, timp de 1 minute, cllvinte!e de mai gas, scrlil'ldu-Ie pe liome Illlmerotate, dad cO!lsidera~i a acest procedell ri va ajuta sli vi le reaminti;i mal user, Apel inchide~i revlsta ~i pe 0 feale de hlrtie separata scrieti cit de multe cuvlnte puteti sa ri reami!1ti~i, lndiferent ordmea lor.

dar eli 0 mernorte slaba.

Memo~'ia face parte dill de

!:Ie predomimm~ IlU!llI.Ulat"nlor

"X>"-'l:I[cm<l la act!.!l memoria pO<l.te

llllditiri., uctili., gll!;utlvi, <olfactiv~>

memoria v!z!lal:ll $I! eel

billl:; filii autotests ... <e, ri. Of"~1Il!inl"'!iM i!1"initoare!liJ oouli teste. facetl 0 pauza d,e jllmlitate

Privl~l, amp de 1 [es. Acoperit:i-Ie apol sau revlsta ~i reproducetl cu crelonul cit mal multe dintre ele din memoria. Reproducerea se poate face ill orice ordine.

ODLoO<>

Acorda~i-va cite un punct pentru flecare raspuns corect. Adunati punctele ob~jnute la ambele teste ~i raportatt-le la urmatorul etalon care va India calltatea memo riel dv,

Memorie vizuala foarte buna Memorie vizuala buna Memorie vizuala satisfaatoare Memorie vizuala slaba

23-32 puncte 19-22 puncte 16-18 puncta

0-15 puncte

Anton TABACHIU psiholog

tem cu apa pina la 1 000 mi.

Dupa uscarea celui de-al doilea strat se treee la preclpitarea halogenurii de arglnt in masa emulsiei, prin pensularea suprafe~el de gelatlna eu urmatoarea 50lutie:

notat de argint - 10 g;

acid citric - 8,5 g;

.apa - pinlla 1 000 mi.

Opera~ia se executa la lumina ~ie aunel limpl de laborator.

Dupl uscarea emulsiel, materlalul fotosensibil este gata preparat, apt pentru a fi utilizat pentru coplere.

Emulsia astfel preparatl, fiind putin sensibili, pozltlvele se 'lor executa numal prln copiere-contact, la lumina unul bee putemlc sau, ,i mal bine, la lumina zllei.

Deyeloparea ,I flxarea Imaginii se realizeazi canco-

mitent, in urmltorul amestec de solutii:

Solutla A

notat sau acetat de sodlu - 50 g;

apt flerblnte (maximum 500Q. - pina la .0100 mi. Solu~la B

tiosulfat de sodlu cristalizat - 200 g;

api fierbinte (maximum 6SOC) - pina fa 600 mi. Solutla A se toami in solutla 8, amestecind continuu,

,I, dupi 10 ore, se decanteazi ,I se f1ltrem.

in dmpul prelucriril pozltlvului in aceastl solulie, imaglnea apare la inceput intr-un ton galben-oranJ, care apoi virem treptat in maro. Aici vem intrerupe prelucrarea. Dad se prelungeste timpul de prelucrare peste eel in care s-a obtinut nuanta de mare, imaglnea vireaza mai departe intr-un ton dezagreabil gri-verzui splilacit.

in final, pozitivul se spall in api curenta minimum 25 de minute ~i se usua la un loe ferit de praf ~i la maximum 40°C.

a pe stidl; SHIELA E.LMHIR~'ir

1$1 •••

lJ foioreporterului €:1!f1! <iI sur prins Inediil1l Illcestl1i iilC! artislie.

Emlsiunea filate/iea: «Slsiemut Pottile de (ier llustreaza terminerea Hidrocentralel de la PotIile de Fier.»

..

Numarul serillor rornanesu cu subiecte tehnlce emise pIlla ill 1970 se ridica Ill. 309, totallztnd 1 041 de valorl (ill aceste citre flind euprlnse Ins!! !ili timbrels care, desl clrcumscrlse alter zone 'ili sublecte tematlce, cuprlnd - in reallzarsa lor!ili lmportants elements tehnlce (sltuatia trecvsnta la tlmbrele emise acum 4-5 decenli).

Prima marca romaneasca tncorportnd element€) tehnlce dateaza din anul 1906 (marca de 25 de bani CMR 188); desenul infati~eaza podul de vase folosit la trecerea arma!ei peste Dunare ill Incaputul razbotulut din 1877. lntlmplarea face ca aceasta prima marca sil aiba ~i 0 eroare, ea aparlnd nu numai in culoarea albastra stablllta initial, ci sl In verde-oliv, constltulnd asttel eroarea catalonata sub Nr. 188E.

UMOR

m

deosebit de solicitati pentru perioada Ca ,i pina aeum, a,t~ ,i speram sa I'i.t;pun~em sorUor $i solicitil'Uor dv.

un nurnar 8 gaun

transversale cu de circa 3,5 rnm. aceste

gauri se VOl" introduce splintur] pentru a realiza Imbi-

llama traverselor saltea. Salteaua trebule evident

umflati! in cca, 3/4, far dupa Imbinarea cadru-

lui se cornplet.

Cei dol se reallzeaza conform figuri), flind

format! dill: - ; p-

Furca SIS asarnbteaza cu evident posibiia ~i 0 plvotului,

I

noi, relattv

la pentru mare

IlU procurarea unei verrtablle ambarcatu pro-

prli. Cu toate acestea, pe unei cit

de miei I1I.l arareori l-am cu invidie. deja

in sezon estival, dnd Ill'! sa ne organiziim con-

cediul, nu mai avern vrerne 0 ccnstructte pre-

tentioasa. lner-o singurii fectiona un dispozittv r!<>m<1,,,t:,hll

tat chiar intr-o de n,.,_ •. _"" ... ,,'

o sal tea "' ... e .. arna ... ,, a , rile de plaia, visle».

Cu doua verttcali

tot din lemn, conform desenulul, reali-

zam cadrul necesar pentru cele doua vtsle, Dupa cum se observa, una dintre cotele trave ell «X»,

cu

cei dol esre Vl'slele se realizem din ~emn rotund (de eSefl$a tare) C1.l un diametru de cca 25 mm. 1.111 executa" tiieturii 111 IImg o djstan~ de eta

Din de5-6

care se ~i se asigl.lrii C!J suruburi de

51! la 0 distan~ prinderea C!J spllnturl in se slefuiesc ~i se

flert. Dad dorlm ca lemnul sa «natur »,

lac incolor, dad. nu, putem I.lti!iza vopsele In 2-3 culori clt mal vii.

is

\

s

T

20 X 100 x "X"

F

v

o~ m~e SlW a£ami conrorm f;gurFi 03 X 61) X 15

¢!3XSO

distlncts

dispozttlve

constructf mecanice vatii de coo mai diversa uztlizars sport etc.) - noul concurs «Tehnlurn» va 1i dotat CI.l rrurneroase premli,

Arnanunte in numaru! vlltor al rSllistei.