Prescriptii medicale Medicamentele i tra and medicul Va trateaz copilul cu medicaments pe 1 og mete on a vndoca 0 boal, va ans NA Shapmenic corect side a alege Pane ue aealtae de parini, suntelt jsvaati tn manierd cor " administrate ed nu a fost administrath corect sau chiar a iii {lature prin “de alta parte, uinii pring! dorese. 38 I nee aka Ma oP taiburare ficich a psibic® i asteaptl| de acter, “gcesta sii preserie copilului,-in orice situaic, scicahical sf va dea reteta sau un medicament, el trebuie st Sh Tnformeze exact asupra modului de intrebuintare, | Trecvent al completeaza cu indicatiile sale, modul, de ntrebuinyare care este atagat medicamentului. Acest bilet webuts Biel citi cu atentie. In cazul in care dozarca recomanda’s 4s Mode doviaza de la indicatile generale, el trebuie SH vi atrag Mtentia ia mod. special gi SA noteze preseriplia <8 De telers Sau_pe ambalajul medicamencului. tnainto de pleca + cabinet asigurati-va cl ati infeles totul corect. ie dl ceazK dupa varsta Cantitatea medicamentului prescris se orienteazs CUDA copilului si dupa greutatea sa comporalé, la unele medicaments chiar dupa suprafata corpului. Este importanta {a copi administrarea ‘exacti a cantititiipreserise; nu aveti vole. sf modificati atbitrar doza, cici acest lucru inseamné un perico! suplimentar pentru organism, deoarece nu exist’ medicaments Tita efect. Orice preparat eficient are gi ofecte secundare, urul sai multe, altul mai pusine. Acestea cresc odati cu croste- fen ‘dozei, aga incit rezultatul va fi mai mult-nociv decét Kilgsitor. TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUL 2B Nu este indicat nici o reduccre arbitrart a dozei. Luate in cantitati prea mici, cele mai multe medicamente igi pierd eficacitatea. Unele boli pot evolua grav, se pot croniciza sau pot da nastere la complicatii si infectii secundare. Multe tipuri de bacterii nu pot fi combatute decat cu doze ridicate de antibiotic, Respectind exact prescriptia, au riscati ca germenii si devind rezistenti la tatament. Durata Muli pirinti sunt de parere c& trebuie si administreze copilului medicamentul numai atéta vreme cit persist ‘simptomele bolii. Dar un copil, care da impresia de sandtate, nu inseamni ci este vindecat, Simptomele pot dispare cu mult inainte de vin¢ boli. Infectiile cu streptococ, de exemplu, necesiti o térapie cu antibiotice de 10 zile gi nu aveti voice 84 intrerupeti doza cu nici o zi mai devreme. Alte boli ~ spre cxempli otita medic siu infectia clilor urinare — trebuiese adesea tratate mai mult timp, pentru ca agentul patogen si fie complet distrus, chiar daci durerile cedeazé din prima zi. Indicafiile medicutui sau ale producatorului de medicamente, referitor la doza ,,timp de 10 zile™ sau pana la ,administrarea totala, nu aveti Voie s8 le intrepretati ca sfaturi, cBrora le dati sau nu curs, ci sunt obligatorii si trebuie si le uma ‘intocmai. Cum? Pornifi de la ideca o& nici un medic nu prescrie unui copit ccu usurinfé un medicament. De aceca este cu adevarat important ca medicamentul si-i fie administrat intocmai copilului, chiar dact nu este plicut. Rugdmintile, vaietele sau tipetele copilului nu trebuie sf vi abaté de la administrarea lor, Iuera pe care ttebuie si-I impuneji prin atitudinea dvs. terma. In cazul in care nu veti administra copilului medicamentele prescrise, medicul este constrdns s8 recurgi la o alti metoda de tratament, care ya fi si mai neplacut pentru micul pacient, spre exemplu. injectii sau tablete. Daca nu puteti administra copilului medicatia Recesara, copilul trebuie internat, Trebuie sé infelegeti foarte ‘bine consecinfele. Cu toate acestea, nu aveti voie sil amenintati Pe copil Sugarii sunt, de obicei, cei mai putin dificli ta acceptarea medicamentelor, de asemenea, copiii mai mari care sunt sensibill la-argumente rationale. Dar fa copilul mic trebuie sa adoptati [Pietode de convingere sau trucuri ca si va atingeti obieetivul i de comportamental dvs. depinde totul. B24 BARBARA NEBS-DELAVAL Muite din medicamentele indicate pentru copii sunt sub forma lichid8. Medicul dvs. va tine cont de aceasta la prescriptic, Pentr administrare orald va stau la dispozitie: pictur, sue, sirop, suspensii, tablete cfervescente si prafury care se dizelvk in apa: s¢ gsesc si supozitoare si clisme medicamentose, Unele medicamente pentru copii au un gust bun, ase ineat acceptarea lor nu pune probleme, toate’ acestea, medicamentul nu trebuie niciodat’ oferit deep! -bomboanie Multe intoxicatii se produe datorita faptului of copii confnda pilulele colorate, tabletele, drajeurile sau sucurile eu duleiurie Recast Fi dm exempta bun copilului dvs.! Nu recurgeti le Recare durere de cap Ia tablete, mai ales nu. in piszente copilului. Administrarea necritica “a medicamentelor be cits print ii conduce pe copii ta imitare. Ei pot resi ‘uncon tragic, iar adulfii devin dependent Manipularea medicamentelor Toate medicamentele se pastreazi fn loc rece, useat gi lai bine decat in camera’ de baie. de '4, in dormitor, unde aveti un dulapior care Se inctie; uncle preparate trebuiese depozitate la rece Acces Medicamente plasati-le intro punga) pe care 0 legati cu o adeziva inainte de a o depune in frigider, jg Tate medicamentele prescrise si acelea cumparate fara Teli au ttmacle, trebuiese etichetate cu data primer lui de familie, denumitea bolii (Seopul intrebuintirii si vechimea medicamentele vor avea ats Gas Pan atunci mai dureaza & ‘entie instructiunile de intrebuintare, Fiti atenti 8 Bieserptile de dozaj (In eazul in care tS; DU indies altfel), Ja locul de depozitare, |; i St smn feeag a eset fh oui fParitia Ja copilul dvs.. ingtiingati de urgent medic i } } TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUI ambalajul — medicamentului medicamentul care ramane se tecomanda a ‘tratamentului; fi. pastrat in continuare. Indicafiile de pe ambalaj si de pe etichete tran © informatie minima, care descori nici nu’ foloseste Administrati copilului numai_medicamental’prescris de medic penttu respectiva hoala. Nu intrebuinfafi niciodaet uncle folosite cindva de cineva in cazuri a ‘maj aveti in casi un medicament copilului, intrebati medicul ce s& facefi cu el + Respectati intocmai durata_ si succesul tratamentului ia inte ese, ,inait ‘Uncle preparate trebuiesc adm preserise. Retineti a ambalaj) de de administrate, * Medicamentele nu trebuiesc insotite de suc, lapte, ceai sau cofea. Exist preparate care isi pierd astfel’ efieacitatea ‘Sau care intrd in reaatie nociva- cu acestea. Recomandabila a. Este permisf apa dulce dupa picdturi sau Sirop cu gust deosebit de neplacut. La sugari, medicamentele Pot fi administrate sub form’ de lichid sau’ de supozitoare, [ibletele se firdmiteaza, din capsule se poate extrage pulberea, formati-va la farmacist dacd aceasta nv diminucaz’ efectul Dozele mici se pot dizolva in af Medicamentul nu. trebui isi au stiti dack om ‘moditica gustul intregii po ‘este 0 priad de api ‘in gura. indncd sau nu, é s 4 copilul o poate refuza. Copilului pescnits bine st i se sfardme tableta sau capsula, clei exist Pericolul si-pitrunda in trahee. De abia copilulut de 3-6 ani gc sc MOte, arta cam se aplica medicamentul Ia baza limbit gurl de lichid. Asigurafi-va c& acesta nu ‘Se inghite cu o nt asemandtoare. Dac la 0 boala anterioara a i ritmul preseriptiei. Pentru oate fi esential dacd, medicamentul se inte“ in timpul" sau dupa masa, i trate ia intervale exact in 6 In 6 ore” nu este acclagi. icra cu ude 4 ori zilgié™. Dacd medicul a hotirét (sau a notat pe «Cont ailnic, inseam: Cop zilei 4 reprize la intervale egale. Din ficcare doza se administreaza I la nevoie trebuie st trezi * + Medicamentele lichi atagati. Intrebuintati tn aces necesara, In cazul in care copi lingurit’, transferati tn aceast medicamentul dozat este in int + In cazul in car ilul va primi in timpul 6 in 6 ore inseamni: la 6 ore de la ultima administrats, copilul la termen, au pahar cu tarcaj sau o lingurita asta imprejurare unitatea de masurd ul insist si inghits din propria medicamentul. Asigurati-va ci regime inghitit. fe copilul vomita in decurs de 20 minute de la inghitire, puteti socoti medicamentul ca fiind neadministrat, Dupa _posibilitati, repetati doza, Instiintati medicul despre varsaturile mai-freevente, Poate va gsi o altd cale mai adecvald PA sau se amestec’ in. gris. ie introdus in toat% ratia alimentart, In afari de accasta, se26 BARBARA NEES-DELAVAL : Ja circa 6 luni ordine in dulapui de medicamente. Medisamentele vechi nu mai ai efect ole sunt uncon nocive: Controlati termenul de expirare sau data de intrebuintare notat de dvs. Tabletele decolorate sau firdmifate, drajeurile crapate, tele uscate sau descompuse, piciturile si tincturile cu Sediment au devenit inutile, No le armcafi ta’ toalet sau Ia gunoi. Duceti la farmacic resturile medicamentoase; acolo cle sunt sigur gi ecologic degajate. Medicamente cu administrare orala Fiola Este ‘un tub de sticla inchis ermetic. De reguit se administreaz4 injectabil, spre exemplu intravenos, intramuscular sau subcutanat. Unele fiole se beau; in scopul acesta li se taie cu atentie’ gatul. Tableta_efervescent 7 Se dizolva mai ‘apt gi apoi se bea. Drojeut ste fa Eeficament de forma unit bob de lnte, ambelat tntr-un invelis lucios. Cel mai frecvent se inghite nesfiramat, pentru. oa substanfele sii actioneze abia in intestin. Uncle Preparate speciale se sparg'in dinfi sau se sug. Capsula | Este compusé dint-un invelig circularoval din gelatin sau Gare conjine medicamentul: fn forma, de pulbere sau lichid. Se inghite cu api pentru a se dizolva bine in stomac sau intestin. Este permis deschiderea capsulei si ingerarea pulberei fra capsuld, daci existd indicatia in acest sens. Pulberea : Se dizolva fn lichid sau in mod exceptional intr-o lingura de_grig. cu lapte. Sucul si siropul , Sunt dofupimedioamentoase apoase care amelioreazA gustul prin prezenta zaharului_ si a aromaticelor. In ambalaj se afl Hreevent un mic recipient sau o linguritk dozatoare. Aveti grijt de el! Altfel aceste lichide se ingereaza cu lingurija. O lingurit’ Ge ceai_echivaleaza cu 5 mililitri, o linguré cu 15_mililite Hehid. Sizopul trebuie bine agitat inainte de adminisirare. Sprayul, “aerosolul, inhalantul administ treazi cu un dozator direct in gurd, faringe sau Se mas. 27 Suspensia Este un medicament nedizolvat care se afl in dispersie foarte fink intr-un lichid. Acesta se sedimenteaza, de acces flaconul se va agita fnainte de intrebuintare. fn ultima vreme medicamentul este ambalat si in. pungi. Tableta Este un amestec de praftri comy fic intreags, fie la dozare mai redu fn care un’ medicament 1 poate fi strivitl $i adminis strivita in dinfi sau supta, ipacte. Tabjeta se inghite is, in fragmente. to cazul xisti numai sub accastd forma, ea istraté cu apd; de asemened, poate fi Tableta vaginala se introduce direct fn vagin. Picaturite,? Sunt solusif Tighide ale unui medicament, ambalai in sticle speciale. mu-este simpli. Sticla so va tine in mana cazul in care nu se uusor cu, degetul fundul Preparate au un gust Zahir, eu orificiul perpendicular in jos. fn desprinde nici 0 piedturd, se va cioctni sticlei. Numfrafi atent picaturile. "Unele foarte rau; puteti include un cub de ‘Supozitorul tn compozifie se’ afta o substanti care la temperatura corpului se topeste, spre exemplu butircacao, si medionmentul ‘cate pitrunde in circulatia sangvina prin peretele intestinal, Dupit indepértarea ambalajului, acestea pot fi umezite sau K ge Poate aplica 0 crema pentru o alunecare facil, dupa {i.e introduc cu grija prin orificiul anal pand in intestine Sugar sau la copilul mic, in final se comprima orificial {aieeetal pentru ca supozitorul s& nu inst, Datorita administratii » dat i pentru c& stomacul nu este solicitat, aceasta forma “de administrare este frecventi, Sigur ci absorbtia ‘medicamentului la nivelul intestinului mu este completa, Suporitoarele se topese 1a o temperatura de peste 25°C, aceea ele se vor pistra in frigider, Medicamente de uz extern Se yglnguentul oftalmic A cchiuty 2Plica direct din tub pormind din comisura interna zdintre pia cP'e exter Mn pleoapa semideschist. Evitatl contactal trinda 7o 2, Virful tubului, pentru ca agental patogen sd mi puguent. Dupa aplicare, pleoapa va fi usor masata, istribuyia unguentului, POBARBARA NEES-DELAVAL TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUI 29 28 Plantele medicinale yi Colirul jderea la } Se fnlreduinfeaz’ sau se plstreaza de la deschider intrebuintarea lor’ faconului timp de 30 de zile. Pistrarea se face la temperatura a camerei " nora jininstrare, copilul trebuie si stea pe spate. La copia ric indeparaj. pleoapa eu douk éegete pentru 2 pitrunds Singura picazuré, Un copil mai mare poate, privi in sus, dvs. Indepartag pleoapa de jos si picurati lichidul pe conjunctivs. Pipeta nu ate voic si atingh ochiul pentru a evita patrundere: agentului patogen in flacon. Crema_si alifia . cote ai sunt Substanfe moi, grase, In @ cror compozitie i subsltia wadietmenoash, Abeston se aplicd pe pile, po! prin masaj ugor se absorb. Jeleul seo Este 6 forma de medicament care penetreazi repede fesutul, ‘irda lisa urme de grasime. iedturile nazale se va cardi ipod nasal coptlul aptsnd ou desea aripa nazald i eu un betior condus ata Indep macs cat 5 ate capul copilului si {Ror Septal nual spre interior, evita contact. pipctd-nas, Dupt efectusrea manovrei mai fetinett putin eapul tn pozita aceea, apoi fl ridicati si il apasati ugor pe piept. In felul acesta solufia se tepartizeaz’ pe Intreaga mucoass.. Instilatia_oticd ce fente se vor tncilzi cu mana inainte we mR et mare si cu arititorul pavilionul urechii si1 migeati inapoi si in sus, pentru a degaja conductul auditiv, Cu cealalti mint Pipetalio picdturt de lichid, de asa manierd incdt s8 se prlingt lateral, casi fie Tliturat’ eventuala bul de aer de la ace! nivel. ‘Copilul va mai rimane cfteva minute in acea pozitie. Pasta . de Se prepari dintr-o substan’ grast gi confine o parte pulberes Se ufiizeaza pentru acoperia pielt simu trebwic sf fe aténst : Plasturele Nu este numai pansament, el poate fi imbibat cu substante Speciale, de aplicat pe picle. Pudra Se pulverizeazi gi se maseazi ugor pe piele. Azi se gisesc multe feluri de plante medicinale ambalate {in pliculete practice Pe plic se varsd ap clocotitd 91 ve last 5 minute aga. Unele ceaiuri, pentru un efect mai bun, se vor consuma fierbinfi. Plantele uscate si mai putin fine se introdue {in api clocotiti unde se pastreaza circa 10 minute Anasonul Are efect Taxativ; sub form’ de ckai pentru tuse, deranjamente stomacale si in colici abdominale, balonare. Arica, Inhib& congestia si inflamatiile. Se foloseste sub forma de tincturd/picdturi contra agitatied nervoase sau sommului agitat, Valeriana Linistitor al sistemului nervos; sub forma de tincturi/picaturi se administreaza contra agitatici nervoase sau a somnulul agitat. Busuioeul Contra balondiii si constipatiei. Se administreaga sub form’ de infuzie in colici abdominale, balonare, tulburiri digestive. . Nalba Dezinfectant, stimuleaza climinatea gi descuamarea. Administrat ‘sub formi de ceai, tuse in brongité pentru Bargard tn faringita. Malura “pate pfeet de relaxare a musculaturii, descuamare gi reducerea * _Administrare: sub forma de ceai contra riguselii, tusei, datonarit si tulburdtii digestive ewe Maciegul Fortific& puterea de aparare a organismului. Se administreazi ‘sub, de ceai in raceala cu febra si in bolile infectioase, ¥ Floarea de. fin : gon Stimuleazit cfrculatia si relaxeazt. Se admi ioterest fn contractii_musculare, 'Prese abdominale in colici 2): Hloarea de soc | Produice exudatie si stimuleazt digesti tl Pentru combaterea febrei in riceli, Floarea tui Jon efect “de relaxare, calmant, ‘activeaz’ -citculatia. istreaza prin dureti de spate si prin Se administreazaa BARBARA NEES-DELAVAL Se administreaz ca ceai tn stiri nervoase, de stress; comprese la entorse, in ingrijirea pielii si a plagilor. Musefelul Este calmant, relaxant, antiinflamator si dezinfectant. Se administreaz4 ca ceai in colici abdominale si intestinale; infuzii pent baie, spalaturi, comprese, inhalare, gargari sau badijonate. Se gaseste sub forma de extract sau alific. Floarea de tei Calmant, exudant, relaxant, antitermic, Se administreaz ca ceai in riceli, Ia febra gi tulburai digestive, Melisa Este calmant gi relaxant. Se administreaz ca ceai in colici abdominale si intestinale, vod, agitatie nervoasé, insomnii si stl de surmenayj. Menta Este stimulent, relaxant, ajuth digestia, Se administreazt ca_ceai in deranjamente stomacale, balénare, comprese in cefalee. Floarea rotunda Antiinflamator, calmant, Se ‘administreazd ‘ca ceai in nevralgii si diaree, compresd, unguent, alifie sau tincturd in plagi, accidente, insolatii, dermite (infectii ale pelii). Jalesul (Salvia) Dezinifectant_si stimulator digestiv. Se administreaza in colici abdominale, balonare, diaree, inapetenté, gargari in faringite, infuzie pentru pligi infectate. Gimbrud | Calmant, activeazA digestia, rélaxant, dezinfectant. Se administreazA ca ceai in bronsite, tusc, afectiuni digestive, contractii intestinale; bai si inhalatit in rceala sau tonic nervos. Temperatura tn cazul in care aveti impresia cf ceva mu este in ordine 4a copilul dvs. — dack are capul congestionat sau piclea fierbinte, dack ‘este extrem de palid gi rece la palpare ~ ji + Yeti lua temperatura. Cregterea acesteia este lipsiti de important dec ultima ‘masa caldi 4 fost cu putin inainte $i copilul este agitat -sau plange. Asteptati in astfel de cazuri minimum 30 » de minute gi aveti griJA ca el sd se linigteasct ‘ . Waloarea corecti' aveti mumai Ia misurarea rectal’. Agezati att tsad TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUI 31 Com se ia temperatura gopilul ‘pe spate, ridicati-i picioarcle, fleciati gem apisatii usor pe abdomen, Astel fesele so inkepuiion © SKificrul rectal este vizibil. Introduceti termometru (care a fost SF eaabil umezit sau uns cu crema) ugor in rect; pind {ispare varful termometrului si tineti astfel-copilul 1-3 raimute ai simplu si fird pericolul mercurului si al sticlei, temperatura se Foste indsura zi cu termometrul electronic digital Copiii mai mari misurarea se poate face $i in pozitie & ,deoubit lateral. Daca aveti un termomettu obignuit de sicit mic si fiti prezenti lang copil {Copili fricosi igi contract musculatura anala, Dvs. trebuic Tint Mula SA se Felaxeze. Misurarea devine asifel simpla- Bes rey, epacRte. Temperatura copifului sanitos est ine 5,C. In cazul in care constatati crestorea accsteia seach febra in timpul boli, o veti masure de 2 off pe at ineata spre ora 8 si dupi-masi intre ora 17-18. Aceasta ele aUBATMASE fovent “cota maxima Corel medicals Copilat tt daca temperatura deptigeste valoarea de 385°, vem Mai Mate 39,5°, sau dack valorile ridicate persist citedicuias, C2 Sous ile. "In cazuri speciale, la preseriptia. 4 Newegmperatura se va inregistra de 3 ori saul mai niult boii Yalorile. Descricrea curbei termice este ipicd In Giagneste! incét ea di medicului indicii importante “diagnostic. Dupk-intrebuintare, termometrul este -adustiie malibu eit 32 BARBARA NEES-DELAVAL la valoarea minima printro ugoara scuturare, se va dezinfecta gi se va pastra in suportul ‘sli, Termometrele digitale se infigoart in folie de consum unic. cazul in care copilul mare prefer si introduea termometrul sub axila, refineti: stergeti ‘si uscati in prealabil axila. Varful termometrului s& se afle in mijlocul axilel si bratul s& fie stréns lipit de corp. Cu mina sa prinda cotul celuilalt brat Dupi 5-10 minute indepartati termometrul, Vatoarea este in caz normal cu 0,5°C mai coboratd decat la temperatura masurata rectal, Iuer de care trebuie s& tineti seama. Sar putea ca medicul si solicite inregistrarea ambelor Velori. In: unele afectiuni diferenta de temperatura depaseste 0,5°C siveste tipicd, usurind astfel diagnosticarea, Misuri de combatere a febrei Febra mare se poate instala brusc. Atat la sugari ct gi la copiii mici se intampla frecvent cand este vorba de una’ dia ‘umeroascle infeetii virale. Ea se poate instala insa gi teptat, Hidicdndu-se zi de zi pind la atingerea valorii maxime respective, Si scderea poate. fi rapida sau inceatt Temperatura de 41~42°C este in general mai bine suportatd de copii decat de adulti. Numai febra mare nu este nocivd; este vorba mumai de un simptom si nu de o boal. Numal temperaturi foarte ridicate persistente céteva ile sunt de tratet cu medicatie antitermicd, Aci aceste substante chimice influenteaz& direct centrii térmici din scoarta cerebrald si prin aceasta reactia de aplrare necesard a corpului. Temperatura ana la 39°C nu este un motiv de a intreprinde ceva, Daca copitul prezinta convulsii, trebuie’ sa intervenii. sab febta de circa 39°C sunt indicate mijloacele de cad Pentru scadere usoard. Devabia de la. 39,5°C in sus se recomanda antitermice. Aiministrarea medicamentelor i noaptea are sons la suger Geri cele mai multe preparate au efect calmant. Este verba Paracetamol — tablete, sirop sau supozitoare. "Accasta amai la tecomandarea medicului care va tine seama de PHBE. Compresa pe gambe este indica. numa, daca Pronaee ard $i copilul nu frisoneaza. © astfel de comprest Produce scaderea temperaturii si se aplicd astfol, Pe patul copilului ftindeti o mugamma ‘sau folie de_ plastic. | Rebuie 54 TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUI 33 Douil servete de pinza sunt introduse in api rece (pentru sugar apa trebuic si aibd cel Putin temperatura camerei, deci circa 20°C), stoarse ‘bine, impaturite i apoi aplicate de gamba copitului, la sugar pe tot membrul inferior. Deasupra Puneti un gervet uscat. La cirea 10. minute se va schimba compresa, in total de 3-4 ori, Controul ‘temperaturii ‘se face Ja 30 de minute de la ultima compresa, cici masura luatd trebuie sa-si disperseze efectul. Febra nu soade“rapid ~ ar fi o gplicitare prea mare penea Sistemul, circulator; de obicei, Jao jumatate de ora! dupa comprest scade circa un grad. Uneoti compresa este mai pus cficients; atunci se recomand4 repetares atita vreme eit Picioarele sunt calde O. pale icoritoare este mai eficienta decét © comprest, ar solicitarea sistemului circulator este considerabild Daeg area generald a copilului este-alteratd, dact tegumental cre Fest Palid sau violaceu, nu se va recurge in nici un cas Ie tale. De preferat st ceroti in prealabil sfatul medicului, Bais Hicoritoare se efectucazi dupa cum urmeazi: soncmperatura apei va fi cu un grad mai scAzuti decdt cca jearDului. Prin adaugarea unui debit lent de apa rece, ret ratura bai in curs de 10 minute ta eizea 30°C. Verificati bie pact frmometrul de baie, moderati ape cu ména, Dap cincegeati Copilul bine cu prosopul, imbricati~] eu, lenjene Fempetlztt si culcati- in pat de asemenea preinedizit. Veribeat ‘perature imediat, dar si dup o ord. Mai putin obositoare: este gpilarea intregului corp cu.apa Cagit® Pank ta rece. Nu vE fe teama cea irice copilal. ea Imbolnavirii este in cele mai multe cazuri 0 imeove {Geni patogeni gi mu temperatura aerului Geye® COPil cu febrd nu va A invelit gros. Hginele Comprese pe gamba ciorapi in picioare gi o sticla cu th jar GuPetatura, camerei se recomandé «fi in cursul Doak 18 20°C; ‘moaptea poate fi si mai rlcoare, Poste rimfne deschist; copilul trebuie st fie bine34 BARBARA NEES-DELAVAL invelit. Alimentatia unui copil. febril consti, in primul rind, din lichide (ceai, sucuri, ap& minerala), . Tineti cont de poRa de méncare sczuts. Nu fortati copilul 3% mindnce, oferitini alimente usor digerabile si preparati-i, mai ales fa 'peronds de restbilie, e-1 place mal mult.” Controlul pulsului Cand se-contracta mugchiul cardiac si pompeazi singe in sistemul cireulator apare o presiune care extinde peretii vasculeri pe moment. Aceasta se percepe Ia nivelul oricarei artere suy ca bataie pulsatil. Pulsul depinde de. ritmul activititii’ cardiace. Se poate numéra frecventa pulsului, se stabileste ritmul gi amplitudinea acestuia si se evalueazé astfel activitatea cardiaca. Frecventa pulsului se modificd in functie de varsts. Numirul medi al pulsatiilor pe minut: la nou-niscut 130 120 10 100 90 80 . 70 La. activitate: fizict gi agitatie psihick creste freeventa i. Acesta se afld gi intro anumiti relatie cu temperatura 5; febra este cauza cca mai frecventi a accelertri iperficiale, copiii mai mari pulsul se percepe Ia articulatia maini find se apasi pe artera cubitala, Dact agezati pulpa degetului inclar, mijlociu si arititor mainii palpati sub presiune soizuta artera. Cand simtifi pulsul, numarati bataile percepute fn interval de 15 secunde gi inmultiti numarul cu patru, Obtineti astfel ficeventa pulsulul pe minut, Observati. ritmul gi amplitudinea; pulsul poate fi aritmic sau sincopatic, puternic ‘ @ maleolei gi deasupra apexului ‘sau slab, in anumite cazuri aproape imperceptibil sau lesne ‘ cardiac. Copilul trebuie si: stea imprimabil. . linigtit gi si nu fi plns inainte. s In cazul tn care medicul vi solicita controlut putsului, © mai bine so facewi in timp ce copilul doarme HeeSemne de boala — simptome frecvente Starea de boala frecventa Multi parinti se ingrijoreazA de imbolnavirea freeventa @ copilului. Uneori pare ef un copil face 0 boald dupa alta. De obicei este vorba de infectii-ale cailor respiratorii superioare, fapt normal in primii ani de viata. Capacitatea de aptrare a organismului se dezvoltl treptat, ‘Simultan ins copilul vine in contact cu o multime de germeni din mediul inconjurdtor. Cazuistica demonstreazi of, Intre | an i 10 ani, copiii se imboinavese in medie de 8 ofi pe an. Dup_varsta’ de “10-12. ani organismul. este cel mai’ putin vulnerabil, apoi vulnerabilitatea creste din nou. Cele mai multe boli sunt infecto-contagioase; contagiunea ‘are ponderea cea mai mare. De aceea, spre exemplu, primul niscut este relativ rar bolnav. Dar de indata ce vine in contact ou alti copii, se inmultesc bolile, Partial, receptivitatea copilului la boalk depinde si de obiceiurile dvs. ‘de viaya. O alimentatie corespunzitoare, un: somn’ odihnitor, miscare suficient in cer Proaspit, resisted fail gi o educate cu afectune Hi tntarese capacitatea de aparare a organismului. ‘Un copil care se imboiniveste. Teevent grav sau face complicatit repetate, are 0 capacitate de apfrare scizuti, o deficient a sistemului imunitar. Medicul stabileste aceasta in uma unor analize hematologice (ale singelul), Astfel de tulburiri ereditare sunt freevente. Ele apar in familia cu Predispozitic ereditard. O alti cauzd este -,sindromul imunodeficienfei, dobandite“, SIDA, care gina facut aparitia in ii ani, dar care apare mai frecvent la adulti. Acest sindrom hu ste ereditar, el se declangeazd datorita infectiei cu un, fetrovirus, denumit HIV (Human Immunodeficiency Virus). Yirusul \atack de prefering celule din pozitii cheie" ale Sisfemului imunitar, aga inc&t organismul ‘si pierde. trepiat Cepacitatea de apfrare impotriva agentilor patogeni, Dupa 0 Petioad de luni sau ani de zile de latentd, sistemul de apbrare| TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUT 7 rar se pribuseste si infectii, la care in mod normal organismul rezistd, pot evolua spre boli grave. Dar nu orice infectare cu HIV duce cu necesitate la SIDA; de ‘aceasti boala nu te imbolndvesti aga usor. Ea. este wansmisibila numai dac& o sectetic cu o concentratie virala ridicatd patrunde fn organismnl alrui om. Un astfel de rise exista in raportul sexual fir prezervativ, © ‘alti cale de infectarc este utilizarea’ in’ comun instrumentarului de injectare, precum si transmiteren dela mami la copil in timpul sarcinii, la nagtere sau prin aléplare- Prin tansfuizie sangvind este excluss in mare, posibilitatea transmiterii virusului. Nu exists pericol de contaminare in conditii de atingete cotidiant ca imbratigarea, mana strins4, méngaierea, sfrotl pe guré sau obras utilizarca comuna a tacdmului, toaletei sau elzit de baie. Deoarece virusul nu rezista in afara organiemului, misurile simple de igient si de dezinfectic sunt suficiente pentri profilaxie, Inapetenta Imapetenja detorata bolt Gproape oFice Boal Is copih ete Insti de ca), intevalelor Brea. scune nite mese, hidraiti excesive (na les eh aey, Sulciartor Cn tint concepiesparetae greg despre noceered almentaral copii, vite! “repeats mass par ‘cord © atentie sport mest Inapetenja poate fi primul semn de boald, mai ales la epiii care nu puncau probleme. Pe de alts parte, exist multi fturosi care, cu toate acestea, sunt zglobii si se dezvolta monios. In astfel de cazuri, punctual de pomire poate. f ierea incorcett_ a cantitatii de alimente necesard 389°C este febrd moderatl. La temperatura de Site febri ridicatt gi peste, febra foarte. marc. ‘Pai sigur misurare a temperaturit In copit se face' 46 BARBARA NEFS-DELAVAL | TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUI 47 {fetal Prin ‘simpla atingere sau | Paintit intra tm deruta cmd copilul prezinta temperaturd upa culoarea pe portiuni nu se | ridicata. Ei presupun in mod eronat, cd temperatina dieets determina gradu de temperatura. ; este mai grav8. Se simt obligayi s-o combath. si sco teres a-copiit mar, temperatura se | la valori normale, Dimpotrivs, paint tebule 's€ Tnvele aa ‘mulsoard si subaxilar, temperatura { considere temperatura drept prieten al copilulti; vic: mace indicind cu 0,3°€ mai putin decat | 5i ajutt Is mobilizarea mecanismelor de aptrare 9 in interiorul corpului. { contra agentului patogen, Temperatura aire Dack termometrul indica 37°C } progresia virali ~'caro nu cuyayic un alt mecaniem de tikes ore Ne SAU peste, atunei este Vorba de j ~ edt si pe cea a unor bacterii. In plus, organismull este aniee are temperatura ridicatd sau de febra. j in situatia sA product substanta de apirare, interferon, save ok mare _Febea este provocala de anu- | poste f considerata chiar tn’ mijloc der cone uunor 39% rite [substante ‘pirogene, toxine } forme de cancer. Febra accelereaza_procescle.metabotice 9h feo sau produse metabolice ale agen- | circulatorii. Aceste procese sunt extrem de importante {o combaterea boli, Evolutia ntinfluentata a febrei indica, asemenca unui barometru, daci boala este depasitt sau nu. Modelul oscilaler de temperaturi poste fi tipie unei afeetiun’ si facil diagnosticarea. Eficienta unui antibiotic se apreciaza gf functie de curba termica. " Daci un copil care are febri face ftison sau are coligh se Reomandd combaterea ei medicamentoas’.. Trebuie’ sf. ti Comitienfi ck a combate febra nu inseamnd a inltitura gages | -maladici care se ascunde.n. spatele ei. odertt tilorpatogeni, secretii infectate, {chet urea hemoragii saul alte produse care 38 excita centrul termic de la nivelul iempersuna Sita" scoarei. we Mecanismele de reglare ale iemperaturt acestuia mentin de obice! tem= rormali peratura constant, chiar dact se modifict’ conditile de mediu. »Termostatul“ este tn timpul bolii Drea solicitat. Se instaleaz’ febra La copii. si mai ales la sugar functia. centrului termic nu este 8 stabilizatd, aga ed ei fac pusee| febrile mai repede si mai freevent doit adultii. Deseori febra apare datorité imbractmintei care poat produce un blocaj temic. Lad Rouvnascut “si la sugar —apare pfebra de sete cfind ingereazi inguficient lichid. De asemence ierderea de lichide a. diare $i/sau_voma stimuleaza crestere iemperaturi Dureri ale membrelor Durer’ provocate de: feetiun ale aniculaticifemurate, anomalit plantar, levcemie, boss Kawaseki,rahitiom, purpura Henoch-Schonlein, uptie'ctianata, meningo-encefalit de. vari, “rips, poliomiel Infecionst, diterie tifos, febraparalfoda, tetanos, tuberculocs, a me ifceste dureti Tasofese multe afectiuni acute si durerile sau ‘Sieterea anticulatiller pot fi semne patologice. gauretile pe care copii le acuza cel mai frecvent apar mai wit fazele de crestere, in regiunea genunchiului, a gambei, j fn jurul varstei de 4-6 ani si 10-15 ani), numite vial, chiar fira cauze serioase, Gureri ale cresterii. ‘ugoare produc temperaturi de % a feres 2 produce copilului tulburtri, o resimte cape * i : solicitare ‘musculard, tendoanele $i ligamentele find te Bravitate a bolii,-ci cauza si evolutia ef stint indicii yeas, ai situatioi. Un copil Cu amigdalita givcu tebe d 38°C nu este mai putin’ bolnav deci saul ou’ temperatur’ de peste 40°C. Woi nu tin cont de cofpul lor. Din acest motiv 2 Gasele si articulatiile sunt suprasolicitate. Pole se instaleazs tipic mumai in stare de repaus, deci sunt suficient de violente sa trezeasea copilul. InBARWARA NEES-DELAVAL/ 7 acestea se deosebesc de tulburarile! tocmai_in timpul miscarii. In cazult lureri freevente localizate, trebuie, stare activa tree neobscrvate; patologice, care dau dureri t in care un copil acuzi di consultat medicul. Eruptia cutanata (exantem) ubeola, ujcold, scarlating,variol ddermatit de scuse, micaze, ti Kawasaki, hepati, ia, herpes simplex, alergic, eczeme| fos, mononucleaz# infectioast. boa ‘reningits meningococies, Papule (bubite), pustule (pungi de puroi si/sau vezicule insotite de Modificarea ‘tegumentului poate cupri sumai portiuni mai mari sau mai mi Prurit (midncdrime)} inde intreg corpul ici ale acestuia. Eruptis astfel incat nu se poat Aceasta poate fi contactul direct c lesticd, detergent, medicamente, esatusy dar. si actitinea soarelui, cilduri mai ingrediente ale acesta forma de eruptie. tujeola, varicela, scart Ele produc 0 eruptie tipi de alte simptome in genera roseata obrajilor ~ indica ut © culoare violacee « buzelor ischemie (irigare cste multiforma, eauzele sunt multiple, ‘stabrii. *etotdeauna cauza. © substanty chi din ‘land sau fibre sinte frigului. Anumite alimente s pot declansa reactii alergice sub Boli infectioase ca rubeola, herpesul se manifesta si cutanat pentru o boal’ care este insotita si Modificarea culorii tegumentare, aport mare de sdnge in cap; a degetelor la varf apare Ini sufocare sau tulburdri alc sistemului circutat galbend care semnalizcazi o afectivme hepatica Prezenti la ochi si apoi se extinde asupra intre Raguseala laringitd, tube convusiva, ‘supesolicitaren eorrilor © voce scézuta, asonica. unei modificati congestive a inlamagia ctmoiditul, inere, ste Vesale, palpi, hipotodi, snr. pind ta disparitie este conseci TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULU. 49 SoPiti tsi Provoacé raguseala prin solicitarea exagerath @ corzilor.vocale datorité tipetelor si vorbirii prelungite si sonere Ta ‘iguseala repetata datorat’ saprasolicitirii aparatal, Heat Se Pot forma noduli pe corzile vocale. Copiilor expus Hi se recomanda abstinenta vocala Gginflamatic a mucoasei laringiene care apare ca reactie alergicd in inflamatia etmoidului sau in difterio, produc ragugeali pana la disparitia vocii gi-aparitia asfixiel 12a timbru modificat al vocii il an si copiii cu vegetait (Polipi), deosrece cavitatea buco-naso~faringiama joack ‘a tol important in producerea sunefului. Sub influenta’ hormonale, spre exemplu 0 hipotiroidie, se poate produce raguseala, Unit copii se nase cu etmoidul insuficient de dur, aga incét ie inspiratieacetta este absorbit spre interior. Prin thicyorace spake se formenzi un zgomot guietat (stridor coanatus) fipatul copilului este ragusit, mai ales in pozi fe dorsald. Aceat Zgomot dispare de obicei pan& la 3 ani. In cazul in’ care Siguyeala dureazd mai mult de 2 saptiméni trebuie conasinr medicul. e Pulsul accelerat (tahicardia) Provoet de fs patio sndrom de cross, malate catia, mica, inset valu, percar, peta es © restere a numérului de pulsatii cardiace pe ininut este Rormali la activitate fizicd, agitatie rsibich si ecventasporitt este prezentatd ‘ca “pitare We Pani instalare instantance a Puseelor tahicardice, Tesimtiti ca o Replacuta, accelerare a bitailor inimii, in mod frecvent nu are @ cauzi patologica. Este Yorba in general de tulburiri de Gaius vegetativa la_copii si tineri “cue au tending’ catre ‘dereglisi neurovegetaive, jercg temul_nervos vegetativ-simpatic-parasimpatio influen- 3 tare, echilibrul sensibil ciimului nervos Vegetativ’ poate ff tilburat aor apar dereglati ale functilor organice. | * aecelerat prezinta copiii cu sindrom do ortostatism,50 BARBARA NEES-DELAVAL Sunt incriminate umattoarele cauze patologi — © malformatie congenitald a miocardului, = miocardita ca urmare a febrei teumatice, ' J,,0 boala infectioasa, de exemplu gripa, difteria, meningita, searlatina, toxoplasmoza, gi freevent focarul de infectie amigdalian, Disfunctia valvulara, umare a unei endocardite, este insotita de accelerarea pulsului. Aceasti accelerare este $i simptomul lune hipertiroidi Tusea Present in reli, bronbio Drongit, laringitt, crup, congestie pulmonacs, simuzive, grips, astm, rucols, use convulsiva, sealant, Were, fibroza chisted, Tusea este un act reflex, caté se declangeazit cand patrunde {in chile respiratorti un corp’strdin. Ea nu reprezint’ un pericol, {inst deranjeaz& somnul, produce dureri musculare si epuizarc, in cazul in care este fiecventi si puternicd. Tusea puternicd Brovoac copilului mic vom. Tusea se evalucazi in functie de afectiunea care o declangeazs. Dacd este insowita de febi, suprimarea ei nu suprimA cauza boli . Tusea este simptomul unei boli ce trebuie tratati. Freevent, agentul patogen este un virus (riceala, erup, brongiit) in alte, cazuri agentul ‘patogen este bacterian (sinuzitt, leringitl, congestie pulmonar, tuse convulsiva), Sunt 1 boli alergice irsotite de tuse (astm) sau intoxicatii Gatorate inhalarii unor substante excitante, de exemplu acidul sulfuric din acr. Durerea de cap (cefalee) Precenta febrl ma, ste psi, oe ria, sinus, encefaits, mening, fumoare, hemoragie cfebrall, TA mare, mononucleozd in ectces®, Parotdilt, migrend, ceficenie de vedere, 700 tenmic, insole, tntoxicati Copiii acuzit durerea de cap la fel de freovent ca si adulfit Declansatori ai acestei stiri nepldcute pot fi schitbarca meteo, sGrul Jes, insomnia, zeomorul, hipoglicemia care procce foamea. “v-Coplit ci” probleme suflétesti sau greutsti sociale, i0 TOTUL DESPRE SANATATEA COPILULUL st gurmenaj scolar, acuzi frecvent cefalee. Si afectiuni. generale Insotite de febri mare produc teettor eclalec, prevents i ln afectiuni din regiunea craniana, spre exomplu sinuzita, stita, dureri dentare, afectiuni cerebrale, traumatisme craniene, tumork gerebrala, congestie cerebrala sau meningita. Durerile acute, de durata, puternice, din regiunea frontalt, indic& o seidee acuitatii vizuale nedepistata inca. Tensiunea arteriald ridieata Produce dureri puternice sub forma de pulsati dimineata. Medicul poate depista mai usor cauzg cefaleci, dacd puteti preciza: localizarea dureri, ora la care sé instaleazd, durata i forma ci, dact este legatd de o amume circumstanta $i dact mai_este insotith si de alte simptome, ile sunt instantanee, sub forma de tntepaturd sau pulsafie “hemicranians, insotite de fotofobic (dure Ie Iumind), paloare, greatg, voma, colici abdominale. In majoritatea cazurilor existé ‘antecedente creditare. Migrena e mai tard Ie i i. Migrena poate dispare sati poate trena Produse probabil de constrictia. brusca SYaselor sangvine urmatt de o dilatare a acestora pe scoarfa, Cauza declansirii migrenei poate fi sistemul psihie, stares Yremii, unele ingrediente alimentare, de exempiu branza sac ciocolata. La dureri de. durati, frecvente, medicul va trebui ea Rabileasct cauza. La. durerile puternice insotite de febra, vomd, queuriri ale. acuitatii vizuale si durere ia ceafa, chemagi de Gwent medicul. Poate fi vorba de meningita. Dac cefiees Gispare im repaus la pat si la consolare verbali, nu presintd ‘travitate. 7 Dureri in ureche Prezente tn dure dentart cu iradiero, comp stn conducts anditv,dislocare de cerumen, eceals, amigdalil anu faring boll ale vopiliceh 0% mai frecventi cauzt a acestei durcri in copilatie este er nfhgeasta este insotiti de dureri gi febra, cat urmare e jRceli- cind prin trompa lui Eustache au patrans geunent “Taliul rinofaringian. Orit’ purulent acuti prezinta mai i ce conductul auditiv este {i lat agentii patogeni patrund facil in acest spatiu. org asta de: 8 ani aceasta afectiune este mai rar {ePilul inai mare se poate produce tn loca‘ tompei jnflamajici mucoasei in guturai, alergie,92. BARBARA NEES-DELAVAL Fimne in urechea medie gi poate produce o secretie purulentis Corpul strain in conductul auditiv, prezenja de cerumen durificat sau iradierea unei dureri dentare, pot produce, de asemenca, dureri. Dureri dorsale Prezenie in: {ntinderi musculare, poziti vicionse, deformerea coloane: vertebrate, Gontuzit pe coloana. veriebralt, contuzii, inflamatii sat degenerescinit a verebrelor, malformati sau flared eae Senzatia de durere sau.de intepeneala este urmare a antrentrii fizice obositoare a musculaturii si ligamentelor din respective regiune. Durerea este superficiala si dispare dup un smunit interval de repaus. Cauze ingrijordtoare sunt: infectii sau malformatii, deformaei sau inflamatii la nivelul coloanei vertebrale, deficienta la zonele de crostere ale vertebrelor (boala Schenermann) sau contusit Ja nivelul coloanei. Devieri mari laterale ale coloanct swat Uncori vizibile cu ochiul liber, mai ales cand copilul dezbracat se apleaci inainte, pand la piimant. Controlati tratectul coloane! pentru a lua masuri potrivite din timp, Durerile date de nefvitd 8¢ instaleazd freevent Intrmo singura parte, Aceasta este inso{itt fi de alte simptome, arsura la urinare, urinare frecvent@, urna intens coloratl. Modificarea dispozitiei eeenres | Modificarea dispozitiei, asemenea inapetentei, poate fi Primul indiciu de boala. Deoarece vi cunoasteti copilat bine, Volt observa repede, dac& .plénge mai des, dack tipi sav scdnceste ugor, daci este suspect de linigtit. sau duct este GuptIns de 0 neliniste necunoscuta, dact este «mai somnoros decat de obicei sau dact somnul este agitat. La copilul de obicei vesel, indispozitia, irescibilitatea, de apetit pentru joacd sunt semne de, luat in considerse Ac2_copilul mai mare, oboseala nejustificati, dezinteresul, Seidetea rezulttelor Ia tnvataturd sunt de asemenca some po Sats ftebuie of le interpretati i.1n situatie de dubiu sf consulta medicul, tate, Somnolen(, irasciblitate,lipst de concentrare, G-. ingrijirea copilului bolnay; sfaturi.generale Un copil_polnay este into situatie deosebita, fizica 1 psihied. De aemenca, si pirintii sai cind asista la suferings St Aeputindw! absolvi de aceasta exporiontié. Uncori parinit {si fac mustrari de constiint de a mu fi procedat corect intro imprejurare. Bineinjeles c& exista si afectiuni 2 ctor causa geste ingrijirea defectuossi a copitului si atunci reprogurile sunt indreptitite. Alimentatia necorespunzatoare, lipsa de suficis ratiune, © profilaxie neaplicata pot declansa boala, Dar iar ‘Gi atunei cand ingrijiti copilal exemplar nu puteti impiediea Uneori imboinavirea ‘sa, cazul ca la cea mai mica indispozitie 54 “onsultati medicul,.dar mai bine va consultati cu acesta cand aveti suspi Pentru c& numai cand stiti exact ce aveti de i primiti indicat precise despre’ ingine 4 taaneny SeEpali de stres. In fata copilului uebuie save paca ere ft tncrederea. ‘Mai ales copilul mic boinay, care ma inteloge E82 intimpls cu organismul su, resimie 0 scddere a. * "ementului de siguranja in confruntarea cu durerea gi suferin{a fick EI este expus sencaiilor nepldcute $i, neajotont 1 ate nevoie de apropierea dvs. peniu art dy sonteort mae Me, 8 4 asigura desfagurarea ritmicd a masurilor de fra cuervare si dezordine. copilului presupune rabdare si capacitatea de a oe icitind mult timp, cla tnguiten le plirinti este, ‘bineinfeles, prineipslul factor ‘nare Procestl ‘de insinttosire a micuhal pacient Sigur cf nu este Camera boinavului a wpilul are camera sa, atunci fi este asiguratd implicit ‘Smperatura adeevati a asrului gi oxigenul necesar.