Capitolul II

EXAMINAREA PACIENTULUI
2.1. DENTIIE
Dentiia definete tipul, numrul i aranjamentul dinilor, in ansamblul lor, privite intr-o
perspectiv dinamic (formare, erupie).
Tipuri:
Dentiia temporar (sub 6 ani) cuprinde 20 dini de lapte: 10superiori i 10 inferiori
Dentiia mixt (6-12 ani) cuprinde atat dini temporari cat i dini permaneni
Dentiia permanent (peste 12 ani) cuprinde 28 (32) dini definitivi: 14(16) superiori
i 14(16) inferiori dup cum este exclus sau nu M3.
2.2. NOTAII DENTARE
n stagiul de pedodonie se va folosi pentru notaia dinilor sistemul internaional.
Sistemul internaional de numerotare a dinilor imparte cavitatea bucal in 4 cadrane i
folosete numere pentru a indica fiecare cadran atat pentru dinii permaneni (de la 1 la 4) cat
i pentru dinii temporari (de la 5 la 8). Se adaug apoi un al doilea numr plasat la dreapta
primului care indic exact poziia dintelui in cadrul cadranului

Dinii temporari Dinii permaneni

55 54 53 52 51 / 61 62 63 64 65 18 17 16 15 14 13 12 11 / 21 22 23 24 25 26 27 28
------------------------------------------- ------------------------------------------------------------------
85 84 83 82 81 / 71 72 73 74 75 48 47 46 45 44 43 42 41 / 31 32 33 34 35 36 37 38

2.3. EXAMINAREA PACIENTULUI COPIL

2.3.1. PRINCIPII GENERALE ALE EXAMINRII

- utilizarea unui instrumentar de examinare minim (oglind, sond, pens)
- folosirea unei secvene logice de examinare prin: inspecie exobucal, endobucal, palpare
cu sonda, pulpa degetului, percuie in ax, teste complementare (Rx, teste de vitalitate la copiii
mai mari, probe terapeutice)
- examinarea se face dup igienizarea, uscarea i iluminarea zonei observate

2.3.2. PRIMA CONSULTAIE

a. Contactul cu copilul
- studentul i printele insoesc copilul la fotoliul dentar
- studentul se prezint copilului i adultului insoitor
- studentul se adreseaz pacientului folosind prenumele/porecla preferat de copil
b. Istoricul sntii generale i buco-dentare
- pacientul i printele dau informaii privind: bolile generale i buco-dentare
- depistarea factorilor de risc ai bolilor buco-dentare
- se inregistreaz greutatea i inlimea copilului in fi.
c. Tratamentul psihologic (comportamental) (vezi CAPITOLUL1)
d. Examinarea extraoral (cap i gat)
Sunt inregistrate aspectele patologice legate de: prile moi, contururile osoase, ATM,
ganglioni (mrime/consisten/sensibilitate), deschiderea gurii (normal, limitat etc).
e. Examinarea intraoral
Sunt inregistrate date legate de: igiena bucal, dini, mucoasa oral, parodoniul marginal.
Evaluarea igienei orale
La copii, evaluarea igienei orale trebuie s se fac folosind o metod simpl i rapid.
Indicele de plac (resturi alimentare) i de tartru simplificate corespund acestor cerine. Aceti
2 indici sunt componente ale indicelui de igien oral simplificat. Simplificarea const in
evaluarea plcii i a tartrului doar pe 6 suprafee in loc de 12 cum se fce pentru evaluare
indicelui de igien oral iniial.
Arcadele dentare cuprind 6 sextani, cate 3 pentru fiecare arcad: unul frontal care
cuprinde dinii de la canin la canin i dou in zonele laterale care cuprinde dinii situai
posterior de canini.
Evaluarea se face pe 6 suprafee (cate una in fiecare sextant)
- 4 suprafee posterioare ce aparin ultimilor dini complet erupi ai sextantului. De obicei se ia
in considerare suprafaa vestibular a molarilor 1 permaneni superiori i suprafaa lingual a
molarilor de 6 ani inferiori. In lipsa acestor dini se iau in considerare urmtorii molari ai
sextantului.
- 2 suprafee frontale care aparin incisivului superior drept i incisivului inferior stang. In
lipsa acestor dini se iau in consideraie incisivul central stang superior i drept inferior sau
ali doi dini frontali situai unul in dreapta sus i altul in stanga jos sau invers.

o Indicele de plac (resturi alimentare) simplificat IP-S:

Indicele de plac (resturi alimentare) este bazat pe o determinare numeric (scoruri) care
reprezint nivelul acumulrii de resturi alimentare sau plac (Tabelul 2.1. i Fig. 2.1.).
Tabelul 2.1: Scorurile indicelui plac
Scoruri Criterii
0 Nu exist plac, resturi alimentare moi sau coloraii extrinseci

1 Exist resturi alimentare moi sau plac ce acoper 1/3 din suprafaa selecionat
pentru examinare sau coloraii extrinseci
2 Exist resturi alimentare moi sau plac ce acoper intre 1/3-2/3 din suprafaa
selecionat pentru examinare
3 Exist resturi alimentare moi sau plac ce acoper 2/3 din suprafaa selecionat
pentru examinare
 Fig. 2.1. Scorurile IP-S

Calcularea indicelui de plac (resturi alimentare):

- se face pentru fiecare pacient in parte
- cele 6 scoruri ale indicelui de plac se adun i suma obinut se imparte la numrul
suprafeelor examinate
- cel puin 2 suprafee vor fi examinate pentru a fi posibil calcularea indicelui individual de
plac.
Ex Ex: 3 2 3
IP-S= -------/-------/------- = 8+5 = 13/6=2.2
2 1 2

o Indicele de tartru simplificat IT-S

Indicele de tartru este bazat pe o determinare numeric (scoruri Tabelul 2.2.) care reprezint
nivelul tartrului de pe dinii i suprafeele preselecionate.
Tabelul 2.2. Scorurile indicelui de tartru
Scoruri Criterii
0 Nu exist tartru
1 Exist tartru supragingival ce acoper 1/3 din suprafaa selecionat pentru
examinare
2 Exist tartru supragingival i/sau zone de tartru subgingival ce acoper intre 1/3-
2/3 din suprafaa selecionat pentru examinare
3 Exist tartru supragingival i/sau o band continu de tartru subgingival ce
acoper 2/3 din suprafaa selecionat pentru examinare

Calcularea indicelui de tartru:

Este folosit aceeai metod de calcul ca la indicele de plac (resturi alimentare).
Ex Ex: 1 0 1
IT-S = -------/-------/------- = 2+5 = 7/6=1.2
1 2 2

o Indicele de igien oral simplificat IIO-S:

IIO-S = IP-S +IT-S=2.3+1.2=3.3
Obiectivul determinrii acestor indici: corectarea periajului dentar i detartraj.
 Examinarea parodoniului marginal se realizeaz sistematic prin inspecie i palpare
bland cu o sond parodontal
Examinarea dinilor (carii, fracturi, anomalii de dezvoltare, obturaii, uzur etc)
- examinarea fiecrui dinte in parte se face sistematic pe fiecare suprafa dentar.
Se incepe de ex. de la dintele situat lang linia median i se continu spre posterior pan la
ultimul dinte de pe cadran. Examinarea se efectueaz in ordinea cadranelor.
- se noteaz: dinii prezeni i starea lor. Se examineaz i noteaz toate cariile inclusiv toate
marmoraiile (carii precavitare) i zonele dentare demineralizate (carii incipiente)
- se examineaz i noteaz felul gropielor i fisurilor (retentive/nu)
- se determin prezena leziunilor dentare de origine necarioas (uzur dentar: eroziuni,
atriie, abraziune, traumatisme dento-parodontale, anomalii dentare de dezvoltare:
hipomineralizri (HM), hipoplazii ale smalului (HS).

Ocluzia i anomaliile dento/maxilare

i) Planul postlacteal sau planul terminal este planul format dintre feele distale ale molarului
doi temporar superior i inferior. El poate fi: in linie dreapt i in treapt mezial considerate
normale iar in treapt mezializat i distalizat considerate patologice pentru dezvoltarea
ulterioar a dentiiei.
ii) Spaierea fiziologic a frontalilor temporari incepe in jurul varstei de 4 ani. Ea pregtete
arcada dentar pentru erupia frontalilor permaneni mai mari decat cei temporari cu 1/3
(treme, diasteme) In fia de observaie se va nota: lipsa spaierii fiziologice, spaierea
fiziologic insuficient (sub 6 mm) sau excesul de spaiere.
iii) Spaiul primatelor: precanin la maxilar i retrocanin la mandibul. Se noteaz pe fi
prezena/absena precum i dimensiunea acestor spaii cand ele exist
iv) Uzura fiziologic a DT se manifest dup varsta de 4 ani. Prezena ei asigur o dezvoltare
optim a arcadelor alveolo-dentare. Se noteaz in fia de observaie: absena uzurii fiziologice
sau prezena uzurii in exces (descoperirea unei arii largi a dentinei sau vizibilitatea pulpei prin
transparena stratului subire de dentin)
v) Anomalii dento-maxilare (ocluzia adanc in acoperi/acoperit, ocluzie invers, ocluzie
deschis, incongruena dento-alveolar cu inghesuire/spaiere etc)

Tratament profilactic
Tratamentul profilactic se aplic gradual in ordinea cresctoarea a disconfortul pe care-l poate
produce procedura.
Astfel:
- sfaturi profilactice: individualizarea tehnicilor de periaj, utilizarea aei dentare se pot
aplica la prima consultaie, corectarea dietei
- prescripii profilactice primare (pentru a preveni apariia primelor semne de cariecaria
incipient): indicaii de fluorizri sistemice, fluorizri topice la domiciliu se pot aplica la
prima consultaie
- intervenii profilactice secundare: curarea profilactic a dinilor copilului, fluorizri la
cabinet pentru tratamentul cariei incipiente, sigilri simple - se pot aplica la a II-a edin de
tratament dup tratament comportamental
- intervenii terapeutice cu caracter profilactic: detartraj, sigilri lrgite, obturaii preventive -
se poate aplica dup cateva edine de tratament deoarece necesit mai mult timp pentru
tratamentul comportamental.

Tratamentul cariilor inciipiente:

- corectarea i controlul igienei buco-dentare i a dietei
- remineralizare prin tratament cu fluor in aplicaii topice: acas sau la cabinet.
Acas
- paste dini cu 500 ppm F de dou ori pe zi pentru copiii de sub 6 ani i de 1000 ppm
pentru cei de peste 6 ani.
- soluie NaF zilnic (0,05% F) sau sptmanal (0,2% F) la copiii de peste 6 ani;
Cltete gura un minut cu soluie fluorurat seara la culcare dup care nu trebuie s
bea, s mnance sau s se clteasc cu ap 30 minute.
- geluri cu NaF 1,1% aplicate pe peria de dini doar la copiii cu risc mare la carie.
Cabinet
- soluii cu NaF 2%, SnF 8% i fluorofosfat acidulat 1,23%
- geluri cu: fluorofosfat acidulat 1,23% sau cu fluorur de sodiu 2%. Gelurile au
avantajul c au o aciditate mic i nu afecteaz obturaiile de compozit ale pacientul
- lacuri cu fluor NaF 5%.

f. Tratamentul de urgen dac este cazul (pulpite, parodontite apicale, traumatisme, boli ale
mucoasei orale etc)
g. Terminarea edinei de tratament
- intocmirea listei de probleme i de prescripii (medicamente, Rx, sfaturi, recomandri etc).
- discutarea cu asistentul de stagiu a problemelor netiute i verificarea rezultatelor i a
prescripiilor
- efectuarea planului de tratament impreun cu medicul asistent de stagiu
- intocmirea fiei de observaie sub supravegherea medicului asistent de stagiu
- discuii cu prinii (in prezena medicului-asistent de stagiu):
- programarea pacientului pentru edina urmtoare de tratament (data, ora, telefonul)

2.4. FIA DE OBSERVAIE

a. Fia de observaie
b. Statusul dentar
Statusul dentar sintetizeaz datele obinute din examinarea dentar; datele sunt inregistrate in
fia de observaie folosind: simboluri/coduri pe culori/abrevieri etc.
Abrevieri folosite pentru statusul dentar (Tabelul 2.4.)

Tabelul 2.4. Abrevieri folosite statusul dentar

Abreviere Explicaii
rest radicular
^ sau dinte in erupie
X dinte absent
 O dinte prezent, erupt
mo marmoraie ocluzal (carie necavitar a smalului)
ci carie incipient (demineralizare-pata alb)
csd carie simpl distal cavitar (lips de substan vizibil/aga sonda)
oo-c.sec obturaie ocluzal cu carie secundar
ooc obturaie ocluzal din compozit corect
So sigilare ocluzal corect
Sod sigilare ocluzal defectuoas (parial pierdut, pierdut complet, goluri de aer
etc)
FCN fractur coronar nepenetrant (care nu a deschis camera pulpar)
FCP fractur coronar penetrant (care a deschis camera pulpar)
HS/HM hipoplazie de smal/hipomineralizare a smalului

In rubrica diagnostic a fiei (prima pagin) se va inregistra diagnosticul complet i

referiri latratamente anterioare
Pe statusul dentar vor fi notate doar abrevierile afeciunilor; toate consemnrile ce nu
pot fi abreviate vor fi inregistrate la rubrica diagnostic
Restul diagnosticelor (care nu sunt prevzute in tabel deoarece nu pot fi abreviate) vor
fi trecute in extenso doar la rubrica diagnostic a fiei (ex.coloraii extrinseci, intrinseci,
anomalii dentare, dento-maxilare-aparate ortodontice fixe, mobile, menintoare de
spaiu, uzur etc).

2.5. Tehnica elaborrii planului de tratament

Planul de tratament este elaborat in ordinea cadranelor, ealonat pe edine de tratament.

Secvena elaborrii planului de tratament este urmtoarea:

a. prima edin
Obiectiv: iniierea copilul in ceea ce privete procedurile terapeutice gradat, de la cele mai
simple la cele mai complexe.
Prima edin, care trebuie s fie relativ simpl i cat mai puin traumatizant pentru copil,
este indicat s cuprind:
- tratament comportamental (tehnica TSD)
- tratament profilactic
- tratament curativ (reprezentat doar de rezolvarea urgenelor buco-dentar)
b. urmtoarele edine
Trebuie s cuprind:
- tratament comportamental
- tratament profilactic
- tratament curativ buco-dentar care este indicat a se efectua intr-o ordine cat mai logic
Tabelul 2.1. Ordinea de tratament curativ n dentiia mixt
Urgenele buco-dentare (intai pe dinii permaneni i apoi pe cei temporari
1 sau concomitent);
Se trateaz dinii care provoac dureri, tumefacii etc
Tratamentele endodontice incepute in edina anterioar (intai pe dinii
2 permaneni i apoi pe cei temporari)
Tratamentul cariilor simple de pe DP
3 Tratamentul cariilor simple de pe DT care pun in pericol DP in special pe
cei prospt erupi care sunt mai vulnerabili (carii in oglind)
Tratamentul dinilor temporari in ordinea invers a exfolierii lor (cu cat se
exfoliaz mai tarziu cu atat sunt tratai mai repede) ex. C superiori, M2
4 inferiori, M2 superiori sunt dinii care se trateaz de obicei primii deoarece
se exfoliaz ultimii
c. ultima edin
- finisrile obturaiilor, instructaje de periaj corect, sigilri, fluorizri finale
d. necesarul de tratament ortodontic (se d trimitere la ortodonie).
Menintoarele de spaiu, aparatura ortodontic se aplic doar dup ce au fost terminate toate
tratamentele odontale.
e. medicamentele colaterale care vor fi folosite (ex. protoxid de azot, premedicaie sedativ)
trebuie s fie prevzute in planul de tratament. De asemenea sunt notate medicamentele care
sunt contraindicate la pacient din diferite motive (ex. alergii la medicamente).
f. orice investigaie suplimentar necesar va fi notat in planul de tratament (alte Rx, ex.
microbiologic etc)
g. monitorizare - perioada la care copilul este chemat la controlul periodic este variabil in
funcie de mai muli factori (ex carioactivitate, boli generale asociate, factori de risc asociai
etc). De obicei controalele se fac la 3-6 luni. Aceast perioad va fi consemnat la sfaritul
planului de tratament.