mecanic, toxic-enzimatic i iritativ.

Astfel, ei, localizndu-se n capilarele

limfatice, ndeprteaz fibrele musculare prin creterea lor n volum,
lizeazcu ajutorul enzimelor proteolitice proprii. Structura histologic ce
nconjoar parazitul se altereaz i se dezvolt inflamaia (15).
Comportamentul de corp strin, tradus prin iritarea permanent a esutului
parazitat, duce la instalarea unei puternice reacii inflamatorii i la
constituirea granulomului chistic eozinofilic.
Cisticercii au un comportament antigenic marcant, responsabil de
elaborarea de ctre gazd a anticorpilor. Acetia acioneaz asupra
larvelor hexacante, conferind rezisten la reinfestri (Mango, 1972).
Anticorpiiapar la sou sptmni de la infestare i persist toat viaa
animalului.Anticorpii se reduc cantitativ ncepnd de la 6 luni de la
de
infestare (Soul i colab., 1971). Anticorpii care permit intradermoreaciile diagnostic
(alerganticorpii dermici) sunt prezeni ncepnd de la 5-18 sptmnidup infestae (2).
Cisticercii pot conferi gazdei o imunitate adevrat,care o protejeaz contra
reinfestrilor (19). Colostrul i serul
ca atare nu se poate
sangvinale animalelor infestate nu confer protecie 'vieilor nou-nscui i
vorbi
despre o protecie imunitar pasiv de origine colostral.Organismul gazd, cnd se
infesteaz n primele Zile de via nu
Paraziilon n acest caz
rspunde prin producerea de anticorpi la activitatea antigenic
reactivitatea organismului este foarte slab.
Infestareavieilor
nou-nscui nu provoac un rspuns imunitar care s