LA S.C. BIM S.R.L.

atile si rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate, daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua neconformitatile in raport cu reglementarile in vigo
ematic, independent si documentat pentru obtinerea dovezilor auditului si evaluarea obiectivitatii acestora, pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile auditului'.

Aceasta stare este,insa, o stare ipotetica spre care se tinde prin stabilirea si punerea in practica a tuturor actiunilor preventive.In realitate, exista niveluri de securitate a muncii a caror punere in evidenta necesita un demers documentat de apreciere calitativa si de eval

a utilizeaza resurse umane, financiare, tehnice si de timp pentru a transforma datele de intrare in date de iesire, acestea din urma constituind rezultatele auditului.
elor (inregistrarilor) si examinarea conformitatii activitatilor si a conditiilor cu prevederile reglementarilor in domeniul SSM. Dovezile auditului trebuie sa fie corecte, sa poata fi verificate si sa fie relevante pentru criteriile auditului.

pecifice unitatii, fata de care auditorul compara dovezile de audit colectate, privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate inainte de inceperea auditului si sunt selectate in functie de tipul de audit si de scopul efectuarii auditului.

onal ce exprima global starea de securitate a muncii la un sistem de munca;

inarea acestor neconfomitati.

em de management al securitatii si sanatatii in munca, avand rolul de a stabili situatia initiala a organizatiei din punct de vedere al SSM si a servi ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor sistemului de management in timp.Pe parcursu
gement al securitatii si sanatatii in munca.Nivelul de securitate trebue sa constitue unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza managementului securitatii si sanatatii in munca.

gramata si planificata in functie de tipul si scopul auditului.

ctivitate nu trebuie desfasurata de persoane care au responsabilitati directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului (SR EN ISO 9001:2001).

sc controlul proceselor sau a produselor din punct de vedere a SSM. Auditul SSM poate include si efectuarea unor inspectii de SSM, dar are o cuprindere mai mare, necesitand un efort mai mare din partea echipei care-1 realizeaza, putand fi planificat pe o durata de cateva zile

acestora;

ca conformitatea cu criteriile de audit).

a si implementare a cerintelor);

a problematica);

sau Nu e cazul;

cate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

tor etape.

ntarea sistemului si sa asigure participarea la cursuri de formare, in acest domeniu, a personalului cu atributii specifice de SSM si a managerilor care vor juca un rol important in asigurarea functionarii sistemului de management al SSM.

e trebuie definita politica in domeniul SSM, conturarea cadrul general pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor si punerea in practica a masurilor de control necesare.
al prin:

za rezultatele etapei de verificare.

etode de diagnosticare a situatiei sistemului de munca format din: executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, sub aspectul securitatii muncii, ceea ce implica pentru persoanele care efectueaza auditul necesitatea de a poseda cunostinte si informatii d

mpararea masurilor adoptate pentru riscurile recunoscute cu prevederile normelor si standardelor in vigoare (conformitatea cu normele si standardele).
a apriori'.
onala, iar criteriile de evaluare se bazeaza, pe estimarea calitativa sau cantitativa a riscului.

ator conventional ce exprima global starea de

re trebuie luate pentru eliminarea/prevenirea acestor neconformitati.

i la auditul securitatii si sanatatii in munca.Astfel,modalitatile prin care trebue culese informatiile in vederea stabilirii constatarilor de audit sunt:
lui maxim posibil, asigura flexibilitate in aprecierea indicatorilor , a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari mai bune la cerintele unei metode de audit.Aceasta metoda prezinta modele pentru raportul de actiuni corective /preventive si calculul nivelului de

tii si sanatatii in munca, inclus in cadrul acestei metode,prezentam semnificatia acestora :

le planificate si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei (OHSAS 18001:2004)
e, dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru, sau o combinatie a acestora. (OHSAS 18001:2004)
01:2004)
gatiile sale legale si propria sa politica de management de SSM. (OHSAS 18001:2004)

mentarilor si de la performanta sistemului de management. etc, care poate conduce direct sau indirect la ranire sau imbolnavire, daune aduse proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie a acestora, (OHSAS 18001:2004)

lui temporar angajat, personalului subcontractant, vizitatorilor si a oricarei alte personae aflate la locul de munca. (OHSAS 18001:2004)

iatilor si a oricaror persoane care poate fi prezente la respectivul loc de munca.

a de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii si sanatatii si de a lua masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.

vitati pe baza unor documente cu rol de referinta si inregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot include:

orective/preventive, raportul de audit.

onformitatea cu prevederile legislatiei si are ca scop evaluarea conformitatii locurilor de munca si a ansamblului unitatii cu aceste prevederi, precum si cu prevederile altor reglementari aplicabile unitatii auditate.
dit care deriva din prevederile legale in vigoare la nivel national (legi si hotariri de guvern). In cadrul unui audit efectuat unui anumit agent economic, metoda va trebui completata cu criteriile care rezulta din instructiunile proprii de securitate a muncii si din alte regleme
anele care se ocupa cu problemele de securitate si sanatate in munca la:
asurilor care se impun pentru a asigura securitatea si sanatatea muncii lucratorilor;

otectie (EIP), substante sau preparate chimice, pentru amenajarea si organizarea locului de munca;

, ca s-a tinut seama de toti factorii legati de munca, ca sunt cunoscute si luate in considerare toate masurile necesare in vederea asigurarii unor conditii corespunzatoare de SSM.

modifica perceptia riscului, cum ar fi un nou proces tehnologic, echipamente sau materiale noi sau schimbarea organizarii procesului de munca.

6, Normelor metodologice de aplicare a legii si prevederilor hotararilor de guvern care transpun directivele europene din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
 munca, precum si la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din 'buna practica' in domeniu.

lor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de munca.

sanatatii in munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de aplicare a legii si au ca scop evaluarea gradului in care angajatorul isi indeplineste obligatiile care-i revin in domeniul managementului SSM, conform legislatiei in vigoare.

ume:
 ).

icatori (intrebari) care se refera la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul in care sunt respectate prevederile din legislatie cu privire la acest risc. Toate fisele din cadrul metodei au aceeasi structura si cuprind urmatoarele informatii:

ul fisei:

se faca aprecierea indicatorului respectiv:

zat si cu cei care au responsabilitati privind aceasta activitate, de la toate nivelurile;

lor de munca sau imbolnavirilor profesionale care pot sa apara in cazul nerespectarii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit in mod diferentiat, astfel:
 unt implementate si respectate in totalitate. Pentru o indeplinire partiala a acestor cerinte, punctajul acordat se reduce in mod gradat, pana la acordarea a 0 puncte, in cazul in care aceste cerinte sunt total nesatisfacute in cadrul obiectivului auditat.

e specifice obiectivului auditat, la rubrica prevazuta pentru inscrierea punctajului acordat se va face precizarea Neaplicabil.

prind doua categorii de rezultate:

masurilor corective/preventive;

in raportul de actiuni corective/preventive, parte componenta a documentelor auditului. Modelul raportului de actiuni corective/preventive este prezentat in tabelul nr.1.

Responsabilitati Termen de realizare

dicator. In cazul in care in cadrul fisei utilizate exista indicatori care au fost notati cu Neaplicabil, trebuie recalculat si punctajul maxim posibil, avand in vedere ca in cadrul acestei valori nu trebuie sa se ia in considerare indicatorii notati cu Neaplicabil. Puncta

eaza intr-un tabel care prezinta nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat in tabelul nr.2.

se exprima procentual. Nivelul de securitate se calculeaza pentru fiecare fisa utilizata.

defineste in mod conventional starea de securitate a sistemului de munca auditat.

se utilizeaza modelul raportului de actiuni corective/preventive prezentat in tabelul nr.1 si nivelul de conformitate general, prezentat in tabelul nr..3. Nivelul de conformitate, ca si nivelul de securitate se determina ca raport intre punctajul acordat si punctajul maxim

Nivel de securitate
Acordat
 Nivel de conformitate
Acordat

ate.
e securitate, inclusiv in cadrul acestei metode si anume:
 scopul de a determina sursele care ar putea provoca taume asupra corpului uman, aceasta constituind baza pentru fundamentarea masurilor de prevenire si combatere a riscurilor.

ere diferitele tipuri de locuri de munca.

a parcurga etapele prezentate mai sus.
se in reglementarile legale (Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hotararile de Guvern privind cerintele minime de asigurare a securitatii si sanatatii in munca).

are fiecare secventa de etapa, se concentreaza pe un anumit tip de risc.

securitatii salariatilor.
uie asigurata consultarea sau chiar participarea lucratorilor sau a reprezentantilor acestora.

atat la persoane fizice, cat si la persoane juridice.Activitatea societatii este organizata si se desfasoara avand ca principal suport legal prevederile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.Societatea functioneaza cu re
cietatea intra in relatii de serviciu.

reaza in jur de 500 de angajati.

bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de mica capacitate si alte mijloace de aparare prevazute de lege.

ului de paza a obiectivului, persoanei sau a transportului de valori.In lege, se prevede obligativitatea ca personalul de paza si garda de corp dotat cu arme de foc, sa execute semestrial trageri de antrenament cu armamentul din dotare,in poligoane special amenajate.

etatii,se poate concluziona ca toate categoriile de personal din societate sunt expuse unei game variate de riscuri, cu mentiunea ca la personalul operativ, frecventa si durata expunerii este mai mare.Avand in vedere totalitatea riscurilor la care este expus personalul o
 urmatoarele fise de riscuri generale: iluminat; ambianta termica; echipamente de munca; amenajarea locului de munca; amenajarea spatiilor de lucru; incendii si explozii; electrosecuritate; sarcinile de munca; circulatie, riscuri orizontale si verticale; protectia colec

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
D 20 10
D 15 15
I 15 10
I,O 10 10
O 10 10
O 20 20

perii sau cand pozitia locurilor de

diferite si nu este posibila utilizarea

, iar iluminatul general nu poate

e trebuie sa o realizeze? I,O 10 10

I,O 15 15
D 10 5
I 5 N
I 5 3
I,O 10 10
I,O 10 10
O 10 10
D 10 10
175 170 148
iduale de protectie la locul de munca

D/I/O

I,O
I
.)? I,O
I,O
D,I,O
mbiantei termice? I,O
I,O
u de frig? I,O
sunt la temperatura mediului ambiant? I
iduale de protectie adecvate? D,I
I,O
atoare? I,O
uptoare, flacari deschise, infrarosii s.a.)? I,O
O
D,I
O
D,I

iduale de protectie la locul de munca

or de munca
 D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
atea in munca? D,I 15 15
D,I 20 20
D,I 15 15
tilor desemnati si instruiti adecvat? D,I 15 15
hnice? D,I,O 20 20
I,O 15 15
D 20 15
a muncii? D 20 15
O 20 20
emnate si cu aplicarea unor masuri speciale de D,I 15 N

O 15 15
I,O 15 15
I,O 15 15
I,O 20 N

curitate?
D,I 20 N
e se deplaseaza pe jos? D,I 20 20
D 20 N

acest scop? D 20 N
O 20 N
I,O 20 N
I,O 20 N
D,I 20 N

D,I 20 N
D,I 20 N
D,I 20 N
ate? D,I 20 N
D,I,O 20 N

nare?
D 20 N
D 20 N
I,O 15 N

ct de vedere constructiv?
conditiilor de utilizare? I,O 20 N
hnica corespunzatoare? I,O 15 N
590 225 215
 D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
I 15 10
ca? I 15 15
I 20 20
orni o alta comanda mai urgenta) I 15 N

I 10 N
tuarea comenzilor? I 15 15
r? I,O 15 15
pentru aprovizionare, evacuarea I 15 10

I,O 10 10
pozitie sezand? I,O 10 10
I 10 N
I 10 N
160 115 105

D/I/O

nde exista pericolul caderilor de la inaltime, s-au luat masurile necesare pentru a se evita asemenea accidente? I,O
O
ri de munca? O
O
e circulatiei persoanelor? O
 nte pentru perioadele de varf ale activitatii? I,O
n fiecare dintre acestea se desfasoara o activitate de varf? I,O
I,O
I,O
in diferite variante de amplasare? D
a se integreze in circuitul de materii prime si materiale, in circuitul produselor finite, al personalului, in planul general de intretinere, de curatenie? D
tiile electrice? D,I,O
D
securitate? D
D
D,I
sarcinilor de munca? D
O
O
e corespunzator? O
area locurilor de munca in raport cu nevoile speciale ale acestora? D,I,O
securitate? D,I,OO
specificului acestora din punct de vedere al cerintelor de securitate a muncii? D,I,O

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
D,I 20 20
erul) in care este D,I 15 15

I,O 20 20
I,O 20 20
I,O 20 20
O 15 15
I 20 20
ie)? D 20 20
D 15 N
O 15 15
I,O 20 20
O 15 15
 O 10 10
I,O 20 20
a, zahar, praf de I,O 20 N

nihilarea acestor I,O 15 15

280 245 135

or de munca

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
incat sa fie respectate limitele D 20 20
de atingere si de pas si ale

D 20 20

potriva pericolului de

D,I,O 20 20
directa? D,I,O 20 20
au numai masuri si mijloace de D,I,O 20 20

ie electrica exista formele de D,I,O 20 20

or legale? I,O 20 20
olatie? I,O 20 20
ea carcaselor si a ingradirilor de I,O 20 N
?
I,O 20 N
arii bratului in zona de influenta I,O 20 N
rute de reglementarile in D,I,O 20 20

erute de reglementarile in D,I,O 20 N

erute de reglementarile in D,I,O 20 N

O 20 20
fice locale (apa, produsi chimici, I,O 20 20

i echipamentele electrice sunt I,O 20 N

au instalatiilor electrice se D,I,O 20 20

al securitatii muncii?
D,I 20 20
document (ex: condica de D,I 20 20

D,I 20 20
420 300 280

pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
D 20 20

drul contractului colectiv

implica eforturi fizice sau D,I 20 N

sanatate in munca D,I 20 N

I,O 20 N

ace tehnice pentru a le I,O 20 N

rcina trebuie apucata si la I,O 15 N
f), sunt cunoscute?
I,O 15 N
I,O 15 N
I,O 15 N
I,O 15 15
I,O 15 N
de o ora? I,O 15 N
I,O 15 N
rticala? I,O 15 N
nilor? I,O 20 N
nuala a maselor? D,I,O 20 N
I,O 15 N
I,O 15 N
I,O 15 N
I,O 10 N
? I,O 10 N
I 15 15

D,I 20 20

a) la agenti, procese sau

D,I,O 20 20
D,I 20 N

ara?
D,I 20 N
D,I 20 N
D,I 20 N
D,I 20 N
495 90 90
or de munca

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
O 20 20
O 15 15
lor? O 20 N
D,I 20 N
n intreprindere? D 15 N
O 20 N
oare? D,I,O 20 N
lucreaza la aceeasi I,O 15 N

D,I 20 N
D,I 15 15
D,I 15 15
O 15 15
O 15 N
D,I 20 20
O 15 15
O 15 15
O 20 N
295 130 130

ale de protectie la locurile de munca.

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
O 15 N
D,I 15 15
D,I 15 15
D 15 15
D,I 15 15
D,I 20 20
 D,I 15 N
D,I 15 N
D,I 15 15
D,I 15 N
D,I 15 N
D,I 15 15
I,O 15 15
I,O 15 15
215 140 140

utor fara cadre medicale

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
I,O 15 N
O 20 10
D 15 15
O 15 12
O 15 15
I 15 15
D 20 10
I 20 15
135 120 92

Nivel de securitate
87,06
-
-
90,85
-
-
-
-
95.55
91,30
98,11
55,10
93,33

100.00
100.00

100.00
76.66

88,95

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
 D 20 20

a in munca?
a? D 20 20
niul SSM? D 20 20
D 20 20
r exercitate? D 15 15
M? D,I,O 15 15
D 15 15
I 10 5
l tuturor salariatilor? D,I 15 15
D 20 20
I 20 20
D 20 10
niul securitatii si sanatatii in munca ? D,I,O 20 20
struirea luratorilor? D,I 20 20
ingerea incendiilor, evacuarea D,I 20 20

I 20 20

uportate in exclusivitate de catre

cifice? D,I 20 20

I 20 20

ritatii si sanatatii in munca a angajatilor? I 20 20

e in munca? D,I 20 20
in situatia in care se utilizeaza locuri de D,I 20 20

I,O 20 20

ctivitatii?
D 20 10
nire si protectie si cel mult activitati D 20 15

ctie? D 20 N
D 20 20

ntin prevederi privind modalitatea de

ori este necesar? D,I 20 20

si periodice D,I 20 20

rolului medical periodic si a examenului

530 510 480

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
D 20 20
D 20 15

ngajatii;

strategia in domeniul securitatii si D,I 20 20

gajati? D,I 15 15

cu reprezentantii angajatilor? D,I 15 15

or la nivelul locurilor de munca, D,I 20 20
statisticii accidentelor de munca

durile in domeniul securitatii si D,I 15 15

iscurilor existente la locurile de D,I 20 15

i prevenirea riscurilor, avand D,I 15 15

D,I 15 15
ea si responsabilitatea necesara D,I 15 15

D,I 20 20
i, ateliere sau a conducatorilor D 10 10

ului de administratie? D,I 20 20

asigurarea s.s.m.? D,I 15 15
255 255 245

D/I/O

veste consultarea salariatilor in domeniul SSM? I

is cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora, precum si programe de protectie a muncii pentru anul urmator? D
eciziile conducerii in probleme de SSM? D,I
D,I
tiile CSSM? D,I
I
e poarta discutii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajatilor? D,I
D,I
de SSM sunt comunicate angajatilor? Acestia sunt consultati inainte de a se implementa aceste modificari? D,I
D,I
a problemelor propuse? Sunt incluse termene si responsabilitati? D,I
D,O
a comitetelor de securitate si sanatate in munca, pentru a se putea efectua analizele necesare si a se identifica tendintele constatate? D,I

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
anagementului riscurilor? I 20 20
i riscurilor? D 20 10
munca? D 15 15
ocurile de munca? D 15 10
D 20 15

SM? D 15 15
edurile folosite in acest D 15 15

munca? D 15 15
D 15 10

ul societatii;

D 20 20
urile de munca? D 20 15
rilor la locurile de munca? D 15 N

r profesionale sunt utilizate D 15 N

 D 15 15

uri la locul de munca, se D 10 10

ere al SSM? In ce procent D 20 N

unct de vedere al s.s.m.? In D 20 N

285 215 185

L S.S.M.

D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
ce in timpul programului D 20 20

3 faze? D 20 20
D,I,O 20 20
D,I,O 20 20
D 20 20
e medicina muncii in urma D 15 15

or pe baza de teste? D 20 20
D 20 20
D 20 20
D 20 20
? D 20 20
D 15 15
D 15 15
zat in conformitate cu D 20 20

sau achizitionate sunt D 15 15

nire si protectie? D 20 15
300 300 295

unctaj
Nivel
de conformitate
Acordat

480 94.12

245 96.07

190 100

185 86,04

295 98,33

1395 94,89

Actiuni corective/preventive Responsabilitati

Control oftalmologic la angajare si periodic Compartimentul resurse umane

e aceiasi angajati?
Organizarea activitatii astfel incat pauzele sa fie respectate Conducatorii locurilor de munca
Verificarea in mod regulat a sistemului de climatizare Serviciul administrativ
 ? Procurarea pentru fiecare echipament tehnic a cartii tehnice Serviciul administrativ
masurile de protectie a muncii? Intocmirea pentru fiecare echipament a unei fise in care sa se specifice masurile de SSM Serviciul SSM
Cuprinderea in cadrul analizelor medicale periodice a controlului oftalmologic de specialitate Serviciul SSM
Degajarea cailor de acces de obiectele nefolositoare Serviciul administrativ si Serviciul SSM
Procurarea truselor de prim ajutor Serviciul SSM, Serviciul aprovizionare si con
Procurarea de indicatoare de semnalizare Serviciul SSM, Serviciul aprovizionare si con
Elaborarea de instructiuni pentru acordarea primului ajutor Serviciul SSM
tor? Instruirea personalului si intocmirea de procese verbale de instruire Serviciul SSM, si sefii locurilor de munca
general? Intocmirea unei proceduri interne, aprobata de conducere, care sa permita accesul conducatorului serviciului Seful serviciului intern de prevenire si protect
intern de prevenire si protectie la directorul general.
Initierea demersurilor pentru implementarea sitemului de management al SSM conform OHSAS-18001. Seful serviciului prevenire si protectie.

Solicitarea, in scris, conducerii unitatii, pentru incadrarea corespunzatoare a seviciului SSM. Seful serviciului prevenire si protectie.
ai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare (ex. PSI, protectia mediului)? Refacerea fisei postului pentru lucratorii vizati in care sa se cuprinda numai activitatile prevazute de normele Seful serviciului prevenire si protectie.
legale in vigoare.
ementele principale? Completarea documentului, care cuprinde strategia unitatii in domeniul SSM, cu toate elementele enumerate. Seful serviciului prevenire si protectie.

or al s.s.m. pentru toti angajatii;

rhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din cadrul unitatii? Completarea planului de prevenire si protectie cu aspectele referitoare la evaluarea,ierarhizarea si prevenirea Seful serviciului prevenire si protectie impreu
riscurilor existente la locurile de munca din unitate. prevenire si protectie.
ii, evaluarii si prevenirii riscurilor? Se va solicita conducerii implicarea in identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor. Seful serviciului prevenire si protectie.
nspectiilor de SSM la locurile de munca? Stabilirea unei proceduri privind efectuarea inspectiilor de SSM la locurile de munca Seful serviciului prevenire si protectie.
 Completarea procedurii privind efectuarea inspectiilor de SSM la locurile de munca cu elementele de baza Seful serviciului prevenire si protectie.
specificate in cerinta legala.

de finalizare;

Identificarea si evaluarea riscurilor la locurile de munca tinand cont de toate cerintele enumerate. Comisia de evaluare a riscurilor si seful servic

r profesionale din cadrul societatii;

evenirea riscurilor la locurile de munca? Aplicarea planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca Seful serviciului prevenire si protectie impreu
iciilor interne de prevenire Alocarea de sume suficiente in bugetele de cheltuieli la capitolul destinat organizarii si dotarii serviciilor Seful serviciului prevenire si protectie impreu
interne de prevenire si protectie.

nca la S.C. BIM SECURITY S.R.L. se pot formula urmatoarele concluzii:

o foarte buna cunoastere si aplicare a legislatiei in domeniul SSM, atat de catre factorii cu rol decizional cit si de catre factorii cu rol de executie;

mplementarea lor sa se poata face intr-un timp relativ scurt si cu costuri rezonabile.

rimului ajutor' vor fi implementate cu prioritate, avind in vedere valoarea relativ scazuta a nivelului partial de securitate obtinut pentru aceste fise (55,10% si 76,66%).

iscurilor deoarece nivelul de 86,04 este mic si neimplicarea conducerii in activitatile de identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor, poate atrage sancti uni care ar depasi cu mult nivelul costurilor pentru realizarea masurilor de prevenire.
 -un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.

dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman.

regul sistem analizat.

991, EN 1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul european amintit, in capitolul 6 precizeaza ca factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea

luarii riscurilor:

munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca (art. 7, alin. 4, lit. a);

i sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice (art. 12, alin. 1, lit. a).

ste faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organiza

mbolnavire profesionala au fost concepute si sunt utilizate in prezent mai multe metode.

navire profesionala, in aceasta lucrare s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti. Aceasta metoda a fost avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in anul 1993 si a fost experimentata pana in prezent in majoritatea ramu

in esenta, in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) cu ajutorul unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc in parte, pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecinte
cu nivelul de risc.

aluare a riscurilor si fisa de masuri propuse.

bila, clasele de gravitate si frecventa , nivelul de risc pentru fiecare factor de risc in parte si nivelul de risc global pe loc de munca.
 la locul de munca evaluat, ierarhizate in functie de nivelurile de risc, incepand cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,). Prin aplicarea acestor masuri locul de munca trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.

u, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura de lucru si conditii de aplicare), precum si a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista de consecinte, scala de cotare a gravitatii si a frecventei, grila de incadrare a nivelurilor de risc etc.).

Bucuresti in vederea evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru locul de munca Operator dispecer din cadrul S.C. BIM SECURITY S.R.L.

REA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si imbolnavire profesionala.

ajunge intr-o primejdie, pericol potential[1].

munca in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero.

exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau imbolnavire; apare intotdeauna un risc rezidual', fie si numai datorita imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe m
, respectiv de risc. Definind securitatea ca o functie de risc y = f(x), unde, se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur, cu cat nivelul de risc va fi mai mic si reciproc.

scul tinde catre infinit, securitatea tinde catre zero (figura 1.1):
uficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa nu mai fie permisa functionarea sistemului.

oces de munca, intervine un accident sau o imbolnavire profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor.

ucere a consecintelor, prin suprafata unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticala; rezulta ca aceeasi suprafata poate fi exprimata si printr-un patrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontala (figura 1.2).

diferite, acelasi nivel de risc.

curba cu alura de hiperbola, care descrie legatura dintre cele doua variabile: gravitate probabilitate. Pentru reprezentarea riscului functie de gravitate si probabilitate, standardul CEN-812/85 defineste o astfel de curba drept curba de acceptabilitate a riscului' (fig
ri diferite de gravitate probabilitate
niment A, cu consecinte grave, dar frecventa foarte mica, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinte mai putin grave, dar cu o probabilitate mai mare de aparitie, ale carui coordonate se situeaza deasupra c

evenimentului A este caracterizat printr-o gravitate extrema a consecintelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mica. Din cauza frecventei foarte reduse de aparitie, activitatea este considerata sigura si riscul acceptat de societate.

to, desi acest tip de eveniment provoaca consecinte mai putin grave decat un accident nuclear, probabilitatea de producere este atat de mare (frecventa foarte ridicata), incat locul de munca al soferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).

a probleme:

ate.

ofesionala. Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc poate conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc as

ti, abordand sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (Anexa 1).

tc.) pentru ca sa se poata interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Chiar daca ar exista, criteriul eficientei (atat in sensul restrans, al eficientei economice, cat si al celei sociale) interzice o astfel de actiune. Din ac
enta cauze finale, directe, sunt cei a caror eliminare garanteaza imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.

evenimentul pe care-l poate genera, consecintele asupra executantului pot fi grupate dupa categoriile definite prin lege: incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinta
purile de leziuni si vatamari, ca si localizarea potentiala a acestora, in cazul accidentelor si bolilor profesionale, asa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii Pu
pacitate, invaliditate sau deces. La randul lor, aceste consecinte se pot diferentia in mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mica de 3 zile (limita minima stabilita prin lege pentru definirea accident
rea unui accident sau a unei imbolnaviri. De exemplu, probabilitatea de producere a unui accident datorita miscarii periculoase a organelor in miscare ale unei foreze este diferita fata de cea a producerii, la acelasi loc de munca, a unui accident datorita trasnetului. De
generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directa la manevrarea unui aparat actionat electric este mai mare daca acesta este vechi si are uzata izolarea de protectie a conductorilor, decat daca aparatul este nou.

e risc. In unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se intampla cu factorii proprii executantului.

atii, calculul necesitat de determinarea riguroasa a probabilittii de producere a consecintei este atat de elaborios, incat ar fi mai costisitor si mai indelungat decat aplicarea efectiva a masurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat sa se stabileasca probabilittile, de reg
a de o data la 100 de ore. Diferenta fata de niste valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativa, evenimentul putand fi caracterizat in toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.

tem ordona astfel:

ecventa probabila de producere este de P1 < 10-7/h, este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecventa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate. Obtinem o scala de cotare a probabilitatii cum este cea din Anexa 3.

sc (Anexa 3) putem sa asociem fiecarui factor de risc

ivel de risc.

admis ipoteza ca are o incidenta mult mai mare asupra nivelului de risc decat frecventa. In consecinta, corespunzator celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, in ordine crescatoare, respectiv 7 niveluri de securitate, data fiind relatia invers proportio

cu 7 linii g, care vor reprezenta clasele de gravitate, si 6 coloane p clasele de probabilitate:

uie multimea claselor de probabilitate, inaltimea (ordonata) clasele de gravitate, iar suprafata sa: multimea nivelurilor de risc posibile:

de risc, astfel incat prin reuniune sa obtinem:

ferentele intre gravitatile evenimentelor de la o clasa la alta, cat si intervalele de timp in cazul claselor de probabilitate, pe baza carora s-au determinat, nu sunt egale;
at pentru cele care delimiteaza clasele de frecventa (1 1/2 - 1), tocmai datorita premisei ca gravitatea are o pondere mult mai mare in dimensiunea riscului.

a multimii nivelurilor de risc s-a stabilit incadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, asa cum se expliciteaza in continuare.

c trebuie sa fie echidistante. In consecinta, impartim diagonala mare a dreptunghiului care semnifica suma multimilor nivelurilor de risc in 7 segmente egale, prin care se vor trasa curbele.

n considerare toate cuplurile in care gravitatea intra cu valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p).

iderati ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de munca; de regula, sunt tratate ca incidente si eliminarea lor face obiectul actiunii de marire a confortului in munca, nu a securitatii).

5 (figura 1.5 a).

i factorii de risc ce pot fi caracterizati prin cupluri ale caror coordonate genereaza puncte situate in interiorul suprafetei astfel delimitate sau pe curba vor fi considerati de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului multimii nivelurilor de risc (figura 1.5 b).
; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate probabilitate genereaza puncte situate in interiorul acestei suprafete sau pe limita sa superioara li se aloca nivelul 2 de risc.

matricea Mg,p:
mului este minima. Dincolo de aceasta limita, securitatea tinde catre zero, deci desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalenta cu producerea accidentului sau imbolnavirii. Despre factorii de risc caracterizati prin cuplurile (6,6)

se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub forma de valori, in cazul factorilor a caror forma de manifestare poate fi caracterizata prin elemente masurabile, fie interdictii factorii la care masuratorile nu sunt posibile. Normele respective corespu

de risc maxim acceptabil s corespund nivelului 3,5. Aceasta ar insemna in primul rand ca autorizarea de functionare a agentilor economici din punct de vedere al protectiei muncii s se acorde numai dac evaluarea riscurilor la locurile de munc confirm nedep

si imbolnvire profesional la locurile de munca, metod care va fi prezentata in continuare.

e pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator (FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA

i imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca, sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.

te de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.

licarea ei necesita insa echipe complexe formate din persoane specializate atat in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata (evaluatori + tehnologi).

surilor de securitate a muncii in conceptia si proiectarea sistemelor de munca.

pentru indeplinirea urmatoarelor atributii:

arele instrumente de lucru:

cabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).

ment ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomo-functionala a organismului si gravitat

nexa 3) este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.

al si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.
tarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:

1.5b prezentata in capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele coloanele claselor de probabilitate. Fiecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in

vitate frecventa de aparitie.

a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

velul de risc si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.

e singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate probabilitate aferente nivelurilor de risc.

are si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala. Ca urmare, acest formular cuprinde:
are de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii muncii.

isti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate.

lizate si procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate.

ropriu-zise.

descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utilajele folosite - parametri si caracteristici functionale, unelte etc.;

ui, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.);

ardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.

ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu

valuat (respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare.
ectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ putin periculoase, in care disfunctiile accidentogene (sau generatoare de imbolnaviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de

relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate sau dispunandu-se de buletinele de analiza a conditiilor de mediu.

nalizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, precum si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului.

i dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite.

eeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare: descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor (de exemplu, rezistenta la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, etc.).

onsecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din Anexa 3.

dentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare.

bilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transforma ulterior in frecvente exprimate prin numar de evenimente posibile pe an.

ie in Fisa locului de munca (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea sta

u factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.
uita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate.

securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din componenta macrosistemului (locurile de munca similare se considera ca un singur loc de munca), pentru a se obtine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sectia/sectorul sau intreprinder

uarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea:
a contina, clar si succint, urmatoarele:

a fie analizat sa fie un loc de munca, bine definit sub aspectul scopului si elementelor sale. In acest mod se limiteaza numarul si tipul de interrelationari potentiale ce urmeaza sa fie investigate si implicit factorii de risc de luat in considerare.

cluda specialisti in securitatea muncii, proiectanti, tehnologi, ergonomi, medici specialisti in medicina muncii etc., corespunzator naturii variate a elementelor sistemelor de munca, dar si a factorilor de risc. Conducatorul echipei trebuie sa fie specialistul in securitatea m
uncii.

de conditia existentei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizata in toate etapele legate de viata unui sistem de munca sau a unui element al acestuia: conceptia si proiectarea, realizarea fizica, constituirea si intrarea in functiune, desfasurarea procesului de m

, procedura de lucru in cadrul acestei metode este relativ laborioas. Aplicarea ei si gestionarea riscurilor la locurile de munc pe baza rezultatelor obtinute necesit personal specializat si tehnic de calcul.

ata a riscurilor

informatii care trebuie luate in considerare in cazul urmririi mai multor locuri de munc, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonat a datelor.
 ata a acestora in cadrul unitatii.

na cu mai mare acuratete clasele de probabilitate;

activitate, intreprindere.

cuprinzand datele din fisele de risc si de masuri pentru toate locurile de munca evaluate din unitate.

stente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a masurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a raspunderilor si competentelor pentru respectivele masuri.

MBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE MUNCAOPERATOR DISPECER, DIN CADRUL S.C. BIM SECURITY SRL.

e, cat si la persoane juridice.

pentru personalul propriu si pentru celelalte persoane cu care societatea intra in relatii de serviciu.

r contractuale, pe baza procedurilor specifice intocmite la nivelul unitatii.

la sau artificiala, cu respectarea prevederilor din planurile de paza aprobate.

apar curenti de aer din cauza neetanseitatilor si functionarii climatizoarelor.

za)

b tensiune si fara izolatie;

alatia de impamintare.
tivitatile sunt foarte intense si nu exista personal pentru descarcare si magazinaj;
destra;

A EXECUTANT Operator
dispecer
1 Actiuni gresite
- deplasari cu pericol de cadere:

de la acelasi nivel:

- prin dezechilibrare X

- alunecare X

- impiedicare X

de la inaltime: X

- prin dezechilibrare X

- prin alunecare
1.4.Comunicari accidentogene X
2 Omisiuni
2.1.Omiterea unor operatii -
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protectie X
B SARCINA DE MUNCA
1 Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate
1.1.Operatii, reguli, procedee gresite -
1.2.Absenta unor operatii -
1.3.Metode de munca necoresp. (succesiune gresita a operatiilor) -
2 Sarcina subdimensionata/supradimensionata in rap. cu capacit. execut.
2.1.Solicitare psihica: --
 - ritm de munca mare X

- decizii dificile in timp scurt -

- operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex X

- monotonia muncii
C MIJLOACE DE PRODUCTIE
1 Factori de risc mecanic
1.1.Miscari periculoase -

1.1.1. Miscari functionale ale echipamentelor tehnice: -

- organe de masini in miscare X

- curgeri de fluide -

- deplasari ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2. Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor tehnice sau X
ale fluidelor
-
1.1.3. Deplasari sub efectul gravitatiei: alunecare, rostogolire, rulare pe roti, rasturnare, cadere libera, scurgere
libera, deversare, surpare etc.
-

1.1.4. Deplasari sub efectul propulsiei:

-

- proiectare de corpuri sau particule

-

- deviere de la traiectoria normala

-

- balans
-

- recul
-

- socuri excesive

- jet, eruptie
1.2.Supraf. sau contururi periculoase: intepatoare, taioase, alunecoase, etc X
1.3.Recipiente sub presiune -
1.4. Vibratii excesive ale echipam. tehnice -
2 Factori de risc termic
2.1.Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor -
2.2.Incendiu X

3 Factori de risc electric

 3.1.Curentul electric
- atingere directa X
- atingere indirecta X
4 Factori de risc chimic
4.1.Substante caustice -
4.2.Substante inflamabile -
5 Factori de risc biologic
5.1.nu -

D MEDIU DE MUNCA
1 Factori de risc fizic
1.1Temperatura aerului:
X
- ridicata X

- scazuta
1.2.Umiditatea aerului:
-
- ridicata -

- scazuta
1.3.Curenti de aer X
1.4.Zgomot -
1.5.Vibratii -
1.6.Iluminat: - nivel de iluminare scazut X

1.7.Radiatii Electromagnetice X

Microunde -

De frecventa joasa -

Radiatii de ozon -
1.8.Potential electrostatic -

1.9.Calamitati naturale -trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de teren sau copaci, X
avalanse,seisme
2 Factori de risc biologic
2.1.Microorganisme in suspensie in aer: bacterii, virusuri, richeti, spirochete, ciuperci, protozoare etc. -

ULUI UMAN
 LOCALIZAREA CONSECINTELOR
Abdomen Sistem osteoarticular Organe de simt
Membru superior Membru inferior Nas Ureche
Brat Palma Ext

Cutie Aparat Aparat Aparat Coloana Sistem

Cutie craniana Tegument Aparat cardiovascular Coapsa
toracica respirator digestiv renal Antebrat Degete muscular Ochi
Picior Interna
vertebrala
Gamba
D S D S

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- - - - - - - - - x x x x x x - - - - -
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x - - - - - - x x x x x x x - - x - -
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- - - - - - - - - x x x x x x x - - - -
- - x - x x x x - - - - - - - - - - x -
- - - x x x - - - - - - - - - - - - - -
- - - x x x x x - - - - - - - - - - - -

- - - x x x x x - - - - - - - - - - - -
- - - x - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - x x x x x x - - - - -
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

OR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE

GRAVITATEA CONSECINTELOR
GRAVITATE
CONSECINTE
1 NEGLIJABILE consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare
fara tratament)
2 MICI consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 45 zile care necesita tratament medical
3 MEDII consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 180 zile care necesita tratament
medical si prin spitalizare
4 MARI consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de maxim 50 % - invaliditate de gradul
III
5 GRAVE consecinte ireversibile cu pierdere intre 50 100 % a capacitatii de munca, dar cu posibilitate de autoservire -
invaliditate de gradul II; uzura prematura a organismului cu reducerea duratei de viata
6 FOARTE GRAVE consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoservire -
 invaliditate de gradul I
7 MAXIME deces
CLASE DE

PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINTELOR

EVENIMENTE

1 EXTREM DE RARE Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica

P < 10-1 evenimente/an

2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mica

10-1 < P < 5-1 evenimente/an

3 RARE Probabilitate de producere a consecintelor mica

5-1 < P < 2-1 evenimente/an

4 PUTIN FRECVENTE Probabilitate de producere a consecintelor medie

2-1 < P < 1 eveniment/an

5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecintelor mare

1 eveniment/an < P < 1 eveniment/luna

6 FOARTE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mare
FRECVENTE
P > 1 eveniment/luna

CLASE DE PROBABILITATE

1 2 3 4 5 6

EXTREM FOARTE PUTIN FOARTE

RAR FRECVENT
DE RAR RAR FRECVENT FRECVENT
 P > 5-
P > 10-1even./an 1
even./an
P > 2-1even./
CLASE DE P > 1 even./an
CONSECINTE P>10-1even./an an P > 1 even./ luna
GRAVITATE P < 1 even./luna
P < 1 even./an
P < 5-1even./an P < 2-
1
even./an

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

FOARTE
6 INVALIDITATEGRADUL I (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
GRAVE

INVALIDITATEGRADUL
II
5 GRAVE (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

UZURA PREMATURA

INVALIDITATEGRADUL
4 MARI (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
III

3 MEDII ITM 45 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICI ITM 3 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

1 NEGLIJABILE ITM < 3 ZILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
 NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

UNITATEA:
NUMAR PERSOANE EXPUSE: 3
S.C BIM SECURITY SRL-
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
SECTIA: - MUNCA
LOCUL DE MUNCA: ECHIPA DE EVALUARE:

Operator dispecer la dispeceratul local DINCA MARCEL

FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC NIVEL

COMPONENTA CONSE-CINTA CLASA DE CLASA DE
FACTORI DE RISC PAR-
SISTEMULUI DE MAXIMA GRAVI- PROBA-
IDENTIFICATI TIAL DE
MUNCA (descriere, parametri) PREVIZI-BILA TATE BILITA-TE
RISC

0 1 2 3 4 5 6
Risc mecanic 1. Lovire de catre mijloacele de transport auto DECES 7 1 3
ITM 45-180 3 1 2
2. Alunecare de materiale, piese etc neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in
MIJLOACE DE componenta obiectivului de paza)
zile
PRODUCTIE 3. Rostogolire de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in DECES 7 1 3
componenta obiectivului de paza)
4. Rasturnare de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate INV.gr.III 4 1 2
 5. Cadere libera de materiale, scule, piese de la cotele superioare DECES 7 1 3
ITM 3-45 zile 2 1 1

6. Lunecare dupa spalarea podelei

ITM 45-180 3 1 2
7. Lovire la locul de munca circulatia pe scari in obiectiv
zile
Risc electric DECES 7 1 3
8 .Socuri electrice sau electrocutare prin atingere directa

9. Socuri electricie sau electrocutare prin atingere indirecta

DECES 7 1 3

10. Socuri electricie sau electrocutare cauzata de atingerea accidentala a unor DECES 7 1 3
conductori aflati accidental sub tensiune si fara izolatie

Risc chimic 11 .Gaze, vapori toxici in caz de incendiu DECES 7 1 3

MEDIUL DE MUNCA Risc fizic-calamitati DECES 7 1 3
12.Calamitati naturale: cutremur,trasnet etc
naturale
Solicitare psihica 13.Decizii dificile in timp scurt,in special pe timpul efractiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
Solicitare psihica ITM 3-45 zile 2 1 1
14.Monotonia muncii in special la lucrul pe timp de noapte
SARCINA DE MUNCA

15. in anumite conditii apar factori organizationali / psihosociali prin lipsa ITM 3-45 zile 2 1 1
pauzelor de lucru la obiectiv
Deplasari cu pericol de ITM 3-45 zile 2 1 1
EXECUTANT cadere 16.Cadere la acelasi nivel : dezechilibrare,alunecare, impiedicare
 Nivelul de risc global al locului de munca este:

16

ri Ri

i=1 5(1x1) + 3(2x2) + 8 (3x3) 89

Nrg = -------------- = ------------------------------------- = --------- = 2,54

16 5x1 + 3x2 + 8x3 35

ri

a7

MASURI PROPUSE
Nominalizarea masurii
MASURI ORGANIZATORICE:

- instruire privind deplasarile in obiectiv si dispecerat

MASURI TEHNICE

. Purtarea castii de protectie la deplasarile in zonele unde se impune purtarea obligatorie a acesteia
MASURI TEHNICE :

Purtarea de incaltaminte antiderapanta

 MASURI ORGANIZATORICE:

Instruirea angajatilor

Respectarea normelor de securitate

MASURI ORGANIZATORICE:

- instruire privind deplasarile

MASURI ORGANIZATORICE:

- instruire privind deplasarile

cu nivel de risc foarte mic spre mic.

de risc identificati, nici unul nu depaseste, ca nivel partial de risc valoarea 3, 8 incadrandu-se in categoria factorilor de risc mic, 3 incadrandu-se in categoria factorilor de risc foarte mic si 5 in categoria factorilor de risc minim.

ecesare masurile generic prezentate in Fisa de masuri propuse pentru locul de munca Operator dispecer.
 te ireversibile asupra executantului (DECES, INVALIDITATE), probabilitatea fiind extrem de rara , dar indica existenta elementelor cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala.

ucuresti, 2001.

Bucuresti, nr. 3-4/1994.

.C.S.P.M. Bucuresti, 1998.

l Romaniei, Partea I, nr.646/26.06.2006.

munca nr. 319/2006 aprobate prin H.G. NR. 1425/2006,Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.882/30.10.2006.

ei,Partea I, nr. 739/30.08.2006.

te de zgomot, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 380/03.05.2006.

ndividuale de protectie la locul de munca, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 722/23.08.2006.

Oficial al Romaniei,Partea I, nr.683/09.08.2006.

ratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 845/13.10.2006.

amentelor de munca, , Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.815/03.10.2006.

a riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 713/21.08.2006.

01.

RO),Bucuresti,2004.
Copyright 2014 - Toate drepturile rezervate