Sunteți pe pagina 1din 11

Kv T reprezinta un coeficient de corectie in functie de durabilitatea discului

abraziv; Se adopta Kv T = 6,5, conform tabelului 22.11, pag. 315 [PIC92].

Kv B este un coeficient de corectie in functie de latimea discului. Se


adopta Kv B = 1,25, conform tabelului 22.12, pag. 315 [PIC92].
Calculul regimurilor de aschiere prin metoda clasica si cea a programarii
matematice

Regimul de achiere reprezint factorul determinat n calculul normei tehnice de timp.


Parametrii regimului de achiere sunt:
adancimea de aschiere t care este definita ca marimea taisului principal aflat in
contact cu piesa de prelucrat, masurata perpendicular pe planul de lucru;
viteza de aschiere vp care este definita ca viteza la un moment dat, in directia
miscarii de aschiere, a unui punct de aschiere considerat pe taisul sculei;
avansul s care este determinat de obicei in mm, la o rotatie a piesei sau sculei.
Alegerea regimului de achiere se face n concordana nu numai cu operaia, ci i cu
faza de lucru. La alegerea celui mai raional regim de achiere se iau n considerare valorile
cele mai avantajoase ale parametrilor de lucru n ceea ce privete productivitatea, precizia de
prelucrare i rugozitatea suprafeelor de prelucrat.

1. Calculul regimului de aschiere pentru strunjire


Pentru calcularea regimului in mod clasic, folosind [PIC 92], am ales suprafata S4 cu
cota 25,500,014
1.1.Alegerea masinii unelte
Strunjirea reprezint procedeul de prelucrare prin achiere cu cea mai mare frecven
de utilizare, fiind metoda de baz pentru obinerea corpurilor de revoluie. Strunjirea se
realizeaz prin combinarea micrii principale de rotaie cu turaia n, executat de obicei de
pies, cu micarea de avans a cuitului s.
Strungul este o main-unealt pentru prelucrarea prin achiere a suprafeelor de
revoluie sau a suprafeelor elicoidale la care micarea principal de rotaie este executat de
pies, antrenat de arborele principal prin intermediul unui dispozitiv de fixare i antrenare,
de regul cu autocentrare, iar micrile de avans de lucru, rectilinii, sunt executate de ctre
scul prin intermediul unor snii.
Prelucrarea se executa pe strungul SN320 cu urmatoarele caracteristici:
Caracteristicile principale:
h = 320mm
L = 1000 mm
N = 3 KW
Turatia axului principal [rot/min]:
31,5; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630;
800; 1000; 1200; 1600.
Avansul longitudinal [mm/rot]:
Avans normal:
0,03; 0,04; 0,05; 0,06; 0,07; 0,08; 0,09; 0,1; 0,11; 0,12; 0,13; 0,14;
0,16; 0,20; 0,22; 0,28; 0,36; 0,44.
Avans marit:
0,48; 0,64; 0,80; 0,96; 1,12; 1,28; 1,44; 1,60; 1,76; 1,92; 2,24; 2,52.
Avansul transversal [mm/rot]:
Avans normal:
0,01; 0,013; 0,017; 0,02; 0,023; 0,027; 0,03; 0,033; 0,037; 0,04;
0,047; 0,053; 0,06; 0,067; 0,073; 0,093; 0,12; 0,147.
Avans marit:
0,88; 0,107; 0,133; 0,16; 0,187; 0,215; 0,24; 0,287; 0,20; 0,30; 0,373;
0,480; 0,533; 0,58; 0,74; 0,96; 1,17.

1.2.Alegerea sculei

1.3.Determinarea adncimii, avansului i vitezei de achiere;

Alegerea adancimii de aschiere


Adaosul de prelucrare de degrosare se indeparteaza dintr-o singura trecere. Pentru
adaosuri simetrice, adanimea de aschiere se va calcula cu relatia:
2
t= [mm]
2

Unde: Ap este adaosul de prelucrare.


Astfel avem urmatoarea adancime de aschiere:
23
t= = 1,5 mm
2

Alegerea avansului
In cazul lucrarilor prin strunjire, valoare adaosului depinde de:
rezistenta corpului cutitului;
rezistenta placutei din carburi metalice;
eforturile admise de mecanismele de avans ale masinii-unelte;
momentul de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii-unelte;
rigiditatea piesei de prelucrat, a masinii unelte si a dispozitivelor;
precizia prescrisa pieselor;
calitatea suprafetei prelucrate.

Primii patru factori influenteaza alegerea avansului in special la prelucrarea de


degrosare, iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare si finisare.
Valoarea adaosului se adopta conform tabelului 10.7, pag. 351 [PIC92], s = 0,5
mm/rot.

Determinarea vitezei de aschiere


CV m
v= n k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6 k 7 k 8 k 9 , [ ]
HB min
T m t xv syv (200)

Unde: Cv este un coefficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza


si ale materialului sculei aschietoare;
T este durabilitatea sculei aschietoare, in min;
m este exponentul durabilitatii;
t este adancimea de aschiere, in mm;
este avansul de aschiere, in mm/rot;
xv, yv sunt xponentii adancimii de aschiere, avansului;
n reprezinta exponentul duritatii de prelucrat;
HB este duritatea materialului in unitati Brinell;
k1 ... k9 sunt diferiti coeficienti care tin cont de conditiile de lucru in comparative cu
cele considerate.
Prin coeficientul 1 se tine seama de influenta sectiunii transversale a cutitului:

1 = (20 30)

Unde: q este suprafata sectiunii transversale, in 2 ;


reprezintaun coeficient in functie de materialul prelucrat, pentru otel avand valoarea
de 0,08.
Prin coeficientul 2 se tine seama de influenta unghiului de atac principal:
45
2 = ( )
unde: este un exponent in functie de natura matrialului de prelucrat. Petru otel = 0.3.
Prin coeficientul 3 se tine seama de influenta unghiului taisului secundar 1

3 = ( )0,09
1

Unde: a = 15 pentru placute din carbora metalica.


Prin coeficientul 4 se tine seama de influenta razei de racordare a varfului sculei:

4 = (2)

Unde: este un exponent in functie de tipul prelucrarii si a materialului de prelucra. Pentru


prelucrarea de degrosare la otel: = 0.1.
Prin coeficientul 5 [conform tabelul 10.32, pag 362, PIC92] se tine seama de
influenta materialului din care este confectionata partea aschietoare a sculei si are valoarea 1.
Prin coeficientul 6 [conform tabelul 10.32, pag 363, PIC92] se tine seama de
materialul de prelucrat si are valoarea 1,1.
Prin coeficientul 7 se tine seama de modul de obtinere a semifabricatului- pentru
bara laminata acest coeficient are valoarea 1.12.
Prin coeficientul 8 se tine seama de starea stratului superficial al materialului, in
cazul de fata se ia valoarea 0.9.
Prin coeficientul 9 se tine seama de forma suprafetei de degajare, se va adopta
valoarea 1.
Vom adopta urmatori coeficienti:
Cv = 294 (conform tabelului 10.30, pag.361 [PIC92])
xv = 0,18 (conform tabelului 10.30, pag.361 [PIC92])
yv = 0,35 (conform tabelului 10.30, pag.361 [PIC92)
m = 0,15 (conform tabelului 10.29, pag.359 [PIC92])
n = 1,75 (pentru oteluri carbon cu HB > 130)
T = 15
Astfel vom avea urmatoarea viteza de aschiere:

294
v= 217 1,75 1,1088 = 223.073
150.15 1.50.18 0.50.35 ( )
200

Stabilirea turaiei
Turatia se va calcula cu rmatoarea relatie:
1000 v
n= D

Unde: v este viteza de aschiere calculata anterior;

D diametrul care urmeaza sa fie prelucrat.

Astfel vom avea urmatoarea turatie

1000 223
n= = 2783,65
25.5

De la masina unealta se adopt turatia de 3200 rot/ min.

2. Calculul regimului de aschiere pentru frezare

Determinarea regimului optim de aschiere la frezare consta in


determinarea celei mai avantajoase combinari a valorilor adancimii de aschiere,
avansului si vitezei de aschiere, care sa asigure un timp minim de executie a
operatiei de frezare, avandu-se in vedere totodata utilizarea optima a
proprietatilor aschietoare ale frezei si a posibilitatilor de exploatare ale masinii
unelte.
Stabilirea adancimii de aschiere
La frezare, se va urmarii ca intregul adaos de prelucrare sa fie detasat intr-
o singura trecere. Adancimea canalului de pana a piesei este t = 7 mm.
Stabilirea avansului
Freza reprezinta o scula aschietoare cu mai multi dinti, insa fiecare dinte poate fi
considerat ca un cutit separat. Astfel se deosebesc avansul pe dinte , avansul pe rotatie al
frezei si avansul pe minut (viteza de avans ), intre care exista relatia:
mm
vf = sr n = sd z n [ ]
min

Unde: z este numarul de dinti ai frezei;


n reprezinta turatia frezei in rotatii pe minut.
Viteza de achiere se calculeaza cu relatii empirice care exprima independenta dintre
viteza de aschiere economica si parametrii procesului de aschiere, relatii care au forma
generala:
Cv D2
v= y k v [m/min]
T m t1x sd t n z v

Unde: v este viteza de aschiere economica in [m/min];

reprezinta constanta pentru conditiile date de frezare;

D este diametrul frezei in mm;

T este durabilitatea economica a frezei in min;

1 reprezinat lungimea de contact dintre taisul sculei si piesa de prelucrat,


raportata la o rotatie in mm;

este avansul pe dinte in mm/dinte;

t este adancimea de aschiere in [mm];

z este numarul de dinti ai frezei;

reprezinta coeficient de corectie a vitezei.

Astfel vom avea urmatoarea viteza de aschiere:

86 160.25
v= 0.9 = 41,85
150.2 160.3 0.0750.2 4.20.1 220.1

Unde coeficientul de corectie a vitezei se calculeaza cu formula:


kv = kmv ks1 ksc
In care: ks1 = 0.9 ( se adopta conform tabelului 14.12, pag. 538 [PIC92])
ksc = 1 ( se adopta conform tabelului 14.15, pag. 541 [PIC92])
750 nv 750
k mv = ( R ) = 750
=1
m

Pe baza vitezei de aschiere se calculeaza turatia sculei n cu relatia:

1000 v
n= []
D

Viteza de aschiere este urmatoarea:

1000 41.85
n= = 832.579 rot/ min
16
De la masina unealta se adopt n = 900 [rot/ min].

3. Calculul regimului de aschiere pentru rectificare

Calculul regimului de aschiere pentru rectificare se va face pentru suprafata S4 cu


cota 25,50,014 mm.
Adncimea de achiere i numrul de treceri

Numarul de treceri la rectificarea rotunda exterioara cu avans longitudinal se


calculeaza cu relatia:

Apmax
i= St

Unde: reprezinta adaosul de prelucrare maxim [mm];

este adancimea de aschiere [mm].

Numarul de treceri este:

0.212
i= = 10.6 treceri 11 treceri
0.02

Stabilirea avansurilor

Se face cu urmatoarea relatie, [PIC92]:

mm
Sl = B [rot.pies]

Unde: este avansul longitudinal.

Sl = 0.4 40 = 16 [mm/rot.piesa]

Stabilirea vitezei de aschiere si a vitezei de rotatie a piesei

Se adopta v = 35 (viteza de rotatie a discului abraziv)

Viteza de rotatie a piesei :

0.1 d0.3
vp = T0.5 s k vT k vB m/min (rel.22.4) [PIC 92];
t
0.1270.3
vp = 150.5 0.40.02 1 1.6 = 13.88 m/min

Turaia, n [rot/ min]

1000 vp
n= [/];
d

100013.88
n= = 163.63
27

Se adopt de la MU nmu = 200 rot/min.

Stabilirea puterii efective

N = 0.15 * vp0.7 * sl0.7 * st0.7 * d0.25 * B0.25 * k NT1 * k NB (rel.22.8) [PIC 92];

N = 0.15 * 13.880.7 * 160.7 * 0.020.7 * 400.25 * 270.25 * 0.8 * 1.55 = 3,027 kW,
unde:

k NT = 0.8 (tabel 22.13) [PIC 92];

k NB = 1.55 (tabel 22.14) [PIC 92];

N = 3.027 kW N MU = 0.9 * 5.2 = 4.68 kW

Se adopt N MU = 5.2 kW