Sunteți pe pagina 1din 3

Exercitii rezolvate

I 1)Votul semnifica exprimarea libera a opiniei cetatenilor unui stat in legatura cu alegerea
reprezentantilor in functia de conducere.

Paradoxul votului apare cand votul unui cetatean nu este definitoriu chiar daca chiar este convins
sa isi exprime votul in favoarea unui anumit partid,castigarea alegerilor fiind benefica pentru cei
ce voteaza partidul castigator.

Castigarea alegerilor depinde un numar semnificativ de voturi accumulate in favoarea unei


anumite persoane sau partid,voturile fiind optiunile reale ale cetatenilor cu drept de vot.

Economia este principala armade a atrage votantii,in special promisiunile legate de cresterea
salariilor,pensiilor si miscorarea taxelor si impozitelor.

2)Pe durata alegerilor,dintre votanti sunt putini cei ce se gandesc sa exercite o influenta intr-un
domeniu de politica publica,cei mai multi gandindu-se ca este doar un drept al cetateanului.

Cei din conducere sunt constienti ca deciziile luate si modul in care se comporta va afecta
cetatenii ce nu arata un interes fata un acel domeniu, si ca urmare trebuie sa fie siguri ca cetatenii
pasivi nu vor protesta in defavoarea lor.

II 1)Cetatenii cu drept de vot si constienti de promisiunile ce pot sau nu fi adevarate isi vor
exercita votul in favoarea celor ce intra-adevar pot face schimbarile benefice pentru stat si
locuitorii saivotul pentru ei fiind sansa de care pot dispune pentru a face posibil acest lucru.

2)Desigur nu toti candidatii sunt printre preferatiicatatenilor,asa ca opiniile referitor la cine ar


putea castiga alegerile difera.

Din perspectiva modelului raional bazat pe beneficiile sociale percepute, recunoatem c toate
aciunile umane, inclusiv cele care sunt raionale, necesit o motivaie psihologic i are sens
perfect c o aciune benefic se va simi i plcut; O mai mare importan perceput corespunde
unei beneficii sociale mai mari de la vot.

III 1) Teoreticieni au sugerat c oamenii, cred cavoturile lor individuale sunt relevante.Cu toate
acestea, foarte puine studii s-au concentrat asupra mecanismelor psihologice care le pot explica
aceasta credin.
Acest fenomenul este numit iluzia alegtorului, care apare cnd oamenii i proiecteaz propriile
intenii, fie s voteze, fie s se abin,mai puternic dect alii asemntori (adic susintori ai
aceluiai partid) dect fa de alii. deoarece acest diferenial de proiecie inspir un optimism
mai mare in ceea ce privete rezultatul alegerilor n momentul votrii, mai degrab dect
abinerea,

2) Oamenii tind s isi atribuie aciunile propriilor decizii, mai degrab dect la faptul c
statisticile de grup, prezice faptele majoritii persoanelor.

Ne-am atepta ca, dac oamenii cred c propriile lor voturi conteaz, percepiile lor c un vot va
fi risipit va fi sczut i ncrederea lor n votarea viitoare ar fi ridicat sub dou seturi de
circumstane. n primul rnd, dac rezultatul este pozitiv si persoana a votat, el sau ea ar putea
specula c rezultatul ar putea fi nefavorabil dac s-ar fi abinut. n al doilea rnd, dac rezultatul
este negative si persoana sa abinut, el sau ea s-ar putea ntreba dac ar fi putut fi victorie posibil
dac ar fi votat. Dimpotriv, atunci cnd nu exist oportuniti pentru argumentarea
raionamentelor, percepiile deeurilor sunt susceptibile de a fi ridicate i in viitorul vot este
probabil s fie redus.

IV 1) . Printr-un sistem electoral nelegem setul de reguli care s structureze modul n care sunt
votate voturile la alegerile pentru o adunare reprezentativ i modul n care aceste voturi sunt
apoi transformate n locuri n acea adunare. Avnd un set de voturi,un sistem electoral determin
componena parlamentului (sau a adunrii,consiliu i aa mai departe, dup caz). Sistemul
electoral este mai restrns dect ceea ce este si detine regulamente electorale, prin care nelegem
un set mai larg de reguli. Astfel de reguli - privind, de exemplu, uurina accesului la buletinul de
vot candidai, drept de vot, corectitudinea administrrii alegerile, transparena numrrii voturilor
- toate sunt foarte importante

2) Prima categorie const n acele sisteme n care sunt alocate toate scaunele. n circumscripiile
cu un singur membru cunoscute n Statele Unite ca raioane cu un singur membru i, prin urmare,
adesea abreviate, chiar i n afara SUA, SMD-urilor.

Cea de-a doua categorie larg este aceea a sistemelor "mixte", n care sunt unii parlamentari alei
de o formul plural sau majoritar (de obicei de la SMD) i alii sunt alei.

De PR. Acest tip de sistem este n cretere n popularitate, i ase capitole examineaz
funcionarea sistemelor mixte. Sistemele de listare se bazeaz pe ideea prezenei prilor.
Listele de candidai din cadrul fiecrei circumscripii multimeriale. Sunt conventional mprite
n dou tipuri: cele care utilizeaz liste nchise, n care alegtorul nu poate exprima o alegerea
pentru candidaii individuali de pe list i a celor bazate pe listele prefereniale,

Unde alegtorii pot face acest lucru.

n cele din urm, sub PR-STV (proporional reprezentat prin votul unic transferabil), alegtorii
pot ordona toti candidaii din cadrul fiecrei circumscripii multimeriale.

V 1) Experiena politica ne-a demonstratcu trecerea timpului n mod repetat c, n timp ce


guvernantii i maximizeaz obiective prin adaptarea strategiilor lor la instituii, se adapteaz i
prin schimbarea acestora care i transform strategiile n rezultate.

Intoarcerea la un sistem electoral proportional ar avea loc daca nu ar fi suficient ca rezultatul


alegerilor s reflecte prezena unei majoritii, ci ar fi necesar o inventariere ct mai fidel a
opiunilor electorale, astfel nct minoritile semnificative s nu fie dezavantajate.

2)Cu introducerea votului universal la nceputul secolului, condiiile sub care s-a dezvoltat o
concuren politic s-a schimbat dramatic n lumea dezvoltat. ntr-o perioad scurt,
dimensiunea electoratului a crescut mai mult in ri precum Belgia, Suedia i Suedia.

In alte tari cum ar fi Danemarca, Frana si Norvegia, urbanizarea i industrializarea au dus la o


realiniere politic substanial, adic o trecere de la un conflict rural-urban cu o cretere a forei
de munc. Intrarea masiv a alegtorilor noi, precum i a transformarii n preferinele celor deja
enfranai. Definirea i msurarea eficienei pragului electoral se bazeaz pe ideea c procentul
de voturi pe care o parte trebuie s-l reprezintenu este un numr specific, ci o gam de
posibiliti. n fiecare sistem electoral, aceast gam este o funcie a puterii i fragmentarea
celorlalte pri.