UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

MASTER EDUCATIE TIMPURIE

PLAN DE INTERVENTIE
LIMBAJ SI COMUNICARE LA COPILUL MIC

Anul : II

PLAN DE INTERVENTIE
Numele si prenumele copilului: N.L
Data nasterii: 30.03.2012
Domiciliul: Bucuresti
Grupa : Mare
Diagnosticul medical: clinic sanatos
Diagnosticul educational: Exprimare orala greoaie si defectuoasa
Domeniul de interventie: educational
Comportament cognitiv:
- Volumul limbajului este sarac, se exprima greoi are dificultati de pronuntie;
- Atentia este slab dezvoltata.
Obiective generale de interventie:
- Ameliorarea pronuntiei si dezvoltarea exprimarii orale;
- Dezvoltarea operatiilor gandirii si a calitatii acesteia.
1.Analiza aspectelor psihologice ale cazului
L. are 5 ani, provine dintr-o familie biparentala. Nu are frati sau surori. Tatal este sofer si
isi petrece timpul cu familia doar in weekend. Mama lucreaza la o firma. Parintii sunt ajutati in
cresterea copilului de catre bunicul matern. Din discutiile purtate cu mama reiese ca starea
familiei este buna, iar in copilaria mica a L. nu sunt mentionate boli grave.
L. a venit in gradinita inca de la grupa mica. Din fisa psihopedagogica a copilului am
aflat ca nu rostea niciun cuvant.
Ulterior , frecventand garadinita , L. pronunta doar cateva cuvinte: mama, tata, acasa,
apa. Eu sunt educatoarea ei de toamna trecuta. Inca din prima zi am vazut-o foarte retrasa,
colegii ei nu o agreau deloc, si usor o respingeau. Aceasta se supara atunci cand nu obtinea ceea
ce dorea si de cele mai multe ori plangea si refuza sa mai vorbeasca sis a se joace.

2. Intuirea cauzelor
Impreuna cu logopedul gradinitei am considerat ca in perioada anteprescolara nu s-a
preocupat din timp nici familia, nici vreun specialist de aceste deficient de vorbire ale L., tocmai
in etapa propice a formarii limbajului.

3. Planul de interventie
Avand in vedere faptul ca mama a fost receptiva si implicata, impreuna am hotarat sa
apeleze la un professor logoped care sa o ajute pe L. sa vorbeasca sis a isi recapete increderea in
sine.
Am hotarat impreuna cu parintii ca activitatile de la gradinita sa fie continuate si acasa.
In prima etapa, L. a fost evaluata de profesorul logoped si i s-au stabilit trei sedinte de
logopedie pe saptamana. Continuandu-se si acasa ceea ce lucra la gradinita si impreuna cu
profesorul logoped. Primele rezultate au fost observabile inca din prima luna.
 Am integrat in cadrul activitatilor zilnice exercitii si jocuri care necesitau o pronuntie
corecta a sunetelor , activitatilor de dezvoltare a limbajului.
Am ales impreuna cu logopedul o serie de exrcitii si jocuri potrivite pentru copiii care au
dificultati de vorbire.

Jocul didactic ,,Cu ce sunet incepe cuvantul? are ca scop:

familiarizarea copiilor cu unele sunete si formarea deprinderii de a pronunta corect

cuvintele care se deosebesc prin sunetul de Ia inceputul cuvantului s si s;
activizarea vocabularului cu cuvinte care incep cu ,,s si s, diferentierea acestora
(soare, scrisoare, servetel, sah), cat si insusirea unor cuvinte noi, ca: schela, strung, suba);
dezvoltarea auzului fonematic, a rapiditatii in gandire; dezvoltarea operatiilor gandirii:
analiza, sinteza, dezvoltarea spiritului de observatie pentru a sesiza unele greseli.
Sarcinile didactice sunt: pronuntarea corecta a sunetelor ,,s si ,,s cat si a cuvintelor
care incep cu aceste sunete; diferentierea cuvintelor care incep cu aceste sunete, realizarea unei
clasificari: cuvintele care incep cu ,,s si cuvintele care incep cu ,,s; recunoasterea dintr-un grup
de obiecte a acelora care incep cu sunetul ,,s si cu ,,s.

Material didactic imagini din jocul ,,Raspunde repede si bine.

Indicatii metodice. Am prezentat copiilor mai multe imagini ale unor obiecte a caror
denumire incep cu sunetele ,,s sau s. Copiii au recunoscut imaginea de ex.: (acest jeton
reprezinta o sapca). Cuvantul sapca incepe cu litera ,,s, sau (acest jeton reprezinta un
steag). Cuvantul steag incepe cu litera ,,s.
Jocul didactic ,,Cine face asa? l-am efectuat in cadrul activitatilor frontale de
dezvoltarea a vorbirii, avand urmatoarele obiective:

perfectionarea pronuntarii corecte a grupurilor de consoane;

activizarea vocabularului;
dezvoltarea atentiei, a auzului fonematic.
Sarcina didactica: recunoasterea animalelor dupa glas, denumirea lor corecta (caine,
pisica, iepure, cocos, gaina, puisor, rata, gasca, urs etc.).
Elemente de joc imitarea glasului animalelor, cautarea animalului-
jucarie. Material animale, jucarii.

Jocul ,,Cine spune mai departe?

Scopul exersarea pronuntarii corecte, cu claritate, exactitate si siguranta a consoanelor:

c, p, s, s, n, t, t si a grupurilor de consoane: ,,sf, cr, pr etc.
Sarcina didactica. Completarea propozitiei inceputa de educatoare prin pronuntarea
onomatopeelor respective.
Material o scara din lemn, pe care sunt fixate: closca, cocosul, pisica, cainele, puisorul.
Jocul ,,Cu ce a venit papusa sau ,,Ghici cum face?.
Scopul: folosirea onomatopeelor corespunzatoare diferitelor mijloace de locomotie,
perfectionarea pronuntarii consoanelor, grupurilor de consoane si a diftongilor.
 Sarcina didactica denumirea unor mijloace de locomotie si redarea onomatopeelor
corespunzatoare.
Material papusi, tren, avion, camion, vapor.
Jocul Am spus bine, n-am spus bine?
Scopul: dezvoltarea acuitatii auditive, perfectionarea laturii fonetice a limbajului prin
pronuntarea cu claritate si siguranta a unor consoane si grupuri de consoane; depistarea si
corectarea unor deficiente de pronuntie.
Sarcina didactica recunoasterea greselilor de pronuntie a unor sunete si corectarea
lor.
Jocul ,,Spune la ce m-am gandit?

Scopul: dezvoltarea capacitatii de analiza fonetica a cuvintelor.

Sarcina didactica: Completarea cuvantului inceput de catre educatoare.
Indicatii metodice: Jocul se desfasoara cu copiii aranjati in coloana cate unul, iar in fata
lor un pod format de educatoare si un copil cu bratele intinse sus.
Copiii merg tinandu-se unul de mijlocul celuilalt si trec pe sub pod ascultand versurile ce se spun
de persoanele ce formeaza podul:
,,Pe sub pod v-ati invartit,
Noi pe tine te-am oprit.
Spune Ia ce m-am gandit?
Sa vedem dac-ai ghicit.
Dupa ce spun aceste versuri, cei doi ce formeaza podul prind intre brate copilul care se
afla in acea clipa in fata lor. Educatoarea rosteste prima silaba (sau primele doua) a unui cuvant
format din 23 silabe. De exemplu floa (-re), pasa (-re), po-rum (bel) etc. La intrebarea ,,La ce
m-am gandit? copilul retinut trebuie sa completeze (intregeasca) cuvantul.
Dupa rezolvarea corecta a sarcinii, ceilalti copii vor repeta cuvantul pe silabe si la
cererea educatoarei, unul dintre ei va preciza numarul silabelor.
Daca nivelul grupei este ridicat, jocul poate fi complicat. Cand copilul oprit la pod a
rezolvat bine sarcina, poate sa ceara celui din spatele sau sa alcatuiasca o propozitie in care
cuvantul ghicit sa fie rostit in silabe (cu pauze). De exemplu: ,,Mama mea a cumparat o ba-na-
na, ,,Po-rum-be-lul zboara.
Pentru o relationare buna cu ceilalti copii, au organizat activitati variate, care sa-i
trezeasca interesul, observand ca participa la activitatile care-i plac, comunicarea cu ceilalti copii
este mult mai buna si comportamentul L. este unul normal. L. se antreneaza cu entuziasm in
activitate, greselile d pronuntie si exprimare sunt mai putine si relatia cu copiii este din ce in ce
mai buna.
L. a inceput sa manifeste o atitudine positiva fata de colegii sai.

Concluzii:
Impreuna cu familia si specialistul am reusit sa facilitez participarea activa a copilului la
activitatile instructive-educative din gradinita, imbunatatind si relatia cu covarstnicii.