Domnia regelui Nebka deschide prima mare etapa a istoriei egiptene,aceasta incheindu-se la

sfarsitul celui de-al treilea mileniu al erei precrestine cu regii dinastiei a VI-a.
In perioada Imperiului Vechi,capitala statului s-a aflat la Memphis(balanta dublei tari),oras care
indeplinea rolul de centru politic si economic,fiind totodata si nucleul cultului religios al zeului
Ptah-patronul mestesugurilor si al artelor),caruia ii era dedicat un templu.Capitala era dublata de
marele ansamblu religios de la Heliopolis,dedicat zeului Soare,Re(Ra),al carui fiu era considerat
faraonul, mijlocitor intre oameni si zei.

Un stat care porneste de la asemenea principii nu poate fi decat absolut si centralizat. Sigur este
c administraia central i cea provincial s-au definitivat n Imperiul Vechi paralel cu evoluia
spre absolutism a puterii regale i cu proclamarea naturii ei universale. Aceast tendin explic
transferarea centrului vieii administrative, politice, economice i religioase la palat,
organizarea cultului regal n relaie nemijlocit cu mormntul regelui, centralizarea excesiv i
concentrarea tuturor puterilor n mna suveranului. Procesul ncepe cu Djoser, care instituie,
dup toate probabilitile, funcia de vizir i birourile centrale.
Momentul de vrf al acestei evoluii l reprezint dinastia a V-a, poate originar din Sakheban, cnd se
ajunge la o ierarhie administrativ foarte strict, pornindu-se de la statutul de simplu scrib. Aceti
funcionari organizai pe grade ierarhice n funcie de competen i vechime constituie birourile
centrale sau departamentele sau casele". Deasupra acestor birouri i deasupra administraiei
provinciale se situeaz vizirul, n calitate de agent direct al puterii regale i de purttor de sigiliu
regal. Nu este vorba de un personaj oarecare, ci este vorba de cineva de origine nobil, poate chiar
prin regal (hatia). Ierarhia stricta,cu multiple ramificatii politice si religioase,sta marturie pentru
inaltul nivel al organizarii statale egiptene.
Nu cunoatem foarte bine natura administraiei provinciale. Cum s-a amintit deja, unele
rudimente ale structurilor locale sunt perceptibile nc din protodinastic: apariia unor centre
religioase, poate i politice, elaborarea unor nsemne particulare. Se presupune c aceste nuclee
iniiale au fost reorganizate n perioada dinastiilor IIIV, cnd au fost definite ierarhiile
regionale, ncepnd de la o comunitate elementar, i au fost precizate ierarhiile funcionreti
locale, de la "purttorul de trestie" la regentul regal (heka) sau guvernator (heka het). Din
pcate nu se cunoate numrul provinciilor.
Cea mai timpurie atestare dateaz din Prima Perioad Intermediar, respectiv din dinastia VIII.
Este vorba de un decret care enumera nomele din Egiptul de Sus. Ca atare, operarea cu o cifr
oarecare reprezint o tentativ hazardat. Trebuie adugat c n afara structurilor administrative
obinuite exist cteva zone cu un statut special i care ies din ierarhia provincial obinuit:
Heliopolis, guvernat de Marele Preot a lui Ra, Nekhen, care are n frunte un vicerege, i Busiris,
condus de un hatia.

Si de la faraon porneste,de la el capat sens viata comunitatii.Despre Mesopotamia antica ne

ramane intiparita imaginea sapatorilor de canale si a constructorilor de temple, avandu-l drept
conducator pe insusi regele.Aici, cadrul este in parte analog,in parte diferit;paralela este saparea
de canale,instrument esential al vietii agricole;cat despre templu, lui i se alatura o importanta
constructie religioasa,dar proiectata cu totul alte intentii:piramida. Djoser a inaltat de la
Saqqara,prima piramida in trepte-prima constructie cu destinatie funerara din Egipt realizata din
piatra cioplita.Piramida in trepte este o constructie rezultat al unor opinii sovailenice despre
lumea mortilor,dar piramidele regale construite in timpul secolului urmator arata o siguranta in
crestere a doctrinei si ideilor constructive.Snefru a realizat la randul sau,piramidele de la Dashur si
Meidum.
Celebre sunt insa piramidele ridicate de faraonii Kheops,Khefren si Mikerinos-din dinastia a IV-
a,toate trei situate pe platoul de la Gizeh,langa actualul Cairo.De asemenea,Sfinxul de la
Gizeh,reprezentare in piatra atribuita lui Khefren,ramane cea mai cunoscuta sculptura a
Antichitatii egiptene.Aceste constructii dovedesc gradul de civilizatie atins in mileniul al III-lea de
regatul Eguiptului,prosperitatea si coeziunea sa sociala,dar si autoritatea deplina exercitata de
monarh asupra populatiei.
Este ceva megalomanic in legatura cu piramidele,construite asa cum erau,cu o enorma risipa de
munca si energie. In fata acelor imensi colosi,grecii s-au gandit la o munca dureroasa, fortata,
impusa de tirani odiosi.Dar ca sa credem aceasta,inseamna poate sa nu luam in seama mentalitatea
mediului.Faraonul,in sarcofagul sau,se intorcea in cavoul primordial,pamantul.Piramida
inalta,indreptata spre cer,era mijlocul prin care sufletul sau se elibera de constrangerile
pamantului preistoric si urca spre regatul divin al luminii.In termeni realisti,organizarea
birocratica si munca ceruta de construirea unei singure piramide,erau enorme.Timp de generatii
piramidele au fost un santier urias unde lucrau mii de oameni de rand,carand piatra in schimbul
ratiilor de hrana pe timpul lunilor sezonului mort,in timp ce multi altii lucrau tot anul,netezind si
taind bolovani in cariere.Ce cetatean egiptean pios ar fi vrut sa-si sustraga propria-i contributie la
o asemenea opera?
Incepnd cu dinastia a V-a dispunem i de texte (Textele Piramidelor), care, n ciuda naturii
lor, sugereaz asocierea ntre dou mituri, un mit solar dezvoltat n jurul lui Ra i vechea dram
a lui Osiris. Primul mit face din rege, prin asimilarea lui cu Ra, stpnul universului. Pe de alt
parte, puterea de autoregenerare, continu devenire, calitatea de stpn al ambelor lumi
sunt conferite de mitul lui Osiris. Noua doctrin a puterii pare s se fi dezvoltat ntr-un nou
centru teologic structurat n jurul templului lui Ra de la Heliopolis. Sigur este c primele
temple solare sunt cunoscute din timpul dinastiei a V-a (exemplu, Abusir).
In dinastiile IV-VI se observ i un alt fenomen - tendina unor membri ai aristocraiei, mai ales a
celei provinciale, de a se ndeprta de ansamblul funerar regal i de a-i construi propria necropol
n noma de reedin (v.Tehna, Seic Said, Deir-el-Gebrawi, Beni Hassan). Planul mormntului este
modificat n favoarea hipogeelor.

Statul folosea surplusurile de mancare pentru a angaja mii de oameni pentru generoase lucrari
publice facand presiuni asupra fermierului pentru a produce mai multe grane.In vechea civilizatie
egipteana, statul a devenit cel mai mare furnizor de hrana.Documentele ne arata ce multa energie
s-a cheltuit pentru colectarea taxelor,pentru monitorizarea productiei recoltei si la administrarea
irigatiilor.
O mare prapastie separa redusa-numeric-populatie educata de oamenii de rand.Viata unui fermier
egiptean,care da recolte bune,era mai usoara decat cea a unui satean mesopotamian,chiar daca
statul fixa perioade ocazionale de munca pentru a intretine canalele de irigatie si alte lucrari
publice.Multi artizani mici si muncitori necalificati traiau o viata mult mai organizata,lucrand in
temple si mormintele faraonilor si traind rar in sate specializate.Ca si in alte state
timpurii,egiptenii s-au bizuit pe munca sclavilor pentru cateva din lucrarile publice si in serviciile
menajere.

Bogatiei monumentelor nu-i corespunde,sub primele dinastii,o egala bogatie de documente

istorice. Fragmentele pe care le avem din anale ne atesta existenta genului,dar nu ni-l descriu
suficient. Expeditiile militare ale regilor Imperiului Vechi au fost indreptate cu precadere spre sud,
catre cataractele Nilului,cucerind teritorii in Nubia si Sudan. Probabil c Djoser a anexat Nubia
inferioar. Ptrunderea la sud de cataracta a doua i instalarea administraiei egiptene ntr-o zon
de un interes economic deosebit (mine de aur i de aram, accesul la filde i lemn preios) in de
performanele a ceea ce s-a numit Imperiul Nou.
Politica dobndete o turnur noua n rsrit, mcar sub forma demonstraiilor de for,si
pe aceasta cale,de altfel,egiptenii au lasat ample urme arheologice. Inscripii funerare ale unor
funcionari,Textele Piramidelor,Piatra de la Palermo, fac aluzii la expediii, campanii sau produse
provenind din Levant (ulei de pin, lemn de cedru i de pin). Una din aceste expediii este legat de
numele lui Snefru, care a adus n ar 40 de corbii cu lemn de pin. Fr nici o ndoial c deja n
aceast perioad se situeaz relaiile privilegiate dintre Egipt i Byblos. Argumentul principal
rmne apariia numelui egiptean al Byblosului(Keben) n texte hieroglifice. Aceste relaii
privilegiate au continuat n dinastiile a V-a i a Vi-a. Inscripiile egiptene i obiectele de aceeai
provenien cu serekh-uri regale descoperite n templul zeiei Baalit confer o semnificaie
aparte acestor legturi. Nu se exclude prezena unei comuniti egiptene rezidente la Byblos, cel
mai important port comercial pentru Egipt.
Stiri mai detaliate oricum,nu vin de la inscriptiile suveranilor: un ofiter al regelui Pepi I,din
dinastia a VI-a, a lasat gravat pe mormantul sau o lunga autobiografie,in care isi descrie faptele
vitejesti. Documentul intereseaza din doua punct de vedere, pentru continutul informativ
important si pentru tipul sau nou.Nu scrie regele ca sa aminteasca faptele sale vitejesti,ci
subalternul isi reconstruieste personalitatea,-personalitatea de om obisnuit, fapt neobisnuit in
Mesopotamia-si aceasta cu scopul de a achizitiona suficiente titluri,fie pentru urmasii sai fie,mai
ales, pentru viata viitoare.Prin urmare ofiterul scrie:

Maiestatea Sa a vrut sa-i pedepseasca pe asiatici,care locuiesc in nisip,si si-a adunat o armata din
multe zeci de mii de oameni din intregul Egipt...Maiestatea Sa m-a trimis in fruntea acestei
armate...Eu am fost cel ce a facut planurile,desi slujba mea era aceea de a supraveghea bunurile
palatului,deoarece nu eram atat de dibaci incat nimeni nu s-a certat cu vecinul lui,nimeni nu a furat
aluatul de paine si sandalele calatorului,nimeni nu si-a insusit caprele altuia...1

Actiunea razboiului e pornita,prin urmare,din intentia de a-i pedepsi pe razvratiti,pe cei ce nu s-au
supus autoritatii faraonului.Acest motiv va reveni in mod frecvent:semn al unei politic care concepe
expansiunea imperial in sensul de a da siguranta frontierelor.

Pornind de la a V-a dinastie,asistam la inceputul unei lente crize a Imperiului Vechi.Sistemul de

recrutare a marilor funcionari din aparatul central i din provincie, dublat de donaii regale
excesive i de tendina de transformare a funciilor n sinecuri viagere i, n cele din urm, ereditare, a
dus la slbirea puterii economice a regelui i la declanarea unor tendine descentralizatoare.
Deja n vremea lui Pepi I, Egiptul de Sud este transformat n nome ereditare. In timpul lungii
domnii a lui Pepi II, fenomenul ajunge la apogeu.Este asa zisul stat feudal,care se instaureaza cu a
VI-a dinastie si care mineaza si el autoritatea suveranului.
Puterea politic se prbuete datorit unei duble presiuni - independena absolut a nomarhilor i
o invazie sau efectele unor invazii asiatice. Se ajunge astfel la Prima Perioada Intermediara,prima
maladie:,cum a fost numita2.Unitatea imperiului se desface in mici state;nesiguranta si mizeria se
raspandesc,clasele sociale isi rastoarna ordinea.Un cadru eficace al acestei situatii transpare din
operele literare ale epocii,indeosebi din asa-zisele Plangeri ale lui Ipuwer in care citim:

Aici am ajuns!Saracii au devenit posesori de comori.Cel care nu-si putea face sandale poseda acum
bogatii... Aici am ajuns!Desertul de extinde asupra pamantului.Provinciile sunt distruse.Barbarii s-au
infiltrat din afara in Egipt.... Aici am ajuns!Zambetul a disparut pentru totdeauna.Plansul a invadat
pamantul,imbibat cu jalea....Aici am ajuns!Drumurile nu mai sunt pazite.Unii se pitesc prin paduri
pana cand ajunge acolo calatorul noapte,ca sa-i ia bagajul si sa-i fure tot ce are.El este primit cu
lovituri de ciomag si pe nedrept ucis.Ah,de-ar fi macar sfarsitul lumii,fara conceperi,fara nasteri!Cel
putin pe pamant nu ar mai fi agitatii,nu ar mai fi certuri!

1
2
 Trebuie adugat c beneficiarii strii de prbuire a puterii regale sunt o serie de nomarhi
puternici, avantajai n poziia lor i de faptul c n provincia guvernat de ei se aflau sanctuare
dedicate unor diviniti majore, obiectul unor pelerinaje anuale.
Intre acetia se numr Shemai, care instituie o dinastie ( a VIH-a) cu capitala la Koptos (centrul
cultului zeului Min) sau la Abydos (centrul cultului lui Osiris). Asumndu-i o serie de puteri i
atribuii (vizir, preot al cultului regal, instituirea cultului propriu i al soiei sale), el ajunge s
controleze 22 de nome, dar puterea efectiv, absolut o exercit n doar 7 nome. Un decret n
favoarea fiului lui, Idi, i confer acestuia puterea asupra a 7 nome din sud. De asemenea, Idi deine
funcia de mare preot i beneficiaz de un cult propriu.
O evoluie distinct se constat n dinastia IX cu centrul la Heracleopolis. Aici se observ o
oarecare desacralizare a persoanei regale n via. Doar dup moarte aceasta era divinizat.
Evoluia marcheaz o predominan a puterii spirituale, deinut de marele preot, asupra
puterii temporale, deinut de rege, i o oarecare degenerare a conceptului de monarhie
ereditar. Kethi I i succesorii si din dinastia IX controleaz doar pri din Egiptul de Jos. In
sfrit, al treilea centru de putere se dezvolt n noma theban n concuren cu nomele de la
Hierakonpolis, Edfu, Koptos i Heracleopolis.
O serie de factori favorabili au permis nomarhilor thebani s inaugureze, prin persoana lui
Sehertaoui Antef I, dinastia XI (poate pe la 2130 .H.). Cucerirea Egiptului de Jos i restabilirea
unitii rii sunt o oper de generaii. Abia Mentuhotep III reuete s stpneasc definitiv
Delta, dar Theba va rmne principalul centru administrativ i religios al rii. Este adevrat c
predecesorul lui, Mentuhotep II, a adoptat protocolul regal memphit i a celebrat ceremonialul
Heb Sed, dar titulatura nu corespundea, la acea dat, nici realitii politice i nici sistemului
religios oficial.
Inainte de a face cteva referiri la noua formul administrativ din Regatul mijlociu mai trebuie
fcute cteva precizri. S-a amintit mai nainte c spre sfritul dinastiei a V -a i n timpul dinastiei a
Vi-a se nregistreaz o serie de fenomene centrifugale i s-au menionat o serie de cauze posibile.
Intre acestea se numr favorurile acordate unor administratori locali, ntre care transformarea
funciilor n atribuii viagere sau/i ereditare i acordarea de titluri. Problema este dac acestor titluri
umflate le corespund avantaje economice i putere sau dac ele reprezint doar o formul
compensatorie pentru lipsa de resurse materiale a regelui. Sigur, nu se exclude existena unor
nomarhi puternici i bogai.
Problema este dac bogia acumulat constituie rezultatul privilegiilor conferite de titluri sau
are alt surs. H.Kanawati crede c persoanele cele mai avantajate au fost nomarhii ereditari
(dinastii de nomarhi controlnd o zon a Egiptului n perioada care se ntinde ntre Menenre i
Pepi II) i cei care au obinut beneficii n calitate de efi de caravane". Expresia material a
acumulrii de bogie i a distanrii fa de palat o constituie abandonarea poziiei funerare
privilegiate (ngroparea n apropierea mormntului regal) i amenajarea de morminte n nomele
respective. Cele mai spectaculoase morminte provinciale rmn cele din zona El Kab, Tehna,
Assuan, mai ales ca dimensiuni, care rivalizeaz cu mormintele vizirilor din aceeai perioad.