Sunteți pe pagina 1din 10
‘Nerespectarea Standardelor de Stat este urmfritS conform legii, Reproducere? interzisé, GZ 628.222 :.696.13.001.65 STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 1846-90 BrOIM ANIA CANALIZANL EXTERIOARE INSTITUTUL ROMAN DETERMINAREA DEBITELOR DE APA) Se pe : STANDARDIZARE mE NALIZARE de proie Clasiticarea alfanumeriod ou Preseript Canalivations catericure DETERMINATION D} Outer sewage Havasmoaum napysuas DETERMINATION OF SEWAG DEuITS DEAUX DE GANA OUPENBIERHE PACXOOB WATER DISCHARGE: . LISATION KAWAMGATMOMHON BOsUbL ‘Design specifications Preseriptans pour etaissement | Hepat npoexponnns dee projets 1 GENERALITATT 11 Obieet ne Prezentul standard se referi Ia metoda de determinare a debitelor de ap& de eanali- are, care sint colectate si transportate prin re{elele de canalizare exterioare cliditilor si evacuate in emisari, direct sau prin intermediul statiilor de epurare a acestor ape, 1.2 Domeniu de aplicare aa Prevederile prezentului standard se aplieg la: — stabilirea-conditiilor de desedreare a apelor de canalizare in emisar; — proiectarea refelelor noi de cauatizare sau la extinderea celor existente, aferente folosintelor de api de orice fel (centre populate, cartiere, gupuii de cliditi sau chidiri izolate, ‘uniti{i industriale, unititi agrozootehnice, de constzuc{ii, de transporturi ete.); — proiectarea constructiilor si instalatiilor aferente retelelor de canalizare (canale de servieiu, racorduri, statii de pompare, bazine de retentie, deversoare ete.) a statillor de epurare, — verificarea si controlul exploatarii sistemelor de canalizare. 1.3 Ladeterminarea debitelor de apii de eanalizare trebuie #4, re ia in considerate dezvoltay rea folosintelor de api in perspectiva urmitorilor 20...25ani, pentru schema cadru, 3i10.. 1 1 prima etapi, pe baza schifelor de sistematizare a centrelor populate, a prognozelor i unititilor economice ete. in lipsa acestora, prevederile privind perspectiva se stabilese de citre titularul de investitie. 1.4 Stundarde conexe STAS 1549/0-89 Alimentari cu api, Determinarea canti Prescriptii generale STAS 1243/1-77 Alimentari cu api, Determinarea cdnt pentrn centre populate TAS 1949/2-89 Alimentiiri cu api, Determinarea cantititilor de api de alimentare pentru uniti{i industriale . STAS 1343/3-86 Alimentiri cu api, Determinarea cantiti{ilor de api de alimentare ‘pentru unititi agrozootehnice SPAS 1943/4-86 Alimentiri eu api, Determinarea cantits « ‘pentrit irigatii S$ 1943/5-86 Alimentiti cu api. Determinarea cantitii{ilor de api dé alimentare pentru unituti de piscieulturd, STAS 1478-90 Tustala{ii sanitare, Alimentarea cu api la coustrucfii civilesi industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare STAS 1481-86 Canalizini, Studii si criterii de proiectare (ilor de api de alimentare. lor de api de alimentare lor de api de alimentare ‘MINISTERUL CONSRUCTILOR Instivtol Central de Corcetare, 40 Pag. PRETUL LEI48® fy, gp JAprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Date Intrarit in viyom Proiectors Dies t arene ant ect | Bd. ie Pintiie nr. 5 BUCURESTI 1990-04-01 Insel Ne Cont Buenos Telex 11912 LRS.R re ' BRAS 1846-90 = 1795-86 Instalayii sanitare, Canalizare interioard. Prescrip|ii Fundamentale 3051-8 Sisteme de eanalizare, Canale ale rojelelor exterioare de canalizare, Prescripfii fundamentale de proiectare » Debite gi volume maxime de api. Determinarea debitelor si volumelor inasime ale cursurilor de api STAS 1068/2-87 Debite gi volume maxime de apa. maxime in condifii normale si sper 83 Constructii hidvotehnice. Ineadrarea in clase de importanti 9 Hidrothnie’. Ploi maxime, Intensititi, durate, freevente SPAS 10859-84 Canalizari, Statii de epurare a apelor uzate provenite de ta centrete % NaS Probabilitigile anuale ale debitelor iale de exploatare popillate. Studit pentru proiectare analiza, Terminologié| STAS 10898-85 Alimentiri cu ap’ si 2 DETERMINARE. DEBITELOR DE APA DE CANALIZARE 2.1 Prevederi generale 214 Debite de ape uzate menajere Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz in rejeaua de canalizare, Q,, se cal- culeardi eu relatia: Q. = 0,8 Q ‘ (mjd; mh] w in care Q, debitele de api de alimentare caracteristice (ziluie mediu, zilufe maxim si orar maxim) ale cerintei de apzi, in metri cubi pe ai Sau metri cubi pe ord; in cazuri bine justificate, coeficientul 0,8 poate fi modificat, pe baza unor cercetiri si a unor studi de specialitate. 21.2 Debite de ape uzate industriale Debitele deape uzate industriale se determing conform STAS 1345/0-89 si SLAS 1343/2-89 si pe baza tehnologiilor de productie adoptate, Iuindu-se in considerare posibili- mum a debitelor evacuate, precum titile d Tecirculare a apei gi de reducere la mi 2.1.3 Debite de ape uzate agrozootehnice Debitele de ape uzate agrosootehnice se determini conform STAS 1343/0-89 gi STAS 1343/3-86 precum si pe baza tehnologiilor de productie adoptate, luindu-se in considerate posibilitagile de teducere la minimum a debitelor evacuate. 2.1.4 Debite de ape uzate tehnologice proprii sistemelor de alimentare cu apt gi de canalizare Debitele de ape uzate tehnologice proprii sistomelor de alimentare eu api'gi de canali- gare se deterinina conform STAS 1343/0-89, STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89 gi STAS 1343/3-86 corespunziitor tebnolosi ilor adoptate. ‘Aceste debitesse iat in considerare la dimensionarea sau yerificarea sistemului de eana- lizare, numai daci sint evacuate in rejeaua de eaualizare 24.5 Debite de ape uzate onigonesti Debitele de ape uzate onigenesti xe determin’ prin insumarea debitelor de ape uzate menajere (caleulate conform pet. 2.1.1), et debitele de ape uzate industriale (conform pet. 2.1.2) si agrozootehnice (conform pet. 9.1.3), epurate local sau nu, precum gi cu debitele de ape wrate ow apa si de canalizare (conform pet. 2.1.4). tehnologice proprii sistemului de alimentare == STAS 1846-90 2.4.6 .Debite de ape meteorice 2.1.6.1 Debitele de ape meteorice se determin‘, de reguli, admifindu-se ea model o ploaie de caleul uniform distribuits pe intregul bazin de canalizare, eu infensitate constant pe durata de concentrase superficial gi de cmgere prin canal. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie si se fin’ seama de : — clasa de important a folosintei pentru care se realizeazii canalizarea, determinat’d conform STAS 4273-83; ~ — reginiul preeipitatiilor, relieful gi condififle de scurgere, permeabilitatea suprafete- lor canalizate; — necesitatea de apitare, in parte sau in totalitate, a zonei eanalizate impotriva inun- datiilor in cazul uncr ploi mai mari decit cea de caleul, pentru care stabilirea solu- fiilor se face pe baz de justifictiri tehnico-economice. Determinarea debitelor de ape meteorice se poate face si prin alte metode, justiticate tehnic gi economic. 2.1.6.2 Debitul de calcul al apelor meteorice se stabilegte luindu-sein considerare numai debitul ploii de caleul, Q,, care se caleuleazi cu relatii Qs = m-8-Oi D/s] e@) in care m coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care tine seama de capacitatea de inmagazinare, in timp, a canalelor si de durata ploii de calcul, t: m = 0,8 pentru t < 40 min; : m = 0,9 pentru t> 40 min; 8 aria bazinului de canalizare aferent sectiunii de calcul, in hectare; ® cocficient de scurgere aferent ariei S, caleulat cu relatia : on @) © in care qc debitul deapi de ploaie ciizutd pearia 8, careajungein canal, in litri pe secundat; Gp Aebitul de api de ploaie eXzut’ pe aria 8, in litri pe secunds ; i intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventi, f, gi de durata ploii de calcul, t, conform STAS 9470-73, in litri pe secunda - hectar. 2.1.6.2.1 Valorile coeficientului de'scurgere, ®, in functie de natura suprafe{ei bazinului de cana Hizare, sint indicate in tabelul 1. abet 1 Xe Satara sopraeet ae a fevape ate geal 085. | 6 fpravajedin plats ev rstrt umplate eu mip 0.85. ..0.60 = Sh Som cu punto oot C2199) oo STAS 1846-90 —4- Trbelut t (eontinuare) Cotten a | Br Natuth sprit ier ih 8 | Dray pier — 4m zone eu pante miel (< 1%) =H Sone eu Dante wrt 13, | “acne ae spect, pap Terme et pate mt (4% 0 08...0,40 Ti fe ou Pamte man S13) : $8. 08 10 _| tus cut -nepoteynatterbae 0,0...0.20 11 | terrae (de exter) 0.05...0,00 2_| Pareto supa ttn een zone et pante mich (<1%) in zone en pante mari (1%) OBSERVATIT PR hlorle supetoare ale eoeicientului de scungere se adopt pentru pante mai pronuntate ale terenulat Sener ar eearatgers ae poate considera diferentiat, pe etape de dezvoltare'a Yocalitaitor si industritor, tn Figort eu evalutia i timp a solution de amienajare a suprafetelor respective. Pentru intreaga localitate sau xonii industriali, agrozootehnict ete, sau pentra zone cavacteristice care ‘ai diferite tipari de amenajare a suprafefelor bazinelor de canalizare, coefi- Giontul de seurgere, ®, se determin ca medie ponderatk a valorilor corespunzitoare celor n arii ale bazinelor de eanalizare, cu relatia : a in care 5 aria unui bazin de canalizare cu o anumit’ naturi a suprafeei, in hectare; a, cocficientul de seurgere aferent ariel S,. 2.1.6.2.2 Freeventa ploii de calcul, f, in functie de clasa de importan{i a folosinfei, este indi- cata in tabelul 2 ‘Tabetal 2 Takai cu earacter Tana cw caracter Clase de Important ‘economle(industriate, soctal (centre poputite, Jo toxin conform STAS. 273-89) agrozo0{ en artiere ete.) f a! _| 113.-A15 OBSERVATIE OST EYATferioare ale freeven{elor ploli de calcul se adopta pentru unitdtl industrale sau centre populate jvpertante, Knportanta folesnfel care se cavallzeark se stablleste in funetie e elasa de important deter- smingia conform STAS 4273-83, Biipe and de enlevle tebmico-economice se pot stabiliy alte freevente decttexle din tabetut 2. Been ae civambla de obfective de important asi mare deeit a until eu caracter social saw economic aaeee aijuste, lw dimensiowarea hidrattied a sistermilul de canallzare de ta racord pind ta emisar, trebuie seers se vedere dcbilele tai marl de-ape eteoriee, ce corespund freeven{ei dictate de oblectivul dle impor- {anja mel mare. seties tolodata, si solutile de protectie contra Inundaiilor de orice fel eauzate de sporurile de pe me- Secret proventte din zane attacente, 2 caror canelizare este dimensionata pentea freevente anal marl ale plot de eaten 2.1.6.2.3 Durata ploii de calcul, t, ae stabileste pentru sectiunea din avalul tronsonului de canal care se dimensioneaz’, cu relafiile : peutrafcanale incipiente tsteto [min] 6) — pentru. restul canalelor L, =fade (nin ©) in care ty _timpul de concentrare superficialZ, in minute ; L Jungimea tronsonului incipient care se dimensioneaz, in metri ; ‘ viteza apreciatai de curgere @ apei in canalul incipient, considerat, pentru un prim calcul, intre 60 §i 120 m/min, In azul in care, viteza Ia secfiune plind rezuitata la dimensionarea canalului, diferk cu mai mult de + 20% de viteza adoptati inifial, calculul se reface apreciindu-se 6 nowk vitezd, egal cu Viteza In sectitine plind rezul- tati, pina cind se indeplineste eonditia de mai sus ; 4 durata ploii de calcul in sectiunea i, situata in avalul trousonului de canal care se dimensioneazi, in minutes ti durata ploii de caleul in sectiunea i—l, situatd in avalul (ronsonului de caual dimen- sionat anterior, in minute; 1, Iungimen tronsonnlui de canal care se dimensioneazi, in moti; Vu _yiteza apreciata de curgere a apei in canalul care se dimensioneaza, in metri pe minut ea (rebuie astfel alensi incit si nu difere cwmai mmit de + 20% de viteza la sectiune pling reznltat® din dimensiouarea canalului respectiv. 2.1.6.2.4 Timpul de concentrate superficial, ty este in funetie de panta i natura suprafetei de scurgere, de densitatea constructiilor pe lungimea parcursului de ia punctul de eidere a apei dle ploaie pinii la cel mai apropiat canal, de intensitatea si durata ploii, de capacitatea de retinere 44 ape in depresiuni ete. ‘Timpul de concentrare superficialt se ale = in zone de munte (pante medii (> 5%p)} —3. in zone de deal (pante medii intre 2jgp §1 5%): — 5.12 min, in zone de ges (pante medi < 2%). 1» astfel ineit durata minim a ploii de caleul, ¢ sau t,, stabilita conform pet. 2.1.6.2.5 si fie: in, pentru zone de munte ' 10 min, pentru zone de deal ; — 15 min, pentru zone de ses. Valorile timpului de concentrare superficial se apreciazi in limitele de mai sus, finin- use seama si de natura suprafetei de scurgere preponderente pind la canal. Valo: miei ce adapta pentru pante mari ale terenului gi pentru suprafefe mai putin permeable. 2.1.5.2.5 Debitul de caleul pentru apa de ploaie intr-o sec{iune i, rezultd din luarea in eonsi- derare ’ trasewui pentru care se objine cea mai mare valoare a duratei ploii de caleul, t,, pornind de la extremitatea amonte a canalului. In eazuri speciale, conditionate de caractoristicile Zonei canalizate (forma bazintlui, valoarea coeficientului de scurgere, poritia unot afluente de ape de suprafatt ete in’ vedere situatiile care conduc la debite maxime, chiar daci vestea nl coxesptnd intregii suprafete a zone Debitul determinat intro sectiune oarecare i, trebuie si fie mai mare sau cel putin egal cu debitul determinat in sectiumea imediat amonte, i— 1. STAS 1846-90 STAS 1846-90 ie 2.1.6.4" In situafii speciale (localititi sau platforme industriale de mare complexitate gi impor- tantii), debitele de ape meteorice determinate ca mai sus s¢ compari cu debitele calculate pe bazii de studi hidrologice, intocmite pentru suprafata obiectivului canalizat. La caleuhul debitelor pe baz de studii hidrologice, gradul de arigurare xe stabileste conform STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 gi STAS 4275-83. La dimensionarea retelei de canalizare, se adopt’ pentrn debitul de ap meteoricé cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor dou metode de calcul 2.1.7 Debite de ape subterane Debitele de ape subterane care sé evacueaz la refeaua de canalizare se determina astfel : — pentyn ape din drenaje, conform proiectelor acestor lueriri; — pentru ape infiltrate din pinza de api subterand, seconsiderdi undebitded,s ...1,0U/s pe kilometru de canal, in situatiain care extradosul bolfii canalului este situat, la cel putin 0,5 m sub nivelul hidrostatic al apei subterane ; — in situatii deosobite (colectoare de dimensinni reduse, pozate Ia adincimi mari in api subteranii, canaliziri importante conform STAS 4273-83 ete.), determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra in reteaua de canalizare se face pe bazi de studii, jinind seanis de caracteristicile stratului acvifer si de adincimea de pozare a canalelor faji de nivelul maxim: al acestuia. 2.18 Debite de ape din surse de suprafaj’ 21.8.1 Debitele de api provenite din surse de suprafata (cursuri de api, lacuri ete.) care se preiau prin re(elele, constructiile ¢i instalatiile aferente unui centru populat sau unei upititi economice, se determina pe baz de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform standardelor sau prescriptiilor specifice. Se recomandi, pe cit posibil, ca debitele maxime ale apelor de supratatis provenite din cursuri mici de api, vii si depresiuni ce traverseazi perimetrul construibil al unitatilor eu caracter social sau economic de orice fel, si fie indepartate prin canale proprii independente de refeatia de canalizare a folosintei, spre cel mai apropiat emisar, realizindu-se astfel mdep&rtarea apelor mari de viituri de pe suprafata care se eanalizear’, precum si apirarea zonelor inunda- Dile din perimetrul construit. 2.1.8.2 In cazurile in care colectarea apelor din surse de suprafa(a in refeaua de canalizare folosintei nu poate fi evitati, Ia dimensionarea hidrauliet a elementelor sistemului de canali- zare so iau in considerare debitele maxime de caleul ale apelor de suprafaya, cu probabilititile stabilite conform clasei de important a folosingei si nu debitele de ap’ meteorica stabilite con- form pet. 2.1.6. Debitele maxime de ape din surse de suprafati care se iau in caleul in aceast’ situatie sint atit cele provenite de pe ruprafata folosintet care se canalixeazd cit gi cele provenite din exteriorul perimetrului eonstruit. In cazul folosintelor de mick important san atunei cind in aval m exist perieolul ‘Unor pagube insemnate, determinarea debitelor se poate face gi conform pet, 2.1.6. In acest caz, apele din surse de suprafats se colecteazi numai in reteaua de canale do ape meteorice din sistemul de eanalizare separativ sau in refeaua de canale din sistemul de canalizare unitar, 2.1.8.3 Debitele de ape meteorice provenite de pe versantii aferenti zonei canalizate se deter- mini, de reguki, pe baza studiilor meteorologice gi hidrologice. 2.1.84 Pentru colectarea,apelor meteorice de pe versantii dominan{i ai zonelor care se canali- zeal, se recomandii prevederea de eanale de gardi curoll de a reduce, pe de 0 parte, debitele din sixtemul de canalizare al folosinjei, iar, pe de alti parte, dea apiira de inundatii suprazata folosinfei respective, Iuindu-se miisuri de’ prevenire a antrenirii suspensiilor de orice naturs. Canale de gardi se previd gi in aval de perimetrele construite ale unititilor sociale sau economice care se canalizeazi, cu rol de apirare impotriva apelor meteorice care deplsese ‘capacitatea sistemului de canalizare a folosin{ei respective, care pot aduce prejugieii terenun si celorlalte folosinje situate .n aval, daci acestea au 0 clarii de importan{& mai mare. Debitele de apis meteorict colectate de pe versanti in ele de gardii se evacuear’ direct in emisari, nu in rejeava de canalizare a folosintei. Evacuares acestor ape in refeauia de canalizare a folosintei numai in cazuri apeciale, eu justifieare tehnico-economica. 2.1.9 Debite de api de evacuare Debitele de api de evacuare se determin’ analitic, in cadrul schemei fluxului apei, rin instmarea diferitelor categorii de api de canalizare, Iuind in considerare simultaneitatea — justificatl tehnic gi economic — a mai multor evacuiri. . 2.2 — Debite caracteristice de ape uzate 22.1 Debitele caracteristice de ape uzate de la orice unitate cu caracter social sau economic sint = debitul zilnie mediu (Qe a.m) 5 — debitul zilnic maxim (Qu 4 maz); = debitul orar maxim (Q. oar ma = debitul orar minim (Qe crar min): OBSERYATIE — Debitul orar mint este cel mai mic debit orar diatr-o perioadi de timp considerati, 2.2.1.1 Debitelezilnie medin, zilnic maxim gi orar maxim se determin’ conform STAS 1343/0-89, STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89, STAS 1343/3-86 gi STAS 1478-00. 2.2.1.2 Debitul orar minim, Qusrrmim S¢ caleuleazd cu relatia : Qe rar min = P+ Qu ot max Os) a in care Q.ame are semnificatia anterioar; coeficient adimensional, avind urmitoarele valori : 0,13, pentru localititi avind sub 1000 locuitori 5 0/25, pentru localitifi avind intre 1001 gi 10000 locuitori ; 0,35; pentru localitifi avind intre 10001 §1 50000 locuitori 0,60) pentra loealiti}i avind intre 50001 gi 100000 locuitori ; 0,75, pentru localititi avind peste 100000 locuitori. 2.2.2 _ Debitele caracteristice de calcul (medi, maxime gi minime) pentru a] de la diverse categorii de folosint, se ob{in prin insumarea debitelor caractel mai sus, pentru fiecare categorie de folosin}& in parte. uzate provenind ‘ce calculate ca 3 DETERMINAREA DEBITELOR tN SECYIUNILE CARACTERISTIOE ALE SISTEMULUI DE CANALIZARE 3.1 Debite de hazii 3.1.1 Debitele de calenl pontra diferite categorii de ape de canalizare so stabilese conform pet. 2.1. 3.12 Debitele caracteristice pentru ape uzate se stabilese conform pet. 2.2. 3.1.8 Determinarea debitelor de api de canalizare se face {inind seama de sistemul de cana- lizare adoptat (separativ, unitar sau mixt) in sectiuni caracteristice pentru — refeaua de canale; — constructii accesorii (guri de scurgere, deversoare, sifoane inverse, cimine de rupere de panti, cimine de inehidere hidraulied) ; — stafii de pompare gi bazine de retentie ; — stafii de epurare. Debitele racordurilor de ganalizare se stabilese conform STAS 1795-86. Pentru valori sub 10 I/s, acesto debite se consider’ repartizate uniform pe suprafata Dazinului decanalizare, iar pentru valori peste 101/s, se consider’ introduse concentratin reteaua de canalizare. 3.2 — Debite pentru refeaua de canale 3.2.1 Debite pentru s 8.2.1.1 Debitul de calcul pentru reteaua de canale a apelor uzate se determina prin insumarea debitelor orare maxime — stabilite conform pet. 2.1.1...2.1.5, 2.1.7 gi pet. 2.2—, care rezulti in diferitele sectiuni de calcul temul de canalizare separativ BTAS 1846-90 STAS 1846-90 —8— 3.2.1.2 Debitul de ealeul pentru refeana de canale de ape meteorice se stabilegte conform pet. 2.1.6. ind in reteaua de ape meteorice se introduc gi ape din surse de suprafats rane, debitul de calcul resultii din'insumarea celor trei debite, stabilite conform pet nals. : sau subte- 2.1.6 3.2.2 Debite pentru sistemul de canalizare unitar Debitele de calcul se stabilese prin insumarea debitelor orare maxime de ape uzate — conform pet. 2.1...2.1.5, §i 2.2—, de ape meteorice conform pet. 2.1.6—, de ape din surse de suprafajd — conform pet. 2.1.7 — si de ape subterane — conform pet. 2.1. Debitul de verificare este debitul maxim al apelor uzate pe timp uscat (Q, care se impune asigurarea vitezei de autocurajire in coletoare, conform SEAS 3)5 3.2.3 Debite pentru sistemul de canalizare mixt Debitele de caleul se stabilesc conform pet. 3.2.1 si 3.2.2, corespunziitor suprafejelor pe care s-a aplicat sistemul separativ, respectiv, cel unitar, 3.3 Debite pentru construe Debitele de calcul se stabilese ecnform pet. 3.2; numirul gusilor de scurgere se stabi leste considerind debitul caleulat ca mai sus majorat el 30%, 34 Debite per Debitele de caleul pentru stafiile de pompare si bazinele de retentie sint, la intrare,, cele stabilite pentru tronsoanele pe care acestea le deservesc, iar la iesire, cele aferente unei durate a ploii de calcul suplimentati cu timpul de trecere prin bazin, cu considerarea cresterii acestor debite in viitor, respectindu-se prevederile STAS 1481-86, Bazinele de retentie se dimensioneaza fie pentru volum, fie pentru capacitatea de-deseir- care a bazinulni (prin pompare sau gravitational), alegindu-se varianta optima din ‘punct de ‘vedere tehnico-economic. ru stafii de pompare si bazine de retenjie 3.5 Debite per Debitele de ealeul si de verificare pentru stati de epurare (si pentru parti componente ale acestora) se stabilesc in funetie de cantitatea gi calitatea apelor de canalizare, de xistemul de canalizare si de schema de epurare adoptate, conform tabelului 3 Tabet 3 > Sistemul de canalizare ce, | | Oblectal tetmotogie sa ae peatas Xe |ermental de legit ntze Separate nia sit pauls ablectele tehnotogtee | “Ge calcul | de verlicare | ge ealeul” |_de ve a z 2 2 1 so | | 1 | Deversrnt dn amontstesta-| = = farn@enren! Or ~ tie'de eparare | 2 [Canaiat de testtord ataire Geversoe i Dazinul de re= fengie a de seat mic ¥ = |Or-merearme) rf = sary sau inte deversar 31 | | Cana de acces 18 camera, | Qy ear as Qe era ma | Qe one min | [anttaretoe | 4 deznisipatoarele, | |, eamnera de =| Metanicd Uributie a debitelor de apa Ja deeantoarele primare ‘gi | Qs oar toate canalele de legatard Intreobiectele “tehnologice ale treptet mecanice de epu- | Separatoral de grist gi ‘decantorul primar Qe atom | Cuore mas [Ona ma [ae omar mae STAS 1846-00 Canalele (4am eonduetele) de legitura “aintre - decanton- rele primare st deversoral ‘in atnontele treptet de epa~ tare biologied Canalele (Saw conductele) de Togiturd dintre decan- fearsle primare’ st treapla Dlologica de epurare Deversorul din amontele ‘de epurare biologied I dintre acest dever- anata ‘ain amo logice $i Bazinele eu nmol activat Filtre biotogice CCanalele (sam conductele) de Jegaturd dintee bazinele cu rnamol activat. st decantoa- rele secundare, inclusiw ea- ‘mera de aistribugie ® debi- {lor In. decantoare CCanalele (sau conduetele) de legiturd diate fltrele. bio loge si decantoarele see dure, ineluslv camera de dis tribute a debtelor la deean- toare CCanalele (sau conductele) de Tegatura d ntre decantoarele seeundare st emisar (a ccanalul de ocolire) Decantoarele secundare apa bazinele eu nmol activ Qa at max Qs at ae Qe oe max #08 Qs oar ma Qa oear mae + Qe oar min Ft ia jt Ganees | 20 sere (01) Qs orar ma Qu rar ns Ame Qs rae max + ORn mae Os rae mas + + Cin ae ¥'Qan mer | Biologtes Qa orar mis + Decantoarele secundare up Ultrele blologice Qe orse min Qu ora mae Qe orsr wae + + OKn STAS 1846-90 3 — ‘fn anumite situatii, in scopul protejirii ealita{ii apei emisarilor, cu justificarea tehnico- -economied corespunziitoare, se poate analiza in ealculul sistemelor de canalizare unitare sau mixte, introducerea in stajia de epurare-treapta mecanied a unui debit sporit de ape de ca lizare, DQwmarenr Unde n =3...4, iar in treapta de epuare biologicl, a unui debit 2 Qu as mane Schema tehnologie’ a canalizirii trebuie conceputi astfel, incit in stajia de epurare ‘aferenta unui sistem de canalizare unitar sau mixt si nu fie introduse debite mai mari decit cele admise in tabelul 3 pentru dimensionarea i verificarea obiectelor tehnologice componente ale statiei de epurare. majia c. 7505 Talaborator? Mesponsabital profactulal: pectoratul General de Stat pentru. Investitii— MClnd — Thsttutal Centia! de Gercetare Prolectare gi | _ eee Ae eA Direcivare ta Constracil = Gomitetul pentsu ‘Probleele Consion Poputare er eect Gemeracit = Tnstitutnt de Cercetart st Pralectir pentru Gospo- A ing. Vietor fant Ses Redactat final: Institetal Roman de Standandizare Pe ae ay ing. Engente Boter ~ Smtr de Cecctare sh Projectere pentra Sistema tizare, Loculnge si Gospodirie Comunall GrupatIntreprinderilor de Gospodarire Communal ‘Standardal a fost elaborat inifsal i anul £980 gf s-a revizuit tn anil 1965, 1975 91 1983 Bditura Tehnie&, Bucuresti 1990 Tiparit la22.