UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU

MASTER
EVALUAREA IMPACTULUI SI RISCULUI ASUPRA MEDIULUI

ENERGIA
SOLARA

Masterand
Moisan Roxana-Maria
 2012

Cuprins

1. Introducere

2. Conversia energiei solare n alte forme de energie

2.1.conversia fototermic

2.1.conversia fotomecanic

2.1. conversia fotochimic

2.1.conversia fotoelectrica

3. Consideratii generale asupra captatoarelor cu concentratia radiatiei

3.1.Tipuri de captatoare solare cu concentrator

3.2.Aspecte constructive

4.Bateriile solare

5.Curent fara retea de transport la distanta

6.Semafoarele care merg si cand cade curentul

7.Centrala solara din Salamanca

 1. Introducere

Energia solar reprezint una din potentialele viitoare surse de energie,

folosit fie la nlocuirea definitiv a surselor conventionale de energie cum ar fi:
crbune, petrol, gaze naturale etc, fie la folosirea ei ca alternativ la utilizarea
surselor de energie conventionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua utilizare
fiind n momentul de fat cea mai raspndit utilizare din ntreaga lume.
Poate cel mai evident avantaj, n vederea utilizrii acesteia, pe care l are, este acela
de a nu produce poluarea mediului nconjurtor, deci este o surs de energie curat;
un alt avantaj al energiei solare este faptul c sursa de energie pe care se bazeaz
ntrega tehnologie este gratuit.
Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezent n viata oamenilor
sub diferite forme: arm, curioziotate, utilizare efectiv; astfel n secolul al III-lea
.H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 .H.) a aprat cetatea Siracuza
(Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriase care orientau fasciculele de
lumin focalizat spre navele inamice, incendiindu-le.

In 1767, apare si termenul de energie termo-solar, cnd omul de stiint

elevetian Horace de Saussure a inventat "cutia fierbinte", n fapt cel dinti colector
solar iar n 1830 astrologul Sir John Hershel utilizeaz "cutia fierbinte" pentru a
gti n timpul unei expeditii n sudul Africii ori n anul 1891 cnd are loc
patentarea primului sistem comercial de nclzire a apei de ctre Clarence Kemp.

Dintre toate sursele de energie care intr n categoria surse ecologice si

regenerabile cum ar fi: energia eolian, energia geotermal, energia mareelor;
energia solar se remarc prin instalatiile simple si cu costuri reduse ale acestora la
nivelul unor temperaturi n jur de 100C, temperatur folosit pentru nclzirea
apei cu peste 40 grade peste temperatura mediului ambiant, instalatii folosite la
nclzirea apei menajere sau a cldirilor. De aceea, este deosebit de atractiv ideea
utilizrii energiei solare n scopul nclzirii locuintelor si se pare c acesta va fi
unul dintre cele mai largi domenii de aplicatie a energiei solare n urmtorul secol.
Tehnologia echipamentului pentru instalatiile solare de nclzire a cldirilor este
deja destul de bine pus la punct ntr-o serie de tri ca Japonia, S.U.A., Australia,
Israel, Rusia, Franta, Canada si Germania.

2.Conversia energiei solare n alte forme de energie

n functie de etapele de conversie si utilizare, energia are formele urmtoare:

Energie primar (Aceast energie este recuperat din natur)
o Finit (combustibili clasici)
o Regenerabil
Energie secundar definit ca form de energie obtinut prin conversia energiei
primare si care poate fi folosit ntr-o gama larg de aplicatii (energie electric,
mangalul, crbunele sortat de calitate superioar, lemnul de foc tiat si spart etc.)
Energie final reprezint energia obtinut prin conversia energiei secundare ntr-
un motor ,cazan , calculator, bec
Energia util se obtine prin conversia energiei finale si este energia efectiv
nglobat ntr-un produs sau exclusiv utilizat pentru un serviciu.
Formele primare pot fi grupate astfel:
Surse conventionale (clasice): sursele care s-au impus prin folosire ndelungat
(combustibili fosili, deseurile combustibile)
Surse neconventionale : surse care nu au o folosire ndelungat (energie nuclear,
energie primar regenerabil cu cele trei forme: energie solar, energie geotermal,
energia dat de miscarea planetelor).
Sursele regenerabile (rennoibile) sunt sursele care se regenereaz pe msur ce
sunt consumate. Sursele regenerabile de energie sunt radiatia solar, energia
geotermal si energia dat de miscarea planetelor din Sistemul Solar.
Cel mai mare aport de energie primar este adus de radiatia solar ce ajunge n
straturile superioare ale atmosferei terestre. Aproximativ 30% din radiatia primit
de pamnt este reflectat n spatiul cosmic de ctre nori si suprafata terestr iar
restul de 70% este absorbit ea regsindu-se n cldura aerului, a apei, n cldura
latent de evaporare a apei din mri si oceane si de pe suprafata de uscat umeda; se
regseste n biomas datorit proceselor de fotosintez din plante.
Cldura absorbit de aer si ap este remis n cele din urm sub form de
radiatii infrarosii (IR) spatiului nconjurtur.
Cldura latent de evaporare a apei este deasemenea eliberat prin
condensare.
Energia geotermal produce un flux de energie comparativ mic dinspre
litosfer spre atmosfer si oceane prin conductia cldurii. Din aceast energie
numai 1% se regseste n vulcani sau n cmpuri geotermale active.
Miscarea planetelor din sistemul solar se regseste disipat n mareele din oceane.
Fluxurile de energie generate de radiatia solar si celelalte dou surse n mediului
nconjurtor al omului sunt fluxurile naturale de energie secundar care sunt mult
mai mici dect fluxurile rezultate prin transferul direct de enegie de la lumina
solar.

Aceste fluxuri de energie natural sunt:

Energia potential si cinetic a cursurilor de ap
Vnturile, valurile si energia cinetic a curentilor oceanici
Energia solar absorbit prin fotosintez din biomas
Cele mai importante fluxuri naturale de energie din mediul nconjurtor
direct al omului, ce pot fi exploatate sunt:
Radiatia solar absorbit la nivelul scoartei terestre
Vnturile care transport aer fierbinte si umed spre poli si aer rece si uscat ctre
ecuator
 Pentru utilizarea energiei solare este nevoie de conversia acesteia n alte
forme de energie, conversii care sunt:
2.1. Conversia fototermic
care prezint o mare important n aplicatiile industriale (nclzirea cldirilor,
prepararea apei calde de consum, uscarea materialelor, distilarea apei etc.). n cazul
conversiei fototermice, adic a termoconversiei directe a energiei solare, se obtine
cldura nmagazinat n apa, abur, aer cald, alte medii (lichide, gazoase sau solide).
Cldura astfel obtinut poate fi folosit direct sau convertit n energie electric,
prin centrale termoelectrice sau prin efect termoionic; poate fi folosit prin
transformri termochimice sau poate fi stocat n diverse medii solide sau lichide.

2.1. Conversia fotomecanic

care prezint important deocamdat n energetica spatial, unde conversia bazat
pe presiunea luminii d nastere la motorul tip "vel solar", necesar zborurilor
navelor cosmice. Conversia fotomecanic se refer la echiparea navelor cosmice
destinate cltoriilor lungi, interplanetare, cu asazisele "pnze solare", la care,
datorit interactiei ntre fotoni si mari suprafete reflectante, desfsurate dup ce
nava a ajuns n "vidul cosmic", se produce propulsarea prin impulsul cedat de
fotoni la interactie.

2.1. Conversia fotochimic

care poate prin dou moduri s utilizeze Soarele ntr-o reactie chimic, fie direct
prin excitatii luminoase a moleculelor unui corp, fie indirect prin intermediul
plantelor (fotosintez) sau a transformrii produselor de dejectie a animalelor.
Conversia fotochimic priveste obtinerea pilelor de combustie prin procesele de
mai sus.

2.1. Conversia fotoelectric

cu mari aplicatii att n energetica solar terestr, ct si n energetica spatial.
Conversia fotoelectric direct se poate realiza folosind propriettile materialelor
semiconductoare din care se confectioneaz pilele fotovoltaice. Problema a fost
complet rezolvat la nivelul satelitilor si a navelor cosmice, dar preturile, pentru
utilizrile curente, sunt nc prohibitive.

Energia solar cu ajutorul diverselor instalatii se utilizeaz n toate domeniile de

activitate si pentru diferite procese cum ar fi: cel mai raspndit pentru nclzirea
apei menajere, pentru producerea de curent electric, pentru uscarea lemnului,
pentru desalinizarea apei etc.

Energia solar se foloseste n diverse activitti cum ar fi:

Utilizri directe n industrie si agricultur

- cuptoare solare

- usctorii solare

- nclzitoare solare

- distilerii solare

- desalinizarea apei de mare

Utilizri indirecte n industrie si agricultur

- transformarea n energie mecanic

- transformarea n energie electric

Utilizri casnice

- climatizare de iarn si var

- ap cald menajer

- frigidere solare

- sobe de gtit solare

- pile solare

Utilizri cosmice
 3.1. Captatoare solare cu concentrator

Captatoarele cu concentrator (sau cu focalizarea radiatiilor) utilizeaz

sisteme optice bazate pe reflexie sau refractie pentru a mri densitatea fluxului de
radiatie care cade pe suprafata de captare a receptorului.

Exist o mare diversitate de tipuri de captatoare solare termice, ncepnd cu cele

mai simple de genul captatoarelor plane si sfrsind cu cele mai complicate de genul
celor cu concentrator parabolic care necesit o urmrire continu si precis a
Soarelui. Trebuie notat c nu se poate vorbi de un anumit tip de captator solar ca
fiind cel mai bun pentru toate aplicatiile posibile. Depinznd de temperatura de
regim a fluidului de lucru care preia cldura n captator si de multi alti factori (cum
ar fi pozitia geografic, dimensiunile si timpul de viat al instalatiei); diferite
captatoare solare pot prezenta cel mai promittor raport al energiei totale livrate
ctre costul total al instalatiei (pe ntreaga durat de viat a acesteia).
Orice captator solar termic are n general randamentul de captare n functie de
temperatura de lucru si de temperatura mediului ambiant.

Puterea termic util va fi puterea termic absorbit minus pierderile

termice n receptor (prin conductie, convectie, si radiatie). Se poate observa c
odat cu cresterea factorului geometric de concentrare a radiatiei se reduce raportul
ntre puterea termic pierdut si puterea termic absorbit; n schimb eficienta
absorbtiei scade iar complexitatea sistemului creste (din cauza geometricii
pretentioase a concentratorilor si din cauza sistemelor de miscare si urmrire a
Soarelui). Odat cu cresterea complexittii sistemului, evident creste si costul
instalatiei de captare. Totusi alegerea unui sistem de captare nu se poate face numai
dup cost, deoarcece factorul cel mai important ntr-o instalatie termic este
temperatura agentului de lucru; ori aceast temperatur nu poate fi atins
ntotdeauna cu orice sistem de captare.
Elemente componente:

1. Captator plan alctuit din tevi prin care circul fluidul caloportor
2. Pardosela cu suprafata reflectant
3. Perete cu suprafata reflectant
4. Panou cu partea interioar acoperit cu suprafata reflectant
5. Perete basculant cu suprafata interioar reflectant.

4. Bateriile solare

Radiatia solara mai are numeroase utilitati. Astfel, pe langa rolul foarte
important pe care l-am amintit mai sus, acela de a ncalzi apa sau de a topi
metalele, energia solara mai poate fi folosita si pentru producerea de energie.
Aparatele care convertesc energia solara n energie electrica se numesc panouri
solare. Pe aceste panouri solare se afla niste baterii solare sau fotocelule. Bateriile
solare sunt niste instrumente electronice care utilizeaza fenomenul fotoelectric
pentru producerea energiei electrice. ntr-o fotocelula se genereaza o tensiune
mica, de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule n serie, pentru ca bateria
solara sa se poata folosi ca sursa de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din
materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu,
care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar sunt
functionale si la temperaturi ridicate si au avantajul ca sunt mai ieftine. De aceea se
folosesc pentru alimentarea cu energie a satelitiilor, mai expusi radiatiei solare
deoarece n spatiul cosmic nu exista strat de ozon care sa reduca cantitatea de
radiatie solara, asa cum se ntampla pe Pamnt. Cei mai multi sateliti artificiali
functioneaza cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor si a majoritatii
ceasurilor cu quartz.
Energia solara poate fi folosita de masini, ca o alternativa la
combustibilii fosili, deoarece energia solara este o sursa de energie relativ ieftina,
n comparatie cu combustibilii fosili, si pe deasupra are avantajul ca este si mai
putin poluanta, astfel se evita distrugerea stratului de ozon.
Drept urmare, englezii au facut si ei un experiment. Avionul Solar Challenger a
zburat peste Canalul Mnecii avnd o singura sursa de energie si anume radiatia
solara. Panourile solare care i acopereau aripile generau suficient curent electric
pentru a roti elicea cu turatie corespunzatoare.
Avantajele energiei solare sunt nenumarate, spre deosebire de dezavantaje, care
sunt costurile panourilor solare si mai precis a pilelor fotoelectrice.
Astfel, n locurile mai greu accesibile, se utilizeaza pilele fotoelectrice pentru
furnizarea curentului electric n gospodarii. O parte din energia solara captata n
timpul zilei este ncarcata n niste acumulatori, astfel ca energia electrica nu se
ntrerupe odata cu lasarea serii, cnd razele solare nu mai ajung pe pamnt datorita
alternantei zi-noapte.
Bateriile soalare mai au avantajul ca ofera o siguranta mare. Odata ce
sunt montate, ele nu prea necesita revizie tehnica deoarece nu exista nimic mecanic
n componenta lor, si astfel nu exista nici forte de frecare care sa uzeze metalele. n
Marea Britanie si n alte parti ale lumii se utilizeaza bateriile solare pentru farurile
fara personal. Aceste faruri folosesc acelasi principiu si sunt de ncredere.
nca din anii 60 satelitii artificiali care graviteaza n jurul pamantului
sunt alimentati de panouri solare.
ncalzirea cu ajutorul radiatiei solare este primul pas n utilizarea energiei solare pe
scara larga. Urmatorul pas este proiectul inginerului american Peter Glaser. Acesta
consta n utilizarea unor panouri
solare n spatiu pentru captarea energei solare iar curentul electric sa fie trimis pe
Pamnt cu ajutorul microundelor. Avantajul acestui sistem este ca aceste panouri ar
folosi toata radiatia solara furnizata de soare iar dezavantajul ar fi ca microundele
care transporta energia eletrica pe Pamnt ar ucide orice fiinta vie care s-ar
intersecta cu raza de microunde.
Att timp ct mai exista combustibilii fosili, folosirea energiei solare este
limitata deoarece panourile solare necesare captarii energiei solare ocupa un spatiu
destul de ntins n comparatie cu echipamentele care folosesc energie electrica
furnizata de combustibilii fosili.

5. Curent fara retea de transport la distanta

In lucurile mai greu accesibile, mai izolate de lume, cea mai mare parte a
curentului necesar unei gospodarii este furnizata de panourile solare.O parte din
curentul astfel generat este folosita pentru incarcarea unor acumulatori, astfel
alimentarea cu energie electrica un se intrerupe niciodata cu lasarea serii.
Pentru a genera curent, fotocelulele necesita lumina, un caldera, de aceea
poate functiona farol de 360 KW al unei piste de aterizare in mijlocul unei
pustietati inghetate din Alaska. Inca din anii 60, satelitii artificiali de cmunicare
sunt alimentati cu ajutorul unor panouri solare enorme. Varianta cea mai avansata
este statia csmica Freedom, care va fi lansata pe orbita in curul Pamantului
probabil la sfarsitul secolului.A ceste va fi echipata cu 8 panouri solare,
asemanatoare unor aripi,care se vor transforma lumina solara intr.-o putere
electrica de 75KW.

6. Semafoarele care merg si cand cade curentul

Cum intersectiile devin din ce in ce mai aglomerate, nevoia de semafoare

creste exponential la nivel global. Si astfel creste si consumul energiei electrice
consumate de acestea. De aceea unii chiar s-au gandit cum sa reduca acest consum
si au inventat semafoarele independente energetic, cu panouri solare.
Folosite deja in tari precum China, India, Africa de Sud sau Turcia, aceste
semafoare sunt dotate cu panouri solare si acumulatori. Astfel, pe timpul zilei
energia solara este captata si inmagazinata, iar noaptea semafoarele pot functiona
pe baza energiei stocate in aceste baterii. Becurile folosite sunt desigur LED-uri,
cunoscute pentru consumul lor scazut de energie
 7. Centrala solara din Salamanca

Centrala solara din Salamanca, cea mai mare central de energie solar la
nivel mondial, a fost inaugurat, ieri, n Spania. Ea se ntinde pe o suprafa de 36
de hectare i a fost realizat de compania spaniol Avanzalia Solar, avnd o
capacitate de 13,8 megawai, suficient pentru a asigura necesarul a 5.000 de
locuine.
Noul proiect depete recordul anterior, deinut de o central din Germania
cu o capacitate de 12 megawai. Planta Solar de Salamanca va genera economii de
27.930 de barili de petrol pe an i va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de
carbon. Proiectul a fost dezvoltat mpreun cu productorul japonez de module
solare Kyocera Corporation