INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE

GLANDEI TIROIDE

1
 CUPRINS

MOTTO
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1.2HORMONII TIROIDIENI
1.3HORMONII HIPOTALAMICI SI HIPOFIZARI
1.4HIPERTIROIDISMUL I HIPOTIROIDISMUL
CAPITOLUL 2
2.1 GLANDA TIROIDA
2.2 DEFINITIE
2.3 SIMPTOMATOLOGIE
2.4 DIAGNOSTIC
2.5 EVOLOUTIE,COMPLICATII SI PRONOSTIC
2.6 TRATAMENT
2.7 PROFILAXIE
CAPITOLUL 3:
3.1 INGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE GLANDEI
TIROIDE
3.2STUDIU
CONCLUZII
BIBLOGRAFIE

2
 MOTTO

Dr. Daniel Grigore,director adjunct al Institutului de Endocrinologie C.I. Parhon

"Pacientii care sufera de afectiuni ale glandei endocrine au variatii ale nivelului energetic, au
intoleranta la frig sau caldura, variatii ale tonusului muscular sau probleme cu greutatea corporala.
Cea mai intalnita afectiune tiroidiana este hipotiroidismul, adica atunci cand tiroida nu produce o
cantitate de hormoni suficienta. Mai putin frecventa este si conditia de tiroida hiperactiva, sau
hipertiroidismul, care apare atunci cand glanda tiroida produce mai multi hormoni decat sunt
necesari. Daca sunt bine tratati, pacientii suferinzi de afectiuni tiroidiene pot duce o viata normala.
Daca afectiunile sunt lasate netratate, atunci ele pot afecta sistemul cardiovascular, sistemul de
reproductie si alte organe interne majore."

3
 Introducere

Glanda Tiroida este una dintre cele mai mari glande din organism.Glanda Tiroida face parte din
sistemul endocrin.Glanda Tiroida are secretie endocrina, ceea ce inseamna ca iai varsa produsii de
secretie in organism.Glanda Tiroida este localizata la nivelul gatului, sub marul lui Adam. Principalul
scop pe care il are glanda tiroida este acela de a produce hormoni tiroidieni. Acesti hormoni controleaza
cresterea si metabolismul in cazul adultilor si cresterea, dezvoltarea si metabolismul in cazul copiilor.

Glandele endocrine sunt unitati functionale formate din mai multe celule care pot secreta hormoni,
localizate in diferite regiuni ale corpului, alcatuind sistemul endocrin. Fiecare glanda are o functie
specifica ce contribuie la mentinerea echilibrului mediului intern si a supravietuirii organismului uman.

Astfel, hormonii joaca un rol in tot ceea ce facem: cum gestionam stresul, cum absorbim grasimile,
modul in care ne reproducem etc. In plus, multi dintre hormoni au caracteristici comune: regleaza unele
senzatii care nu au nici o explicatie psihologica (precum oboseala, atractia sexuala si preferinta pentru
vremea calda sau rece).

Problemele cauzate de functionarea necorespunzatoare a tiroidei sunt preponderente in zonele de deal si

de munte, iar in Romania bolile de tiroida reprezinta una din afectiunile des intalnite. Pe baza
distributiei populatiei in functie de relief, s-a constatat o mai mare frecventa a aparitiei afectiunilor
tiroidiene in zonele unde apa din panza freatica este mai saraca in iod - substanta minerala
indispensabila pentru mentinerea sanatatii tiroidei - sau prea bogata in acest mineral.

4
 NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Glanda tiroid este alctuit din doi lobi, situai la nivelul feei ventrale a traheei, de fiecare
parte. Cei doi lobi sunt conectai printr-un istm, din care poate pleca n 30% din cazuri un al treilea lob,
denumit piramidal, rest al ductului tireoglos. Fiecare lob are o lungime aproximativ de 4 cm i o
grosime de 2 cm, ns volumul tiroidian se coreleaz cu sexul, vrsta, greutatea corporal i cu aportul
de iod. Cu o greutate ce variaz ntre 15 i 30 grame, tiroida este una dintre cele mai mari organe
endocrine din organismul uman, beneficind totodat de una din cele mai abundente vascularizaii:

Arterele tiroidiene superioare ramuri ale arterei carotide externe,

Arterele tirodiene inferioare ramurile trunchiului tireocervical,

Artera tiroidian ima inconstant- desprins direct din artera aort.

Drenajul venos se face prin intermediul venelor tiroidiene n vena jugular extern iar
limfaticele dreneaz predominant n ganglionii limfatici jugulari interni.

Tiroida este nvelit ntr-o capsul subire i fibroas ce trimite septe n interiorul glandei
determinnd o lobulaie incomplet i neregulat.

Unitatea morfofuncional a tiroidei este foliculul tiroidian, sferic, cu variaii considerabile de

mrime. Diametrul mediu este de 300 m. Peretele foliculilor tiroidieni este alctuit din celule
epiteliale unistratificate, denumite i tireocite, de form cuboidal n mod normal. n cazul n care
tiroida devine inactiv epiteliul se turtete, iar stimularea cronic cu TSH (de exemplu n situaia
deficitului de Iod) determin o cretere a nlimii lor.

Lumenul foliculului este plin cu coloid, o substan gelationas alctuit din proteine, n
principal tireoglobulina dar i alte iodoproteine sau albumine serice. Interfolicular pe lng fibroblaste
i celule endoteliale se gsesc celule clare, individuale sau n grupuri, denumite celule C sau
parafoliculare, derivate din creasta neural. Ele secret calcitonina, ca rspuns la creterea calciului
seric, funcia lor principal, hipocalcemiant, se realizeaz prin scderea resorbiei osoase. Celulele C
pot conine somatostatin, peptidul nrudit calcitoninei (calcitonin gene related peptide) i alte proteine
ce pot avea efect stimulator sau inhibitor asupra secreiei de hormoni tiroidieni, totui relevana lor
fiziologic este discutabil. Sunt numeroase n copilrie dar nu depesc 1% din totalul celulelor
tiroidiene la vrsta adult. Din celulele C parafoliculare poate lua natere carcinomul medular tiroidian.

Hormonii Tiroidieni

Exist dou forme active de hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) i 3,5,3-triiodotironina (T3).

Glanda tiroid trebuie s genereze o cantitate suficient de hormoni tiroidieni esuturilor periferice.
Sinteza acestora implic:

5
 Captarea sau transportul activ al iodului anorganic ionic n celulele foliculare prin intermediul
unui mecanism de transport, cu consum de energie i dependent de ATP-aza care permite preluarea
iodului din sangele capilar n schimbul Na+ (NIS- natrium iod symporter). Acest mecanism permite o
concentrare a iodului la nivel tiroidian de 30-50 mai mare fa de nivelele circulatorii i este stimulat de
ctre TSH, PRL. Ali ioni precum cloratul sau bromidul pot competiiona la acest transport. Iodul n
sine are un efect de autoreglare a funciei tiroidiene. Iodul ptruns n tireocite este rapid transportat la
polul apical al celulei unde este oxidat la forma activ de ctre peroxidul de hidrogen, reacie catalizat
de ctre o enzim ce conine o grupare hem tiroid peroxidaza (TPO). Un proces activ al de transport
al iodului activat se realizeaz la nivelul membranei apicale n principal prin intermediul pendrinei, o
glicoprotein de transport membranar.

Iodul ajuns n veziculele exocitare de la nivelul interfaei membranei apicale cu coloidul este
legat covalent la cteva din rezidurile tirozinice ale tiroglobulinei proces denumit organificare.
Tireoglobulina (TG) se sintetizeaz i glicozileaz n celule foliculare, la nivelul reticolului
endoplasmatic. Este un homodimer de 660-kd i 134 reziduuri tirozinice din care numai 25-30 sunt
iodinate. Antitiroidienele de sintez (metimazol, propiltiouracil) inhib procesul de organificare.
Cuplarea reziduurilor iodotirozinice din tireoglobulin este catalizat tot de TPO i culmineaz cu
formarea tiroxinei (T4) n cazul unirii a dou molecule de diiodotirozine (DIT+DIT) i a T3 n cazul
cuplrii unei molecule de monoiodotirozin cu una de diiodotirozin (MIT+DIT). n mod normal TG
conine 6 MIT, 4 DIT, dou T4 i 0,2 T3/ molecul.

Glanda tiroid este singura gland endocrin care are un important depozit hormonal, suficient
pentru pstrarea statusului eutiroidian timp de 50 de zile; la nivel tiroidian se descrie i o rat a turn-
overului hormonal redus (aproximativ 1%).

Secreia hormonilor tiroidieni implic resorbia coloidului sub forma unor picturi printr-un
proces de pinocitoz n celulele foliculare. Cuplarea acestor picaturi cu lizozomi, formeaz
fagolizozomii, n interiorul crora proteoliza TG se nsoete de formarea T3, T4 i a iodotirozinelor. La
acest nivel aproximativ 10-20% din T4 este deiodinat cu formare de T3. Hormonii tiroidieni sunt
eliberai n capilarele sanguine perifoliculare iar iodul din MIT i DIT va fi reutilizat (prin intermediul
iodotirozin-dehalogenaza)

Eliberarea T4 este inhibat n primul rnd de iod, mecanism responsabil de mbuntirea rapid
a funciei tiroidiene n hipertiroidii, odat cu administrea acestuia. Litiul are un efect similar, printr-un
mecanism neelucidat deocamdat. T3 este de zece ori mai activ dect T4. Aproximativ 20% din T3 este
produs n tiroid iar restul de 80% se formeaz prin deiodinarea extratiroidian a T4, reacie catalizat
de 5-deiodinaza.

Exist dou tipuri de enzim: Tipul I de T4-5-deiodinaz, sensibil la propiltiouracil,

predomin la nivelul ficatului, rinichiului i tiroidei;

Tipul II se regsete la nivelul muchilor, creierului, hipofizei i placentei. Nu este inhibat de PTU.

Corticosteroizii i beta blocantele au efect inhibitor asupra 5-deiodinazei.

Enzima conine selenocistein, de aceea lipsa seleniului poate determina tulburri funcionale. rT3 este
biologic inactiv i provine din conversia periferic a T4 catalizat de 5-deiodinaza, enzim cu
distribuie ubicuitar.

In afara de tiroxin i triiodotironin,tiroida mai secret nc un hormon care prezint importan,

calcitonina. Acesta este produs de ctre celulele C (parafoliculare), o populaie celular distinct de cea
care formeaz T3 i T4. Calcitonina are efect doar pe metabolismul calciului, secreia sa fiind stimulat
6
de nivele crescute ale calciului n snge. Efectul hormonal este de a scdea aceste valori crescute ale
calcemiei.

Subactiunea hormonilor tiroidieni metabolismul este accelerat in aproape toate tesuturile:

-sistemul nervos central:hormonii tiroidieni susin procesele cerebrale superioare (gndirea logic,
limbajul, etc); n exces duc la agitaie, anxietate, atacuri de panic; cnd sunt deficitari duc la scderea
puterii de concentrare, somnolen, scderea capacitii de verbalizare;

-aparat cardiovascular: crete frecvena cardiac, crete fora btilor cardiace, se intensific circulaia
sngelui pentru a face fa necesitilor crescute de oxigen, apare vasodilataie cutanat pentru a ajuta la
disiparea cldurii produs de metabolismul general accelerat; tensiunea arterial rmne n general
normal, doar o cretere uoara valorii sistolice fiind obsevat uneori.

-aparat respirator:crete frecvena i profunzimea respiraiilor; n cazul excesului hormonal respiraiile

devin foarte frecvente i superficiale.

-digestie:meninerea unei funcii digestive normale; excesul determin accelerarea tranzitului (diaree);
lipsa T3 i T4 duce la ncetinirea funciilor digestive i ncetinirea tranzitului (constipaie);

-nivelul lipidelor din snge:hormonii tiroidieni determin mobilizarea grsimilor din depozite cu
scdrerea acestora; sub influena acestora nivelul colesterolului, trigliceridelor i fosfolipidelor din
snge scade, nivelul acizilor grai liberi crete;

-metabolismul glucozei:crete uor necesarul de insulin prin formarea de glucoza (glicoliza i

gluconeogeneza) i prin creterea absorbiei acesteia din intestin; n acelai timp crete captarea acestui
nutrient la nivel celular pentru a susine metabolismul crescut;

-necesarul de vitamine:sub influena hormonilor tiroidieni crete necesarul de vitamine (de aceea n
hipertiroidie, n afara rezolvrii specifice a excesului hormonal se recomand suplimentarea cu
multivitamine);

-cretere i dezvoltare:T3 i T4 sunt implicai n majoritatea proceselor de cretere i dezvoltare, att ?n

perioada intrauterin ct i n primii ani de via i n perioada copilriei; cel mai important efect este
pe dezvoltarea normala sistemului nervos central (creier i mduva spinrii); au un rol decisiv i n
dezvoltarea scheletic normal.

7
Hormonii hipotalamici i hipofizari care regleaz funcia tiroidei:

-TSH (tirotropina)- produs de hipofiz, este eliberat n sange, ajungnd pe aceast cale la nivelul
tiroidei; stimuleaz sinteza de T3 i T4, precum i eliberarea acestora n circulaie; are efect trofic pe
glanda tiroid: n condiii normale menine nu doar funcia ci i dimensiunile i structura normala
acesteia; n exces determincreterea n dimensiuni (gu); deficitul de TSH, pe de alta parte, poate
conduce la atrofia esutului tiroidian;

-TRH-produs de hipotalamus, ajunge prin intermediul unui sistem circulator special (sistemul port
hipotalamo-hipofizar) la nivelul hipofizei unde stimuleaz sinteza i secreia de TSH; NU are efect
direct pe tiroid;

Relaia dintre cei doi hormoni enumerai mai sus i hormonii tiroidieni (T3 i T4) este de tip feedback
negativ.Aceasta nseamn c sistemul de control format din hipotalamus i hipofiz ncearc s se
opun variaiilor prea mari ale nivelurilor de T3 i T4 din snge.

Cei doi hormoni tiroidieni inhib secreia TRH i pe cea a TSH cand concentraia lor n snge tinde s
depeasc nivelul maxim normal. Concret, dac nivelul T3 i T4 crete, crete i efectul inhibitor pe
sinteza de TSH i TRH. Odat cu scderea concentraiei de TSH tiroida i va reduce sinteza i
eliberarea de hormoni, ceea ce tinde s corecteze excesul iniial.

Invers, dac nivelul tiroxinei i a triiodotironinei scade n snge sub nivelul normal, diminu i efectul
lor inhibitor pe secreia TRH i TSH, astfel nct acetia vor fi eliberai n cantiti crescute avnd ca
efect final creterea secreiei de hormoni tiroidieni i rezolvarea situaiei iniiale.

8
HIPERTIROIDISMUL I HIPOTIROIDISMUL

Hipotiroidismul consta in deficienta hormonilor tiroidieni. Boala apare cand glanda tiroida nu produce
suficienti hormoni, ai caror rol, printre altele, este de a controla felul in care organismul consuma
energia. Deficitul hormonilor tiroidieni afecteaza toate sistemele organismului.
Riscul de a dezvolta Hipotiroidism tinde sa creasca odata cu varsta. Femeile invarsta au cel mai mare
risc.

In cazuri rare, hipotiroidismul apare la sugari si copiii mici. Sugarii au o crestere si o dezvoltare
normala daca hipotiroidismul este tratat in timpul primei luni de viata. Hipotiroidismul infantil netratat
poate duce la afectari ale creierului, ce implica un retard psihic si un retard al dezvoltarii.
Adolescentii cu hipotiroidism tipic, arata mult mai tineri decat varsta corespunzatoare. Cu tratament
adecvat, un adolescent va recupera in greutate si inaltime si va ajunge tinerii de aceeasi varsta.

Hipertiroidismul apare cand glanda tiroida produce hormon tiroidian in exces. Hormonul tiroidian
controleaza metabolismul (metodele prin care organismul transforma alimentele in energie) si
influenteaza rata batailor cardiace (alura ventriculara), digestia, tonusul muscular, rezistenta oaselor si
nivelul colesterolului.
O persoana cu exces de hormon tiroidian are functiile organismului accentuate

GLANDA TIROIDA

DEFINIIE

Glanda tiroid este cea mai mare gland a sistemului endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g la nou-
nscut, atingnd o greutate de 15-18 g la adult (este mai mare la femei dect la barbati i este situat n
regiunea antero-lateral a gatului.

Glanda tiroid (glandula thyroidea) este un organ nepereche de culoare glbuie-roz, cu o consisten
moale, cntrind 18-30 gr, avnd doi lobi de form oval, ce se dispun de o parte i de alta a laringelui
i traheii, unii printr-un istm; n 50-60% din cazuri, o prelungire, lobul piramidal, se ntinde nspre osul
hioid. Are o capsul proprie ce trimite prelungiri n interiorul glandei. Ea este nvelit ntr-o dedublare a
fasciei cervicale mijlocii, aderent de trahee, teaca vasculonervoas n care se afl artera carotid, vena
jugular i nervul vag. Anterior, glanda vine n raport cu muchii subhioidieni. ntre capsula proprie i
capsula fibroas, dependent a fasciei cervicale mijlocii, se afl posterior, glandele paratiroide. Irigaia
arterial este asigurat de arterele tiroidiene superioar i inferioar; venele se deschid n venele
jugulare i trunchiul venos brahiocefalic stng. Limfaticele merg n ganglionii cervicali profunzi i
pretraheali. Inervaia este dat de ramuri din nervii laringieni superior i inferior i din cei trei ganglioni
simpatici cervicali.

ETIOPATOGENIE

n imunopatogeneza acestei boli un rol cheie l joac anticorpii mpotriva receptorului pentru TSH
(TRAb, TSH receptor antibodies). Acetia sunt sintetizai la nivelul limfocitelor B tiroidiene i pot avea
un efect stimulator determinnd creterea sintezei i secreiei de HT dar i proliferarea celular i
captarea iodului. Exist i anticorpi blocani sau neutrii ai receptorului pentru TSH, unii pacieni avnd
concomitent n ser att anticorpi blocani ct i cu efect stimulator, statusul lor clinic depinznd de
raportul dintre acetia.

n tiroida bolnavilor se regsesc toate tipurile de limfocite T (LT) ns predomin LT helper (cu rol
esenial n stimularea produciei de anticorpi) n detrimentul LT citotoxice.

9
 Predispoziia genetic este un factor unanim acceptat n BBG. Boala apare frecvent la mai muli
membrii ai aceleai familii dar transmiterea este una multifactorial. Exist o asociere ntre BBG i
anumite haplotipuri HLA precum i cu unele polimorfisme ale genei tireoglobulinei.

Principalii factori precipitani ai BBG sunt:

-Anumite infecii virale sau bacteriene (de exemplu cu Yersinia

enterocolitica);

-Stresul psihologic;

-Fumatul;

-Estrogenii i perioada postpartum;

-Administrarea n exces a Iodului (n special n zonele cu deficit de Iod) sau a

unor medicamente precum Amiodarona.

Atunci cand nu functioneaza corect,glanda tiroida poate elibera prea multi sau prea putini
hormoni.Conditia in cazul careia tiroida produce prea putini hormoni se numeste hipotiroidism,iar cea
in cazul careia se porduc prea multi hormoi poarta denumirea de hipertiroidism.

SIMPTOMATOLOGIE

Manifestarile specifice hipotiroidismului sunt:

epuizare si oboseala
depresie
dificultati de concentrare
crestere inexplicabila sau excesiva in greutate
piele aspra si uscata insotita de senzatie de mancarime
10
 par uscat, aspru si fragil
senzatie de frig, in special la nivelul extremitatilor
constipatie
flux menstrual crescut
menstre mai frecvente

infertilitate sau avort spontan.

Simptomele caracteristice hipertiroidismului sunt:

nervozitate
iritabilitate
cantitate crescuta de transpiratie
subtierea pielii
par friabil
slabiciune musculara care implica in special partea superioara a bratelor si coapselor
tremur al mainilor
tulburari de panica
insomnie
accelerarea batailor inimi
pierdere in greutate in ciuda unui apetit bun
tranzit intestinal accelerat
menstruatii rare, cu un flux scazut de sange.

- Durerile musculare si articulare,tendinita si sindromul de tunel carpian- Durerile muschilor, ale

articulatiilor, slabiciunea la nivelul bratelor si tendinta de a dezvolta sindrom de tunel carpian in zona
bratelor si mainilor, sindrom de tunel tarsal si fasceita plantara, prezente la membrele inferioare, pot fi
simptome ale unor probleme nediagnosticate ale glandei tiroidiene.

In cazul hipotiroidismului ar putea fi prezente: slabiciunea si durerea musculara, inclusiv crampe si

rigiditate, dureri articulare generale, disconfort, senzatii de furnicaturi sau arsura in partea inferioara a
piciorului. Persoanele care sufera de hipertiroidism ar putea manifesta: dificultate la urcatul scarilor, de
a tine sau a prinde obiecte cu mainile sau de a-si atinge palmele deasupra capului.

- Gusa si disconfort la nivelul gatului- Sentimentul de disconfort sau umflare la nivelul gatului,
prezenta gusei sau vocea ragusita pot fi semnele unei tiroide marite, intalnita mai ales in cazul
hipertiroidismului.

- Modificari ale parului si pielii- Parul si pielea pot suferi schimbari in cazul conditiilor tiroidiene. In
mod special pierderea parului este frecvent asociata cu glanda tiroida. In cazul hipotiroidismului parul
devine fragil, aspru, uscat si se va rupe cu usurinta, iar pielea va deveni aspra, ingrosata si solzoasa.

Poate avea loc si o pierdere accentuata a parului, precum si caderea marginii exterioare a sprancenelor.
Persoanele care sufera de hipertiroidism vor avea pielea fragila si subtire si vor constata o cadere severa
a parului.

11
- Probleme intestinale- Constipatia severa sau de lunga durata este frecvent asociata cu hipotiroidismul,
in timp ce diareea sau sindromul de intestin iritabil sunt corelate cu hipertiroidismul.

- Tulburari ale menstruatiei si probleme de fertilitate- Menstruatiile dureroase si abundente sunt

frecvent asociate cu hipotiroidismul. Atunci cand durata menstruatiei este mai scurta si aceasta este mai
putin importanta cantitativ, poate fi implicat hipertiroidismul. Infertilitatea poate fi asociata cu multiple
conditii tiroidiene nediagnosticate si netratate.

- Istoricul familial- Daca in istoricul dumneavoastra familial exista persoane care au probleme cu
tiroida, aveti un risc major de a dezvolta boli tiroidiene. Este posibil sa nu fiti intotdeauna constienti de
disfunctiile tiroidiene din familia dumneavoastra, intrucat multi membrii ai familiei posibil sa nu
cunoasca faptul ca sufera de anumite conditii ale tiroidei sau sa se raporteze la acestea ca "probleme ale
glandei sau gusei". Este important sa acordati atentie cresterii excesive in greutateale membrilor
familiei, intrucat acestea pot fi declansate de afectiuni tiroidiene.

- Probleme cu colesterolul- Colesterolul ridicat, mai ales cel ale carui valori nu scad in urma
tratamentelor medicamentoase, dietei si exercitiilor fizice, poate fi un semn de hipotiroidism
nediagnosticat. Nivelurile neobisnuit de scazute de colesterol pot fi semne ale prezentei
hipertiroidismului.

- Depresie si anxietate- Asociate sau nu cu aparitia brusca a tulburarilor de panica, depresia si

anxietatea pot fi semne ale bolilor tiroidiene. Hipotiroidismul este cel mai des asociat cu depresia, in
timp ce hipertiroidismul este corelat destul de frecvent cu atacurile de anxietate sau de panica. Depresia
care nu se amelioreaza in urma tratamentului cu antidepresive poate fi un semn al unei afectiuni
nediagnosticate a glandei tiroide.

- Modificari ale greutatii- Chiar daca urmati o dieta saraca in grasimi, cu putine calorii, aveti un
program riguros de exercitii fizice si nu reusiti sa pierdeti in greutate, ba din contra, castigati kilograme,
ar ptuea fi implicata o problema a glandei tiroide. Dificultatile de pierdere a greutatii pot fi un semn de
hipotiroidism.

- Oboseala- Chiar daca dormiti 8-10 ore pe noapte, va simtiti epuizati si va aflati in imposibilitatea de a
functiona fara sa dormiti pe parcursul zilei, atunci acest lucru ar putea semnala o disfunctie a glandei
tiroide, mai exact hipotiroidism. In cazul hipertiroidismului, este posibil sa suferiti de insomnie, in
urma careia va veti simti obositi pe parcursul intregii zile.

CAP.II TIROIDITA SUBACUTA

2.1. DEFINITIE :
Tiroidita este afeciune inflamatorie sau infecioas a parenchimului tiroidian
caracterizat printr-o diversitate de forme clinice, cu etiologie, expresie clinic i tratamente
foarte variate
Un factor comun este inflamaia acut sau cronic, microbian sau nemicrobian,
specific sau nespecific a glandei tiroide cu structur normal.
2.2 ETIOLOGIE :
Tiroiditele pot fi clasificate din punct de vedere etiopatogenetic i anatomoclinic in:
1.Tiroidite acute (supurate);
2.Tiroidite subacute-boala de Quervain sau tiroidita cu celule gigantice sau tiroidita
granulomatoas;
3.Tiroidite cronice:

12
11
-limfocitar nedureroas;
-autoimun limfocitar(Hashimoto);
-tiroidita autoimun atrofic;
-tiroidita fibroas(Riedel);
-tiroidita cronic specific(tuberculoas).
Leziunile histopatologice sunt foarte variate in tiroidite in funcie de agentul etiologic
i mecanismul etiopatogenetic.
In tiroiditele acute inflamaia este determinat de ageni microbieni, uneori piogeni,
care disemineaz din alte focare septice; se cunosc i tiroidite acute dupa iod radioactiv sau
posttraumatic. Exist i manifestri subacute ale tiroiditelor microbiene, care sunt greu de
difereniat in clinic de tiroiditele subacute virale.
Tiroidita subacut De Quervain are ageni etilogici numai parial identificai, care s-a
presupus a fi virusurile. Dovezile sunt indirecte. Tiroidita De Quervain este precedat in mod
obinuit de o infecie de tract respirator superior de regul viral, dar ea ar putea reprezenta un
rspuns stereotip pentru diverse injurii. S-au observat i elemente de autoimunitate in cadrul
tiroiditei De Quervain, dar contra unei patogenii autoimune pledeaz caracterul autolimitant al
bolii i autoanticorpilor antitiroidieni, al caror titru nu se coreleaz cu evoluia bolii i dispar
spontan. In plina evoluie a tiroiditei subacute apar i anticorpi antireceptor TSH, care se leag
de aceti receptori. Dezvoltatea acestor autoanticorpi limfatici ai funciei tiroidiene apar ca un
fenomen secundar. Procesul autoimun nu genereaz deci boala, care nu devine o boal
autoimun pentru ca nu exist o predispoziie anterioar a individului, un defect al sistemului
imunitar anterior.
2.3 PATOGENIE :
Tiroidita subacut poate fi intalnit la orice varst i la ambele sexe, cu inciden maxim la
femei de varst medie. Studiile recente au infirmat patogenia autoimun, agentul patogen
incriminat fiind un microvirus de tipul virusului urlian.
Inflamaia este focal, lobar sau extins la toat glanda, care ader la esuturile invecinate, dei
exist de regul un edem, care confer un spaiu de clivaj in care disecia se face fr dificultate.
Tiroiditele acute sunt mai frecvente la femei intre 20-40 ani, apariia lor fiind
favorizatade episoadele de congestie premenstrual, dupa utilizarea anticoncepionalelor sau din
timpul sarcinii. Germenii pot proveni din urmatoarele surse:
- infecii microbiene sau virale sistemice: scarlatina, difteria, febra tifoid, pneumonii acute,
gripa etc;
- infecii de vecinatate: infecii ale cilor aeriene superioare, amigdalite acute, focare infecioase
dentare, amigdaliene etc;
- focare infecioase la distan: erizipel, osteomielit, apendicit acut.
Germenii ajung la nivelul glandei tiroide vehiculai pe cale limfatic, sangvin sau prin continuitate de
la un focar septic din vecinatate.
2.4. FIZIOPATOLOGIE
Tiroidita subacut este caracterizat prin faptul c procesul inflamator infiltrativ persist in
medie 6 sptamani i se remite de obicei spontan prin mecanisme puin cunoscute.O paticularitate a
acestor tiroidite sunt i recidivele numeroase care nu altereaz funcia tiroidian. Cercetatorii romani
au descris ecografic o form particular de tiroidit subacut pseudochistic", caracterizat prin
margini chistice cu pseudocapsul i prin dispariia lor dup puncia tiroidian. Forma subacut a
acestei tiroidite a fost confirmat anatomopatologic, iar coninutul pseudochitilor este
coloidhemoragic. Macroscopic, tiroida este uor sau moderat marit. Pot fi afectai ambii lobi, dar
uneori leziunea se cantoneaz la o zona limitat dintr-un singur lob. Regiunile afectate sunt dure, de
culoare glbui-albicioase.
Microscopic, se observ aspecte corelate cu vechimea leziunii. In etapele precoce se constat leziuni
degenerative i descuamri ale tirocitelor in lumenul folicular, asociate cu infiltrate cu neutrofile,
situate perifolicular sau in aglomerari interfoliculare. Intr-o faz mai avansat, se adaug o reacie
inflamatorie cronic tinzand s inlocuiasc infiltratul granulocitar.

13
Concomitent se instaleaz i o proliferare a fibrelor de colagen i de reticulina. In aceasta etapa apar
elemente celulare gigante, sincitiale, multinucleate. Uneori se constat aspecte regenerative accentuate
ale epiteliului tiroidian restant.
Modificarile locale tiroidiene sunt determinate de mecanismele fiziopatologice ale
inflamaiei in formele acute i subacute: participarea celular, respectiv, eliberarea lizozomilor din
monocite, macrofage, limfocite; participarea umoral prin aciunea aminelor biologic active,
polipeptidelor vasoactive, factorilor coagularii i ai fibrinolizei; modificarile
permeabilitii vasculare. Manifestarile clinice tradiionale, respectiv, rubor, tumor, calor, dolor i
funcio laesa sunt variabile in funcie de natura agentului etiologic. Procesele inflamatorii in tiroidite
pot fi acute (hipertrofia tiroidei este insoit de un proces inflamator extrem de intens), subacute (cu
manifestari locale i hipertrofia tiroidei de intensitate mai mic).
sistemului imunocompetent.

2.5 ANATOMIE PATOLOGICA:

Infecia intereseaza in mod obinuit un singur lob, rareori toat glanda. In lipsa unui
tratament adecvat i precoce, in parenchim apar microabcese, care conflueaz intr-un focar
supurativ unic (tiroidita supurat).
Infecia glandei se poate realiza hematogen, limfatic sau prin propagare din vecintate.
Macroscopic - tiroida hipertrofiat, dur, culoare alb-glbuie
Microscopic - reacie granulomatoas multifocal, infiltraie limfo-plasmocitar i fibroz
interstiial. Granuloamele sunt centrate de celule gigante multinucleate cu aspect vacuolizat,
inconjurate de macrofage, celule epitelioide i monocite (tiroidit granulomatoas sau
pseudotuberculoas).
2.6. CLASIFICARE:
Tiroiditele se clasific in:
1. Tiroidite acute microbiene:
- tiroidite supurate
- tiroidite nesupurate
13
2. Tiroidite subacute:
- tiroidite granulomatoase (de Quevain)
-tiroidite painless (nedureroase)
-tiroidite de palpare
-tiroidite asociate neoplasmului
-tiroidite fungice
-tiroidita din tuberculoz
-tiroidita din sarcoidoz
-tiroiditele din vasculite
-tiroiditele secundare unui corp strain ;
3. Tiroiditele cronice :
-tiroiditele autoimune
-tiroidita lemnoas Riedl
-tiroidita limfocitar cronic.
Cauzele care pot duce la apariia unei tiroidite acute, subacute sau cronice pot fi: -infecii
generale: gripa , paratiroidita, sinuzita
-infecii microbiene: cu pneumococcus, staphylococcus aureus, salmonella
-infecii fungice: candida albicans
-infecii virale: virusul Epstein-Barr, Coxackie, adenovirusuri
-autoimunitatea: apariia anticorpilor antitiroidieni
-neoplasme
-SIDA
-posttraumatic
2.7 FORME CLINICE

14
Tiroiditele acute : Infecia intereseaza in mod obinuit un singur lob, rareori toata glanda. In
lipsa unui tratament adecvat i precoce, in parenchim apar microabcese, care conflueaz intr-un focar
supurativ unic (tiroidita supurat).
Tiroiditele subacute :Inflamaia este focal, lobar sau extins la toat glanda, care ader la
esuturile invecinate, desi exist de regula un edem, care confer un spaiu de clivaj in care disecia se
face far dificultate.
Tiroidita cronica : Procesul inflamator cronic intereseaz unul sau ambii lobi
tiroidieni si se extinde frecvent la nivelul capsulei tiroidiene, traheei, muschilor, nervilor ivaselor
sangvine.
Microscopic foliculii sunt atrofiai, sufocai de benzi de esut conjunctiv, care invadeaz parenchimul.
esutul conjunctiv se conecteaz la trahee, determinand apariia in timp a unor distorsiuni i reduceri
ale lumenului acesteia.
2.8 TABLOU CLINIC :
Tiroiditele acute : Bolnavii prezinta febr, stare general alterat, durere la nivelul gatului. Pot
aprea i dispnee, disfagie, disfonie. Durerea se poate accentua la micarea gatului. Examenul local :
evideniaz
tumefierea regiunii, cu tegumentele eritematoase, infiltrate, foarte dureroase la palpare; perceperea
fluctuenei marcheaz momentul abcedarii (se pot forma abcese, mai ales in cadrul infeciilor ce se
suprapun pe o gland nodular). Testele funcionale tiroidiene sunt normale in general dei pe
parcursul bolii apar stadii de hipo- sau hipertiroidism.
Tiroiditele subacute : sunt considerate boli sistemice, avand o simptomatologie
minim la puini pacieni, cei mai multi prezentand febr, dureri la nivelul regiunii cervicale,stare
general alterat. Durerea, prezenta in cazurile clasice, apare la nivelul gatului,mandibulei, feei sau
urechii sau poate iradia la aceste nivele.
Tabloul clinic, este precedat cu 2-6 sptmani de afeciuni rinofaringiene febrile
nespecifice, (care pot trece nesemnalate de pacient), completat de febr, astenie, tulburari menstruale,
scdere ponderal.
Local se constat mrirea moderat de volum a glandei, care la palpare este ferm,
dureroas, cu forma neregulat.
Tiroidita cronica
Debutul bolii este insidios, progresiv i sters in stadiul subclinic. in stadiul clinic,simptomatologia este
in general de imprumut, fiind dominat de semnele de compresiune asupra elementelor suple din
vecinatate: trahee, esofag, nervi vagi, cu apariia precoce a disfagiei, disfoniei i dispneei.
2.9 INVESTIGATII :
Testele iniiale de laborator sunt reprezentate de msurarea in sange a nivelului hormonilor tiroidieni
(tiroxina, T4) i a hormonului stimulator al tiroidei (TSH). Rareori este posibil determinarea unui
nodul tiroidian canceros numai prin teste de sange i examinare clinic. De aceea, sunt necesare teste
specializate: biopsia tiroidian cu ac fin, scintigrama tiroidian i/sau ecografia tiroidian.
ANALIZE UZUALE HORMONALE :TSH ,T3/T4/FT3/FT4 , TIROGLOBULINA , ANTI
TIROGLOBULINA, ANTI TPO, CALCITONINA
I. TSH - cel mai fidel parametru care reflecta funcia tiroidian
1. arat dac prezena nodulului/nodulilor este asociat cu disfuncie de tiroid
(hipertiroidie sau hipotiroidie);
2. hipertiroidia (TSH scazut, freeT4 crescut) poate arta un adenom toxic tiroidian (daca este prezent
un singur nodul) sau o gu polinodular hipertiroidizat (dac sunt maimuli);
3. hipotiroidia (TSH crescut, freeT4 sczut) poate arta c nodulul/nodulii sunt aprui pe fond de
tiroidit cronic Hashimoto;
ATPO (anti-TPO):
- sunt auto-anticorpi care atac tiroperoxidaza (TPO) o enzim esenial in sinteza hormonilor
tiroidieni;
- reprezint principalul marker (90-95% din cazuri) pentru Tiroidita
Cronica(Hashimoto), dar cresc i in multe cazuri de Boala Basedow-Graves; de aceea,
un titru crescut al ATPO arat pur i simplu prezena unei reacii autoimune impotriva tiroidei, care
poate fi asociat atat cu hipotiroidia (cel mai frecvent), cat i cu hipertiroidia;

15
- valorile ATPO considerate semnificative i asociate mai probabil cu hipotiroidia
sunt de peste 150-200 UI/l, chiar dac limitele laboratoarelor sunt mai jos;

II. Ecografia de tiroid:

Din punct de vedere morfologic, cea mai simpl investigaie a tiroidei este ecografia tiroidian.
Volumul i structura tiroidian pot fi evaluate cu acuratee. In cazul nodulilor tiroidieni, ecografia
poate ajuta la efectuarea unei puncii tiroidiene cu ac subire, care difereniaz nodulii tiroidieni
benigni de cei canceroi.
Este cea mai bun investigaie imagistic pentru nodulii tiroidieni;
1. arat numrul i dimensiunile exacte are nodulilor, fcand posibil urmarirea lor in timp;
2. anumite caracteristici ecografice sunt sugestive de benignitate/malignitate, orientand diagnosticul;
3. nu exist, totui, elemente ecografice sigure care s spun clar dac un nodul este malign sau
benign;
III. Scintigrafia tiroidian: utilizeaz o cantitate mica de iod radioactiv pentru a obine o
imagine a glandei tiroide. Din cauz c celulele tiroidiene canceroase nu preiau aa uor iodul,
comparativ cu celulele tiroidiene normale, acest test este folosit pentru a determina probabilitatea ca un
nodul tiroidian s conina celule canceroase. Dac este utilizat ca prim metod de diagnostic,
scintigrama poate determina care dintre pacieni necesit o biopsie tiroidian.
Scintigrafia tiroidian
1. precizeaz dac un nodul capteaz sau nu iodul;
2. nodulii care capteaz se numesc calzi, cei care nu capteaz se numesc reci;
3. peste 99% din nodulii calzi sunt benigni;
4. 80-90% dintre nodulii reci sunt benigni, 10-20% fiind maligni (canceroi);
5. un nodul cald va fi doar urmrit, daca nu produce hipertiroidie;
6. un nodul rece, in funcie de dimensiuni i caracteristicile ecografice, poate fi investigat
suplimentar dac se consider ca riscul s fie cancer este crescut;
IV. Puncia tiroidian cu ac fin: se realizeaz sub anestezie local, fiind nevoie de un ac
foarte fin prin care se extrag cateva celule din nodulul tiroidian. Este o procedur relativ simpl care
nu necesit o pregatire special. De obicei, se extrag celule din diferite zone ale nodulului, pentru a
depista eventuala prezen a celulelor canceroase. Ulterior, celulele se examineaz la microscop de
ctre medicul anatomopatolog.
1. este o investigaie extrem de util care a sczut mult numrul de intervetii chirurgicale nenecesare
pe tiroid;
2. inainte de introducerea acestei metode singura posibilitate, de multe ori, de a afla dac
un nodul era sau nu malign era operaia prin care se scotea tiroida, cu examinarea
ulterioar la microscop a esutului excizat (scos);
3. rezultatul la puncie este sub forma: benign (75%), malign (5%), neprecizat (suspect)
(20%);
4. cand rezultatul este suspect nodulul poate fi operat sau doar urmrit in funcie de
aspectul ecografic, varsta pacientului, preferinele i experiena medicului;
Se pot obtine informaii suplimentare i utilizand alte tehnici imagistice, in caz de gui
compresive mari, cu componenta care plonjeaz in mediastin, in spatele osului pieptului,
vizualizarea tiroidei se face cel mai bine utilizand computer tomografia sau RMN.
Anumite tipuri de cancere tiroidiene pot fi urmrite folosind markeri specifici, ca de
exemplu calcitonina sau tiroglobulina, postoperator.
2.10. DIAGNOSTIC
Diagnosticul - are urmtoarele etape:
1. Diagnosticul pozitiv anamneza, examenul clinic i examinrile paraclinice
2. Diagnosticul diferenial.
2.10.1 Diagnosticul pozitiv : se stabilete pe baza anamnezei (debut brusc de tip infecios),
examenului local (semnele celsiene) i examenele biologice (leucocitoza, VSH crescut, PBI
moderat crescut, RIC foarte scazut). : Puncia biopsie stabilete de regul diagnosticul.
Anamneza : istoricul bolii
Examenul clinic : Simptomele locale constau in tetrada clasic a oricrei inflamaii :
16
- tumor: hipertrofie tiroidiana adesea marcat, cu interesare global sau lobar, cu consistena
19
uniform i renitent in cele nesupurative, sau cu zone de fluctuen, cu tendina la abcedare
in cele supurative;
- dolor: tiroida este dureroas spontan sau la palpare, durere direct proportional cu viteza cu
care inflamaia determin o presiune exagerat asupra capsulei tiroidiene. Mobilizarea glandei
prin deglutiie sau palpare intensific durerea;
- calor: regiunea afectat este cald ;
- rubor: culoarea tegumentelor din zona inflamat este rou-aprins, variabil in funcie de
evoluia inflamaiei i, eventual, a tromboflebitei venelor jugulare externe.
- Simptome regionale: adenopatie, uneori sever i dureroas a lanului ganglionar
laterocervical, iradierea durerii in zonele de vecintate, regiunea anterioar a gatului, urechi,
faringe, cap, fenomene de compresie asupra vaselor, traheei, esofagului etc.
- Simptome generale: ascensiune termic 3940, frisoane intense i repetate, curbatur,
cefalee, mialgii, artralgii, astenie.
Glanda marit de volum cu tegumente edemaiate, eritematoase, cu hipertermie local.
Palpare - tiroida de consisten crescut, dureroas
Fluctuenta = abces
Examenele paraclinice
1. Leucocitoz cu neutrofilie
2. Valori crescute VSH (VSH ~ 100 mm/h)
3. Val. crescute gamma si alfa 2-globuline.
4. Scintigrama tiroidian - zona necaptant, difuz.
5. Ecografie - iniial hipoecogen, transonic la constituirea abcesului.
6. Hemocultura poate izola uneori agentul patogen.
7. Radioiodocaptarea in limite normale.
8. Punctie pt. Prelevare puroi i izolare agent etiologic.
Anatomia patologica
Macroscopic - tiroida hipertrofiat, dur, culoare alb-galbuie
Microscopic - reactie granulomatoasa multifocala, infiltraie limfo-plasmocitar i
fibroz
interstiial. Granuloamele sunt centrate de celule gigante multinucleate cu aspect vacuolizat,
inconjurate de macrofage, celule epitelioide i monocite (tiroidita granulomatoas sau
pseudotuberculoas).
20
2.10.2.Diagnosticul diferenial se face cu:
- alte tiroidite ; acute, subacute (alte subtipuri), cronice
-carcinomul tiroidian
-chiste hemoragice(aparute de obicei dupa traumatisme)
-tumori benigne sau maligne din regiunea cervical
-chist dermoid
-chist tireoglos
-inflamaii specifice tiroidiene
-limfom
-lipom
-chist hidatic
-alte afeciuni ale organelor din regiunea cervical.
2.11 EVOLUIE. PROGNOSTIC. COMPLICAII
Sub tratament corect i precoce, de regul se obine remisiunea procesului inflamator.
In rarele cazuri de tiroidit supurat procesul rmane unilateral, abcesul poate fistuliza la
tegumente, mai rar in trahee sau esofag. Este posibil si difuzarea spre spaiile profunde ale
gatului sau spre mediastin prin teaca pachetului sculo-nervos al gatului, cu apariia unei
mediastinite grave. Evoluia general a bolii este favorabil; in 1-6 luni fenomenele
inflamatorii se remit spontan, funcia glandular se normalizeaz; exist i posibilitatea ca

17
evoluia s se fac spre dezvoltarea unei gui mixedematoase.
Prognosticul este in general favorabil, remisia spontan a fenomenelor fiind posibil
intr-un numr insemnat de cazuri. Mixedemul secundar este rar.
Complicaii :
septice: abcedare (risc de mediastinit) e fistulizare tegumente sau in organele vecine
(esofag, trahee), chiar diseminari la distan; mecanice: compresiune pe structurile
vecine (trahee, esofag, recureni, lant simpatic cervical);
vasculare: tromboze;
endocrine: rare (dupa vindecarea bolii pacienii rman eutiroidieni).
21
2. 12. TRATAMENTUL
2.12.1.Tratamentul profilactic presupune tratarea corect a infeciilor generale, infeciilor
din focarele de vecinatate, precum i profilaxia guilor in focarele endemice.
2.12.2.Tratamentul curativ
- combaterea factorului etiologic;
- excluderea zonei afectate (eventual pe cale de abcedare sau abcedat)
- substituie tiroidian.
Combaterea factorului etiologic const in antibioterapie intens cu antibiotice
administrate in funcie de antibiogram, cand aceasta a putut fi efectuat (din focarele de
vecinatate sau prin hemocultur), sau cu antibiotice cu spectru larg, cand factorul etiologic nu
a fost identificat. Un tratament cu antibiotice prompt instituit, bine condus i eficient poate
asigura vindecarea complet, fara sechele funcionale.
Cand situaia clinic o impune - abces sau tendina la abcedare , se trece la
tiroidectomie subtotal parcimonioas sau larg, in funcie de extinderea procesului
inflamator, tiroidectomie efectuat de un chirurg avizat, cu precauia de a nu se rupe capsula
tiroidian i asigurand drenajul prompt, cu aspiraie continu, pentru a evita invazia
esuturilor din jur i in special a mediastinului.
Tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni se impune doar atunci cand
antibioterapia nu a dus la recuperarea complet a esutului tiroidian, cand distrucia
endogen sau exogen a exclus o parte a esutului tiroidian activ. Se administreaz tiroid
pulbere, L-tiroxina, triiodotirozina etc. in funcie de gradul de hipotiroidism indus i avand
grij s se menin valorile normale ale TSH-ului.
2.12. 3 Medicamentos
Tratamentul face apel la luarea zilnica de tiroxin
- in faza de congestie tratamentul este medical: repaus, comprese alcoolizate, antiinflamatorii
nesteroidiene i/sau steroidiene, antibioterapie condusa in funcie de etiologia probabil,
dedus din circumstanele etiopatogenice ale tiroiditei, la care se adaug terapia specific cu
extract tiroidian sau T3 pentru blocareaTSH-lui.
- in faza de supuraie tratamentul este chirurgical i const in incizia, evacuarea i drenajul
coleciei; se recolteaz obligatoriu puroi pentru examenul bacteriologic i antibiograma.
2.12.4 Chirurgical
Evacuarea i drenajul coleciilor:
Drenajul chirurgical reprezint metoda chirurgical prin care se realizeaz evacuarea la
exterior a coleciilor lichidiene acumulate in conditii patologice in anumite caviti naturale
sau neoformate ale organismului, precum i in perioada postoperatorie. Dupa scopul urmarit
poate fi:- drenaj profilactic (postoperator): instituit ori de cate ori exista riscul colectrii de
22
produse biologice (sange, limf, coninut intestinal, biliar, contaminare septic etc.) i drenaj
curativ: evacuare a coleciilor purulente, hematice, sau de alt natur, acumulate in diferite esuturi
sau caviti ale organismului.
Complicaii:- infectare exogen a cavitii (orice dren funcioneaz ca o "poart" deschis
spre exterior pentru germeni); leziuni de decubit (ulceraii ale organelor cavitare sau vaselor
pe care se sprijin drenul), cu risc de producere de peritonit sau sangerari importante;
fistulizare (drenaj ineficient sau suprimat prematur);abces rezidual.
18
Tiroidectomii mai mult sau mai putin ntinse:
Fig.9. Tiroidectomie
Tiroidectomia este ablaie chirurgical a unei pri sau a totalitii glandei tiroide
Tiroidectomia este o intervenie chirurgical frecvent, indicat in mai multe boli tiroidiene :
hipertiroidie (creterea patologic a produciei de hormoni tiroidieni), a crei form, cea mai
obisnuit este boala lui Basedow, nodul izolat, gua nodular (hipertrofie a glandei asociat cu
mai muli noduli), cancer tiroidian. Operaia se desfoar sub anestezie general; dup o
incizie orizontal a bazei gatului, chirurgul indeprteaz fie o mic tumor izolat (enucleere),
fie jumatate din unul sau din ambii lobi care formeaz glanda (lobectomie zis parial sau
subtotal), fie un lob intreg (lobectomie), fie chiar glanda intreaga (tiroidectomie totala).
Complicaii - tiroidectomia este o operaie benign: dar delicat din punct de vedere tehnic,
deoarece ea trebuie s pstreze nervii recureni, care au contact cu glanda i sunt responsabili
de funcionarea vocii, precum i micuele glande paratiroide, lipite de partea posterioar a
lobilor tiroidieni, care controleaz metabolismul fosforului i calciului. Complicaiile acestei
operaii (hemoragii, infecii locale) sunt foarte rare. In caz de ablaie total, un tratament de
substituie prin hormoni tiroidieni trebuie sa fie urmat tot restul vieii.
23
Fig.10. Hemitiroidectomie
Hemoragia produsa prin smulgerea venei tiroidiene medii este greu de stapanit.
Evidentierea vasului trebuie facuta cu rabdare, prin tamponament repetat. In extremis, se
descopera si se ligatureaza trunchiului venei jugulare interne de fiecare parte a rupturii.
Embolia gazoasa este un accident extrem de rar, producandu-se cu prilejul deschiderii
accidentale a unei vene cervicale mari, in cursul exerezei unor glande voluminoase. In timpul
inspirului, prin zona de efractie a peretelui venos, se aspira o cantitate de aer. Se oblitereaza
vena si se iau masurile de resuscitare.
Compresiunea regiunii carotidiene prin departatoare sau manevre intempestive
poate produce sindromul sinusului carotidian (bradicardie, hipotensiune, bradipnee).
Sincopa cardiaca intraoperatorie este un accident grav, manifestat prin paloare,
midriaza, dispnee, puls filiform si moarte in lipsa unei reanimari adecvate
Lezarea traheei, rara, poate aparea in gusile aderente, cu tulburari de compresiune,
traheomalacie; se sutureaza traheea sau, daca nu este posibil, se efectua traheostomia.
Leziunea nervului recurent se poate produce prin elongare sau sectionare, prindere
in ligatura. Descoperirea sistemica nu pare lipsita de riscuri. Leziunea bilaterala este urmata
de insuficienta respiratorie acuta fiind necesara traheostomia.
Alte complicatii, exceptionale, dar posibile sunt leziuni esofagiene si pleurale.
3.12 . 4.Anestezia
Anestezia trebuie sa suprime complet excitatiile dureroase, sa asigure libertatea cailor
respiratorii si echilibrul cardiovascular, sa elimine traumatismul psihic al bolnavului.
Pregatirea preoperatorie adecvata, folosirea anesteziei generale si perfectionarea tehnicii au
condus la imbunatatirea rezultatelor in chirurgia tiroidei.
24
Preanestezia este importanta in hipertiroidii datorita starii de instabilitate
neuropsihica a acestor bolnavii. Ca premedicatie sunt folosite asocieri intre barbiturice,
opiacee, morfinomimetice si derivate de fenotiazina. Se foloseste Petidina (Mialgin),
analgezic puternic si sedativ moderat, cu efect parasimpaticolitic (reduce secretiile), dar care
creste frecventa cardiaca. Se administreaza intramuscular, in doza de 0,1 g, cu 45 minute
inaintea anesteziei. Drogurile pe baza de fenotiazina (Romergan) au o aplicabilitate speciala
in hipertiroidii, fiind analgezice si narcotice moderate, utile pentru efectele lor
antihistaminice.
Se pot utiliza doua tipuri de anestezie, loco-regionala si generala, ultima fiind
preferata datorita avantajelor sale: eliminarea stresului psihic, analgezie perfecta, ventilatie
corecta si oxigenare buna, stabilitate cardiovasculara, planuri anatomice nemodificate, control
usor al complicatiilor cardio-respiratorii, confort chirurgical.
Anestezia locala este cea mai veche metoda folosita in chirurgia tiroidei, astazi avand

19
indicatii rare, in special contraindicatiile anesteziei generale. Se utilizeaza novocaina (0,5-
1%), xilina (0,5%). tetracaina (0,15%), in cantitati de 80-100 ml. Tehnica acestui tip de
anestezie consta in infiltratia subcutana a regiunii pe o suprafata cuprinsa intre o linie
orizontala care trece cranial la nivelul hioidului, caudal sub clavicule si furculita sternala, iar
lateral la 3-4 cm de extremitatiile viitoarei incizii, pe marginea posterioara a muschiului
sternocleidomastoidian. Dupa decolarea lamboului cutanat superior si disocierea muschilor
subhioidieni, se efectueaza infiltratia musculaturii introducand sub marginea interna a
muschilor cate 20-30 ml de anestezic de fiecare parte; dupa identificarea lobilor tiroidieni, se
infiltreza pediculii tiroidieni superiori. Cand interventia se prelungeste peste 60-90 minute,
este necesara o suplimentare a dozei infiltrate sau instalarea unei perfuzii lente cu novocaina
0,5% (200-300 ml), cu efecte sedativ, antalgic si de prevenire a crizei.
Anestezia generala cu intubatie orotraheala reprezinta metoda de electie. Dintre cele
doua metode de anestezie generala, neuroleptanestezia ofera cele mai mari avantaje pentru
chirurgia tiroidei. La bolnavii cu cardiotireoza, este necesara o monitorizare cardiorespiratorie
eficienta, pentru a se putea corecta imediat tulburarile cardiace si respiratorii care pot sa
apara. Dintre complicatiile anestezice intraoperatorii, se pot mentiona intubatia dificila,
aritmiile, modificari tensionale.
25

Concluzii
Tiroidita este afeciune inflamatorie sau infecioas a parenchimului tiroidian
caracterizat printr-o diversitate de forme clinice, cu etiologie, expresie clinic i tratamente
foarte variate
Un factor comun este inflamaia acut sau cronic, microbian sau nemicrobian,
specific sau nespecific a glandei tiroide cu structur normal.
Tiroidita subacut poate fi intalnit la orice varst i la ambele sexe, cu inciden
maxim la femei de varst medie. Studiile recente au infirmat patogenia autoimun, agentul
patogen incriminat fiind un microvirus de tipul virusului urlian.
Inflamaia este focal, lobar sau extins la toat glanda, care ader la esuturile
invecinate, dei exist de regul un edem, care confer un spaiu de clivaj in care disecia se
face fr dificultate.
Tiroiditele acute sunt mai frecvente la femei intre 20-40 ani, apariia lor fiind
favorizatade episoadele de congestie premenstrual, dupa utilizarea anticoncepionalelor sau
din timpul sarcinii.
Tabloul clinic, este precedat cu 2-6 sptmani de afeciuni rinofaringiene febrile
nespecifice, (care pot trece nesemnalate de pacient), completat de febr, astenie, tulburari
menstruale, scdere ponderal.
Debutul poate fi si insidios fr simptomatologie alarmant, singurul semn revelator
fiind apariia guii (30%). Alteori, debutul este marcat de instalarea semnelor clinice de hipertiroidite
(10%).
20
Local se constat mrirea moderat de volum a glandei, care la palpare este ferm,
dureroas, cu forma neregulat.
Tratamentul profilactic presupune tratarea corect a infeciilor generale, infeciilor din
focarele de vecinatate, precum i profilaxia guilor in focarele endemice.Tratamentul
curativ presupune: combaterea factorului etiologic;
excluderea zonei afectate (eventual pe cale de abcedare sau abcedat) si substituie
tiroidian.
` Sub tratament corect i precoce, de regul se obine remisiunea procesului inflamator.
In rarele cazuri de tiroidit supurat procesul rmane unilateral, abcesul poate fistuliza la
tegumente, mai rar in trahee sau esofag. Este posibil si difuzarea spre spaiile profunde ale
gatului sau spre mediastin prin teaca pachetului sculo-nervos al gatului, cu apariia unei
mediastinite grave. Evoluia general a bolii este favorabil; in 1-6 luni fenomenele
inflamatorii se remit spontan, funcia glandular se normalizeaz; exist i posibilitatea ca
evoluia s se fac spre dezvoltarea unei gui mixedematoase.
Prognosticul este in general favorabil, remisia spontan a fenomenelor fiind posibil
intr-un numr insemnat de cazuri
In urma studierii celor trei cazuri cu aceast afeciune am constatat urmtoarele
asemnri i deosebiri:
- toate cazurile prezint un tablou clinic cu durerii vi la nivelul gatului, astenie
fatigabilitate si modificari ale greutatii ponderale .
- cazurile I si III prezinta crestere ponderala
- cazul II prezinta scadere ponderala
- in primele dou cazuri se continua cu un tratament conservator : Eutirox
- in cazul III se intervine chirurgical practicandu-se hemitiroidectomie
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu tiroidita subacuta este amplu i
const in susinerea psihic a bolnavelor, pregtirea preoperatorie, dac sunt tratate
chirurgical, supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicaiilor i explicarea
tuturor recomandrilor medicale fcute la externare.
Asistenta medical, trebuie s dea dovad de bun pregtire profesional, de blndee,
tact, siguran, bunvoin i devotament. In acest mod unind tiina cu contiina, asistenta
medical devine un spijin activ al bolnavului i medicului

BIBLOGRAFIE

21
ANEXE

22
23
24
25
26
27