TALISMANUL

Aceast rugciune a fost gsit, n anul 1585, sub mormntul Mntuitorului. Acela care va citi aceast rugciune sau o va
asculta cnd o va citi altcineva, sau o va purta asupra sa, acela nu are s moar subit, nu va fi nvins n lupt i nici nu va cdea n
minile dumanilor. El nu va fi niciodat nvins. Cnd o femeie se afl n durerile naterii, de se va citi sau va citi aceast
rugciune, va avea natere uoar. De se va atinge cu el partea dreapt a copilului, acel copil va fi ferit de toate bolile i
accidentele i va avea noroc. Acela care va purta asupra sa aceast rugciune, va crede i va face numai lucruri bune, va fi ferit
de toate felurile de boli, inclusiv de epilepsie.
Cnd vei vedea pe cineva n prada acestei boli se spune c este de ajuns a atinge partea dreapt a bolnavului cu aceast
rugciune ca s se vindece cu desvrire.

Acela care va scrie aceast rugciune, fie pentru el, fie pentru alii, l voi binecuvnta, zice Domnul Dumnezeu, iar acela care va
rmne nepstor, btndu-i joc i dispreuind-o, va fi pedepsit. Cnd aceast rugciune va fi dus ntr-o cas, acea cas va fi
ferit de orice fel de primejdii, acea cas nu va fi inundat, nici distrus de dumani. Acela care va citi n fiecare zi aceast
rugciune va fi prevenit printr-un semn divin cu trei zile nainte de ceasul morii sale.

Aceast rugciune trebuie citit n Numele Tatlui, al Fiului i al Sfntului Duh. Amin.
Eu, Domnul Dumnezeu Atotputernic, trimit pe pmnt aceast rugciune de rezisten n faa dumanilor.
Puterea sa este mare, att pentru cel care o poart ct i cei care o aud citit, fiind valabil timp de douzeci de zile, timp n
care nu i se poate ntmpla nimic ru. Cel care o citete este ferit de incendii, de nec i de vrjitorii. Cnd o femeie nate, i se
pune rugciunea pe cap, spunnd de trei ori rugciunea Sfintei Treimi i Tatl nostru i ea va nate uor. Acela care va purta
aceast rugciune i va crede n cele nscrise ntr-nsa va nvinge asupra dumanilor si.

Se ncepe cu Sfnta Cruce a lui Iisus Hristos, se va pune naintea ta sau sub pern cnd dormi; ziua a se purta n partea
dreapt, zicnd:

Crucea lui Iisus s m apere mpotriva rutilor i dumanului.

ine-m, Iisuse Hristoase i m apr cu puterea Ta. Ferete-m de toi dumanii vzui i nevzui, care doresc nimicirea
mea.

Acest lucru te va ajuta deoarece acest talisman a fost scris de Iisus Hristos i de Sfnta Fecioar Maria i puterea lui este
mare.

Acela care va auzi despre aceast rugciune, s o cear, ori s o scrie; cu gnd curat i litere de aur n mintea i sufletul su.
Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu Sfnta Treime poruncesc ca puterea acestui Talisman s o aib numai acela care
respect zilele de lucru i srbtorile.

Ctigul nostru s nu-l ctigm n zilele de srbtoare. De aceea s-au dat ase zile de lucru ca, cea de-a aptea, Duminica, s
rmn zi de repaus, reculegere i rugciune; s se in cu curenie i fapte bune. S se mai tie c Dumnezeu s-a nscut din
Sfnta Fecioar Maria ntr-o noapte sfnt. Cei care nu respect cele 10 porunci vor fi blestemai i pedepsii cu boli i
foamete, cu rzboi i multe altele. Pentru cei mai puin ri voi face s existe ntotdeauna un ndrumtor, un stpn unul peste
cellalt i necredina va fi pedepsit cu tunete i fulgere.

Poruncesc ca ntotdeauna s se mearg la Biseric, tineri, femei, btrni i copii, n toate Duminicile i srbtorile. S-i
recunoasc greelile, nainte de spovedanie s se duc pregtii, pentru a nu se uita vreun pcat. S nu se njure niciodat pe
drept sau pe nedrept. S nu v fie ruine de srcie, nici de semenii votri. Cel care are pcate mari sau cte stele pe cer, va fi
iertat de ele dac va purta TALISMANUL asupra sa, citindu-l mcar o dat pe sptmn. Acela care-l va da i altora s-l
copieze, l va citi sau l va da de scris, sau l va drui, acelui om bine-i va merge, iar care nu crede n el va fi blestemat n vecii
vecilor.

Afar de aceast porunc, s credei i s inei acest TALISMAN al lui Iisus Hristos care s-a nscut din Fecioara Maria.
Facei acest lucru n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Amin.

Eu, Iisus Hristos, port rnile Mele cu putere de rezisten n faa durerii i deertciunilor lumii prin ajutorul acestui
TALISMAN. Cine are acest TALISMAN, acela s stea linitit aa cum am stat i Eu, Iisus Hristos, n reculegere. n numele
Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Amin.

Cine va purta aceast binecuvntare, TALISMANUL, asupra sa, din partea dumanilor ru nu va suferi, cci sufletul ncrcat de
nenorociri i catastrofe nu se va nspimnta de nimic, nici n faa glonului unui criminal sau dement. Va nvinge n faa unui furt
imediat sau dinainte complotat, ori alte ruti, nc dinainte va fi ferit de orice mprejurare rea. n cazul unui atac direct cu
orice arme, ele nu vor aciona, nu vor putea s nimiceasc pe nimeni dintre cei care poart acest talisman asupra lor, sau cel care
l-a auzit citindu-se fiind ferit de tot rul timp de douzeci de zile, conform poruncii Domnului nostru Iisus Hristos.

n al doilea rnd, toate armele vzute i nevzute vor sta nemicate, prin botezul lui Iisus Hristos care s-a botezat n apa
Iordanului.

1
n al treilea rnd, toate armele vizibile i invizibile vor sta nemicate prin nevinoviile Sfintei Fecioare Maria.
n al patrulea rnd, vor sta nemicate toate armele vizibile i invizibile din porunca Sfntului Duh. Amin.
n al cincilea rnd, vor sta nemicate toate armele vizibile i invizibile prin firea Domnului nostru Iisus Hristos care m-a creat
i pe mine.

n al aselea rnd, vor sta nemicate toate armele vizibile i invizibile n numele tuturor Sfinilor i n mrirea Tatlui i al
Fiului i al Sfntului Duh. Amin.

Dumnezeu, pe toi care vor purta acest TALISMAN i va binecuvnta n vecii vecilor. Amin.
Cel care poart acest TALISMAN va fi scutit de rele i de vrjitorii, nici n judecat nu va fi nedreptit, de asemenea nici
dobort de nici un fel de arm. Jur prin adevrul acestor spuse de Sfntul Fiu Iisus!

Aadar, iubii cretini, luai acest TALISMAN s fie pentru voi cluza vieii i reuita mpotriva tuturor dumanilor. S fie de
folos acelora pentru care am scris i s le ajute Dumnezeu n toat viaa lor. Amin.

Luare aminte.

Biserica a aprobat purtarea unor obiecte sfinte, cum sunt: cruci, iconie, chipul mielului, lemn din crucea Domnului, scrieri
sfinte, n credina ca aceste obiecte sfinite n biserici s fie de ajutor cretinilor.

Primii cretini purtau medalioane cu crucea i cu monograma lui Hristos, simboliznd scparea lor sub scutul crucii; mai purtau
crile evangheliei, dup cum mrturisesc toi sfinii Prini. Cretinii poart i azi, n sn ori pun la capul bolnavului, cri de
cuprins religios, precum sunt: "Visul Maicii Domnului", "Brul Maicii Domnului", "Epistolia Maicii Domnului", "Epistolia Domnului",
"Talismanul", "Calea Crucii", "Cele 12 vineri mari de peste an", "Dezlegare de farmece i vrji", "Dezlegare de blesteme", s.a.

Crezul sau simbolul credinei.

Cred ntru Unul Dumnezeu, Tatl Atotiitorul, Fctorul cerului i al pmntului, al tuturor celor vzute i nevzute.
i ntru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Nscut, care din Tatl s-a nscut mai nainte de toi vecii; Lumin din
Lumin, Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevrat; nscut, nu fcut; Cel de o fiin cu Tatl, prin care toate s-au fcut;

Care pentru noi oamenii i pentru a noastr mntuire S-a pogort din ceruri i S-a ntrupat de la Duhul Sfnt i din Maria
Fecioara i S-a fcut om;

i S-a rstignit pentru noi n zilele lui Pontiu Pilat i a ptimit i S-a ngropat;
i a nviat a treia zi dup Scripturi;
i S-a suit la ceruri i ade de-a dreapta Tatlui;
i iari va s vin cu slav, s judece vii i morii, a Crui mprie nu va avea sfrit.
i ntru Duhul Sfnt, Domnul de via Fctorul, Care din Tatl purcede, Cel ce mpreun cu Tatl i Fiul este nchinat i slvit,
Care a grit prin prooroci.

ntru una, sfnt, soborniceasc i apostoleasc Biseric,

Mrturisesc un botez ntru iertarea pcatelor,
Atept nvierea morilor,
Si viaa veacului ce va sa fie.
AMIN.

Eu sunt Domnul Dumnezeul tu; s n-ai ali dumnezei afar de Mine.

S nu-i faci chip cioplit, nici alt asemnare, nici s te nchini lor.

2
S nu iei numele Domnului Dumnezeului tu n deert.
Adu-i aminte de ziua Domnului i o cinstete.
Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, ca bine s-i fie i ie i muli ani s trieti pe pmnt.
S nu ucizi.
S nu fii desfrnat.
S nu furi.
S nu ridici mrturie mincinoas mpotriva aproapelui tu.
S nu pofteti nimic din ce este al aproapelui tu.
Sfnta Lumin de la Ierusalim
Dup nsemnrile unor pelerini romni din Ierusalim n anii 1967-1968 i dup un manuscris de la Sfnta Mnstire "Sfnta
Ecaterina" de la Muntele Sinai.

Tradus de Ieroschimonahul Ioan Iacob, care a murit n petera din pustiul Iordanului, de la Mnstirea Hozeva.

SFNTA LUMIN DE LA IERUSALIM

din anii 1967-1968

Despre minunea Sfintei Lumini de la Ierusalim s-a scris de ctre diferii prini i frai.
Aa tim c a scris parintele protos. Rafail Butu i printele monah Petru Pavel, n cltoria pe care au fcut-o n anul 1930,
asemenea i fratele Ioan Grigore Oprian ? scriitor.

Tot aa i printele ieroschimonah Ioan Iacob din pustia Hozevei, poet i scriitor, descrie despre Sfnta Lumin.
Pe acetia i tim i sunt nc muli, care vznd i mai ales simind cu inima, acea minune sfnt, care se face cu darul lui
Dumnezeu, n locul unde a nviat Mntuitorul nostru Iisus Hristos, n fiecare an au scris, ct au putut nelege nite biei
muritori, acea minune a timpului lor.

Minunea este descris de toi la fel, adic:

Pe lespedea de piatr a Mormntului Domnului, la rugciunea Patriarhului Ortodox al Ierusalimului sau a delegatului su, apare n
chip supranatural SFNTA LUMIN, pe care o ia i o mparte. De asemenea, toi spun c au vzut i pipit aceast Sfnt
Lumin, care timp de trei minute nu frige, minune ce poate s o vad toi, i cei ndoielnici i cei necredincioi.

Aici este punctul cel mare, c oricine poate s o vad i s o pipie, din mnunchiul de lumnri (33 la numr), minunea cea mare.
i dac a fost cineva ndoielnic sau necredincios, s-i cear iertare de la Dumnezeu, de acest mare pcat al necredinei.
Oare, iubite cititor i frate, cum i-ar putea cineva nchipui c la Mormntul Domnului Iisus Hristos, n sfnta rugciune ctre
Dumnezeu, s se fac nelciune de ctre Patriarhul Ierusalimului n aceast minunat zi a prenvierii Domnului (Smbta Mare),
cnd se cnt: "nvierea Ta Hristoase Dumnezeule, ngerii o laud n ceruri ..." i apoi "Lumin lin ..."

Chiar aa se zice: Cum au fost nainte discuiile teologice, pe baza argumentelor aduse, c de multe ori nu prea aduceau roade
dac nu era i o minune; aa i acum, toi cretinii voim s fie una, cci Unul este Mntuitorul Hristos i fiecare crede c a lui
este credina ce a dat-o Dumnezeu pe pmnt i stau fiecare n ale sale.

Ori, iat iubiilor, minunea:

SFNTA LUMIN de la Mormntul Domnului i real i n chip duhovnicesc, prin care ne arat Dumnezeu permanent, an de an,
unde este adevrul i care este adevrata i dreapta credin, fa de toate credinele i religiile din lume i care trebuie
urmat, spre mntuire.

S vin toi cei mari ai altor credine i s stea n imediata intrare a Sfntului Mormnt n Smbta Mare; s nu stea n
Sfntul Altar al Catedralei, ci aici, c aa este bine s ia i ei din mnunchiul de lumnri, din SFNTA LUMIN, s vad i s
pipie.

i dac sunt cu inima curat vor vedea i alte minuni, deoarece mintea i sufletul omului, n aceste minute, nelege i alte
taine, care la fiecare se manifest n mod deosebit.

Dar ce s mai lungim discuiile care din anumite cauze nu aduc cine tie ce claritate, ci s revenim la punctul cel mare: Minunea
de la Mormntul Domnului i vom vedea adevrul.

3
nainte de a trece la descrierea ntmplrii cu Sfnta Lumin de la Mormntul Domnului, s dm cteva explicaii (lmuriri)
asupra Sfntului Mormnt.

Locul unde se afl, pe dinafar, este mare, dar nuntru este o grot spat n piatr, fr u la intrare, de mrime mic, nct
trebuie s te apleci ca s intri nuntru.

Grota are dimensiunea cam de 2,5 m lungime i 2,5 m lime. n partea dreapt, cum intri, este Sfntul Mormnt propriu-zis:
Lespedea, care are lungimea cam de 2 m i limea de 1,5 m, este lipit de zid, neputnd s fie nconjurat, i lsnd loc liber s
se nchine 3-4 persoane.

nainte de a intra aici, dai de un antreu cam de 3 m lungime i de 3 m lime, n locul unde au vzut Sfintele Mironosie pe
Sfntul nger. n acest antreu sunt dou ferestruici, prin care Patriarhul d sfenicele speciale cu Sfnta Lumin, din care mai
nti a aprins fcliile cu care iese pe la prima intrare.

Mica Capel a Sfntului Mormnt cu antreul au n faa lor Catedrala Ortodox Greac a Sfntului Mormnt, aezat cam la 40
de metri.

i acum, cu ajutorul lui Dumnezeu i al pururea Fecioarei Maria, s ncepem cu descrierea ntmplrilor:
Aflndu-se n acest loc, stm uimii, privind n toate prile. Ni se pare c suntem n cer. Nu tim ce s admirm mai mult;
mulimea de oameni adunat din toate colurile lumii, parc ar fi la judecata din urm, din fel de fel de naiuni, sau s admirm
sunetul clopotelor i al toacelor de argint, care sun tare minunat, sau candelelor, ca nite flori minunate, de la sfintele icoane,
sau slujbele attor naiuni, cntrile lor!...

Toate acestea te nal n alt lume i nu te mai simi pe pmnt, ci ntr-o armonie deosebit. Rezonana frumoas, dar mai ales
harul lui Dumnezeu de pe aceste locuri, unde nsui Domnul nostru Iisus Hristos a umblat, nvluie inima i sufletul credinciosului
sincer, de o simire frumoas, cereasc, o mic arvun a fericirii raiului.

La ora 10, n dimineaa Smbetei Mari, se face pecetluirea uii de la prima intrare a Sfntului Mormnt.
Aceasta se face acum deoarece dup slujbele ortodocilor greci, din noaptea Vinerii Mari, urmeaz nchinrile credincioilor i
slujbele altor confesiuni ce sunt pe aici.

Este o mulime, cum am spus, mare. Toate coridoarele acelea mari, pridvoarele, afar n curte, peste tot, sunt ticsite de lume,
nct nici Sfnta Cruce nu o poate face.

Pornesc mai nti spre Sfntul Mormnt, cei patru dragomani ai Patriarhiei greceti (oameni mbrcai n uniforme, cu bastoane
mari, care au jos fier, de pocnete; sunt pentru ordinea public, care nu lipsesc de la procesiuni i primiri oficiale) i care anun
trecerea procesiunii.

Apoi trec 16 prapori, dup aceea pornete corul de seminariti i cntrei i apoi disconii cu ditricherele, apoi preoii pelerini
cu grupul lor, arhiereii cu P.S. Gherman, care-l nlocuiete pe Preafericitul Benedict, care este suferind, apoi civa diaconi i
dup aceea, corpul diplomatic i strin.

Se nconjoar Capela Sfntului Mormnt de trei ori, pe dreapta, numai de arhierei i preoi, i se cnt cu dulce melodie:
"nvierea Ta Hristoase Dumnezeule, ngerii o cnt n ceruri i pe la noi cei de pe pmnt nvrednicete-ne s Te slvim cu inima
curat".

La nconjurarea a treia se cnt imnul de sear: "Lumin lin a sfintei slave ..." apoi toi clericii trec n Sfntul Altar al
Catedralei. Dup aceea sosesc autoritile locale musulmane i armene, la ua de la prima intrare. Apoi vine din Sfntul Altar al
Catedralei P.S. Gherman, mpreun cu eclesiarhul Sfntului Mormnt i cu doi diaconi, care au o cup de argint, i despecetluiesc
ua primei intrri; iau ceara i o pun n cupa de argint, care apoi se pstreaz n Sfntul Altar al Catedralei, inndu-se din an n
an, cu cele dou fii de pnz. Apoi, P.S. Gherman se retrage n Sfntul Altar al Catedralei.

Aceast despecetluire s-a fcut n Smbta Mare la ora 11:30, cnd de fa supravegheaz autoritile locale bisericeti,
armene, greceti i catolice.

Se face o pauz n care preoii din Sfntul Altar al Catedralei se dezbrac de odjdii i toi stau n ateptare.
n acest timp sosesc delegaiile reprezentanilor rilor i fiecare trece la locurile ce li se pun la dispoziie.
Se face o tcere deplin, cam de vreo 15 minute i apoi apar tinerii arabi, n strigte sfinte, cu flori, btnd din palme i
cernd n limba lor, s vin Sfnta Lumin, apoi se retrag n linite.

Se face controlul amnunit al Sfntului Mormnt, de care autoritile locale, musulmane i armene, i de ctre un poliist din
partea statului (israelit).

Dup ce au plecat aceste autoriti, s-a deschis ua de la prima intrare, i cei ce au controlat stau alturi.
Vine P.S. Gherman cu doi diaconi, fiind mbrcat cu stihar alb, epitrahil, mnecue i ncins cu bru.

4
Este controlat amnunit de cei ce au controlat i intrrile Sfntului Mormnt, pentru a se ncredina c nu are ceva asupra sa
(chibrituri sau alte surse de foc) i prin ei a se ncredina i ceilali.

P.S. Gherman intr, urmat de reprezentantul musulmanilor (care dup tradiia local, este primul martor al acestei mari
minuni), n prima intrare, iar diaconii stau afar n antreu, lng piatra Sfntului nger; luminile sunt stinse peste tot; afar fiind
ziu, se vede totui nuntru.

Arhiereul intr singur n intrarea a doua a Sfntului Mormnt, acolo unde este, propriu-zis, Sfntul Mormnt, fcnd rugciuni
cu mare smerenie i cernd cu fierbineal ca Domnul Luminilor s trimit din nlime "Raza Darului Sfnt", care lumineaz i
sfinete pe toi cei binecredincioi.

Cam dup cinci minute de rugciune, pe vata pus mai nainte pe Lespedea de piatr a Sfntului Mormnt, apare o rou,
umezind-o. De asemenea, aceast umezeal o simte i arhiereul, care st cu capul plecat pe piatra Sfntului Mormnt.

n acest moment, arhiereul adun vata umezit i ndat se aprinde cu flacr frumoas de culoare galben (culoarea normal a
Luminii fiind galben rocat).

Se ia din aceast vat cu mna de ctre arhiereu, aa cum ar lua nite flori, fr s-l frig i o pune n cele dou felinare
speciale pe care le-a adus arhiereul cnd a intrat n Sfntul Mormnt.

Iese apoi cu ele la prima intrare, aprinde dou fclii mare (care sunt fcute din unirea a 33 de lumnri, mai mari ca ale
noastre, i legate cu o fie de pnz), iar felinarele le d prin ochiurile firidelor, la doi tineri arabi ortodoci, pe care le duc,
unul la Sfntul Altar al Catedralei i altul la Biserica Sfinilor Constantin i Elena, unde Patriarhia Greac are sediul.

Apoi iese arhiereul cu cele dou fclii n faa primei intrri a Sfntului Mormnt i ndat, prin minune, se aprind cele 6 candele
ale ortodocilor, cnd arhiereul trece pe sub ele, iar un armean, ca s aib i ei aprinse cele 6 candele din partea lor, ia un
mnunchi de 33 de lumnri din fclia arhiereului ortodox i le aprinde pe ale lor.

Acest fapt se vede n fotografia luat n secunda cnd arhiereul pete afar, cum din partea ortodocilor nu aprinde nimeni
candelele, iar din partea armenilor este unul.

Apoi arhiereul mparte Sfnta Lumin delegailor strini de fa i la toi ceilali.

n acest timp am aprins i noi mnunchiul nostru, stnd aproape de intrarea prim a Sfntului Mormnt.
Apoi arhiereul este dus pe sus de ctre doi diaconi i ine n mini cele dou fclii aa cum le-a avut la ieire, ajungnd repede
n Sfntul Altar al Catedralei.

Minunea cea mare a Sfintei Lumini se ntmpl n Smbta Mare, ntre orele 12:30 - 13:00.
n anul 1967, fiind mai departe, am vzut deasupra Sfntului Mormnt ca o cea. Alii au vzut ca o sgeat sus, lsndu-se
jos cu buiet. Desigur, nu toi au aceste daruri, unii ntr-un fel, alii n alt fel.

De asemenea, cnd am aprins mnunchiul de lumnri cu o mn, cu cealalt am pipit lumina i am simit c nu frige; am dat cu
flacra pe fa i chiar cu cealalt mn am luat din lumin i m-am splat, pentru binecuvntare, pe fa, simind-o ca pe un
Sfnt Mir.

Am vzut pe alii cum vin aici, an de an, greci din Grecia, din Cipru, cum luau i i ddeau pe fa, pe gt, i-i vrau i n sn
Sfnta Lumin, pentru binecuvntare, fr s-i frig sau s le ard mbrcmintea.

Timp de 3 minute se pstreaz aceast calitate sfnt a Luminii, c este supranatural, apoi trece la starea natural.
Vd persoane care au fost ndoite de minunea de aici, cum n momentul venirii Sfintei Lumini le-a venit ru, aceast ntmplare
fcndu-le s cread cu putere n minunea cea mare ct i n alte minuni ce se fac acum aici.

C sunt unele deosebiri, de observaie am putea spune, fie din cauz c nu toi pot observa la fel, fie c nu au credin la fel,
deci i darul, i s-ar putea s mai fie i alte cauze, desigur.

Dup acea tcere adnc, cum a aprut Sfnta Lumin, s-a fcut o strigare de bucurie, mai ales de arabii ortodoci i de cei de
prin mprejurimi care stau n jurul Sfntului Mormnt. Acest strigt ngrozitor i d impresia c s-ar fi aprins Biserica. Este o
mare de foc, ca o pnz, ce cuprinde toat Sfnta Biseric a Sfntului Mormnt i mprejurimile.

n orice Biseric, dac s-ar ntmpla aceasta, ar arde de vii cu toii; dar aici, din Darul lui Dumnezeu, niciodat nu s-a ntmplat
nimic.

n aceasta st taina mai presus de putina noastr de nelegere.

5
Aceast Sfnt Lumin vine prin minunea lui Dumnezeu pe locul unde a nviat Domnul nostru Iisus Hristos, dup ce s-a cntat:
"nvierea Ta Hristoase, Dumnezeule, ngerii o laud n ceruri..." i dup Imnul de sear: "Lumin lin a sfintei slave ...". Aa cum
la pogorrea Sfntului Duh peste Sfinii Apostoli s-au vzut flcri de foc peste ei, i nu-i ardea, aa este i acum aceast
Flacr Sfnt!

Minune mare este i transmiterea ei, cnd a ieit arhiereul cu fcliile, cnd s-a vzut cum candelele ortodocilor s-au aprins de
la sine; apoi cum n trei minute toat Sfnta Biseric i mprejurimile s-au aprins candelele i lumnrile!...

Cred c cei ce pot s-i aprind luminile n chip firesc, le aprind, iar la muli alii se fac i minuni cu aprinderea, ca i candelele
de la prima intrare, pentru c este cu neputin ca n cel mult trei minute s se aprind n mod firesc la toi cei ce sunt aici i
miile de candele din Biseric i din alte pri.

Acest dar al lui Dumnezeu s-a dat numai ortodocilor, ca dovad c aceasta este credina cea adevrat i dreapt, ce a
motenit-o de la Mntuitorul i Sfinii Apostoli, neschimbat.

Pentru cel ce este ndoielnic i necredincios n aceste minuni, pentru a avea o dragoste comptimitoare de sufletul lui, zic:
Dragul meu, nu este bine s fii aa. Sunt taine din lumea fireasc i nu le nelegem, de pild: cum stau fiinele dintr-o ar de la
nord sau de la noi sau cei de dedesubtul nostru din Australia (care este antipodul nostru) fa de verticala universului, deoarece
pmntul este rotund. Sau cum este echilibrul electronilor n materia vie, tiind c partea cea mai mare a materiei este cu spaii
goale intermoleculare, interatomice, interelectronice, interprotonice i multe alte taine din lumea pe care o vedem i o pipim.

Apoi, minunile din Vechiul Testament ca: Trecerea prin Marea Roie ca pe uscat i altele. Iar n Noul Testament, cum
Mntuitorul merge pe deasupra apei, ca pe uscat, nvie din mori, trecnd prin lespedea de piatr, ca raza de lumin prin geam,
intr prin uile ncuiate la Sfinii Apostoli, se nal la cer, apoi pogorrea Sfntului Duh, apoi mntuirea (salvarea din iad) a ta,
i a mea i a tuturor dreptcredincioilor, i ca urmare, ducerea n fericirea cea mare a Raiului.

Apoi minunile cu Maica Domnului, care a zmislit de la Duhul Sfnt, a nscut prin minunea lui Dumnezeu, rmnnd "Pururea
Fecioara Maria" cu trupul mutat la cer, stnd lng Mntuitorul i multe alte minuni pe care le vedem la sfini.

Deci, s nu fii ca cei ce au vzut cum Domnul Iisus nvia din mori, i din mpietrirea cugetului lor, nu credeau.
Dac este ceva din acestea, plngei pcatul, mergi la preot i te spovedete i vei vedea ct de bine te vei simi chiar n lumea
aceasta unde ne pregtim binele venic, prin credin i faptele credinei.

............................................................................................

Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos

(a celui intru sfinti parintele nostru Ioan Gura de Aur, pe care o spunea in fiecare zi)

Doamne Dumnezeul meu, Cel mare si infricosat si slavit, Facator a toata zidirea vazuta si gandita, Cel ce pazesti asezamantul
Tau si mila Ta celor care Te iubesc pe Tine si pazesc poruncile Tale, si acum si totdeauna iti multumesc Tie pentru toate
facerile Tale de bine cele facute mie, cele aratate si cele nearatate. Ca si pana acum Te laud si Te slavesc si Te maresc pentru
milele Tale cele bogate si indurarile Tale pe care in chip minunat le-ai aratat spre mine, sprijinindu-ma inca din pantecele maicii
mele si intru toate grijindu-Te de mine si pazind si carmuind cu cuviosie cele ale mele, numai din bunatatea si iubirea ta de
oameni. Caci n-ai trecut cu vederea smerenia mea pentru nevrednicia si impatimirea mea, ci din iubirea ta de oameni si
milostivirea Ta nu ai incetat a-mi face bine si a ma pazi. Asadar, pana la batranete si caruntete, Dumnezeul meu, sa nu ma
parasesti.

Iisuse, Iisuse, nume cel bun, dulceata, dorirea si nadejdea mea, Cel ce Te-ai facut om pentru noi si toate cu intelepciune le-ai
iconomisit si le-ai tocmit pentru mantuirea noastra, ma marturisesc Tie, Doamne, Dumnezeul meu, cu toata inima mea, imi plec
genunchii trupului si ai sufletului, aratandu-ti Tie, Dumnezeului meu, toate pacatele mele. Pleaca-Ti si Tu urechea spre
rugaciunea mea si iarta paganatatea inimii mele. Am pacatuit, am nelegiuit, am gresit, Te-am intaratat, Te-am amarat pe Tine,
bunul meu stapan si hranitor si purtator de grija. Nu este nici un fel de rautate graita sau negraita pe care nu am facut-o cu
lucrul si cu cuvantul, cu cunostinta si cu necunostiinta, cu amintirile si cu gandurile, cu covarsire si peste masura pacatuind. Si de
multe ori fagaduind a ma pocai, tot de atatea ori intru aceleasi pacate am cazut. Mai cu lesnire se vor numara picaturile de
ploaie, decat multimea pacatelor mele, pentru ca au covarsit capul meu si ca o sarcina s-au ingreuiat. Caci din tineretile mele si
pana acum poftelor celor necuvioase deschizandu-le usa, porniri neinfranate si fara de randuiala am uneltit, intinandu-mi haina
Sfantului Botez, cea tesuta de sus, biserica trupului meu manjind-o, ticalosul meu suflet cu patimile necinstirii cu totul
spurcandu-l si toata faradelegea si nedreptatea lucrand. Pe care, daca as vrea cu de-amanuntul sa le povestesc, nu ma va lasa
vremea povestindu-le.

Dar fiindca toate le stii Tu - caci nu este zidire nearatata inaintea Ta, toate fiind goale si descoperite inaintea ochilor Tai -, de
ce s-ar cuveni a spune stiutorului cele ce nu-Ti sunt necunoscute ? Insa si inima mi se zdrobeste, si sufletul, si cu totul intru
adancul nedumeririi ma afund, aducandu-mi aminte ca pe cand pacatuiam nu am aratat nici cea mai mica fapta de pocainta. Si
vremea taierii este aproape, sorocul mortii este de fata, dar vremea pocaintei nicaieri. Pentru aceasta s-a tulburat sufletul meu
si este plin de durere si de intristare. Caci nepregatit fiind, cand socotesc si cercetez cele despre mine, nimic din destul spre
dare de raspuns nu aflu, nici vreun chip si mijloc prin care ma voi izbavi de focul cel vesnic. Dar daca "dreptul abia se
mantuieste", eu, pacatosul, unde ma voi arata ? Si daca abia dupa multe scarbe, imparatia lui Dumnezeu este mostenita de cei
vrednici, iar calea vietii este stramta si necajita, atunci eu, intru desfatare si intru neinfranare totdeauna petrecand, cum ma
voi invrednici de mantuire ? Si daca "toata dreptatea omului este ca o zdreanta lepadata", dar atata noroi si nedreptate cum se
va socoti ? Si daca "pentru un cuvant desert trebuie sa dea cineva seama", eu pentru atatea pacate, ce raspuns potrivit voi
avea ? Vai, suflete, caci iata asa au sporit faptele noastre ! Scurta este viata si pentru putina vreme, iute trecand, si catre
moarte trimitand. Dar vesnica este munca pacatosilor ca si imparatia dreptilor. Si viata nici unei din ele nu se curma prin moarte.

6
Deci ce voi face ? Ce voi lucra ? In ce bezna ma voi arunca ? Infricosata este moartea, mai ales cea a pacatosilor, fiindca si rea
este. Caci "moartea pacatosilor cumplita este", dar "cu mult mai infricosat lucru este a cadea in mainile Dumnezeului celui viu",
din care nimeni nu va putea sa ne scoata.

Deci, cand va veni sa Se slaveasca intru sfintii Sai si sa rasplateasca fiecaruia dupa lucrurile lui, cand scaunele se vor pune si
nemitarnicul Judecator infricosat va sedea, cand raul cel de foc va trece pe dinainte, si stralucirea si bucuria dreptilor gatite
se vor arata si toate milioanele ingerilor si toti oamenii cei din veac, impreuna cu toata zidirea, cea vazuta si cea gandita, cu
cutremur vor sta de fata, ce voi face eu atunci ? De rusine plin fiind, de constiinta mustrat, de toata indrazneala si darea de
raspuns lipsit, suspin din toate partile. Ah, rele ! Ce voi plange mai intai, ce voi suspina apoi, pentru ce ma voi tangui ? Pentru
lipsirea de bunatati sau pentru chinul durerilor ? Pentru nemarginirea muncii sau pentru despartirea de Dumnezeu ? Plangi,
ticaloase suflete, aducandu-ti aminte de cele ce te vor intampina dupa iesirea din trup, caci vor fi foarte grele si dureroase. Si
striga:

Dumnezeul Puterilor, Dumnezeule cel vesnic, Dumnezeul milei si al indurarilor, sa nu ma parasesti ! Sa nu ma treci cu vederea !
Sa nu departezi de la mine mila Ta ! "Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mantuirii mele !" Ca stiu milostivirea Stapanului
meu, stiu nepomenirea de rau a Iubitorului de oameni si ca voitor al milei este, "Care nu voieste moartea pacatosului, ci sa se
intoarca si sa fie viu". Si "Care voieste ca toti sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vie", mai ales cei ce se intorc de la
pacat. Caci "nu a venit sa cheme pe cei drepti, ci pe cei pacatosi la pocainta". Caci "nu au trebuinta cei sanatosi de doctor, ci cei
ce rau patimesc". Deci, asa aflandu-ma si asa socotind, nu ma abat din nadejdea cea buna, nici nu ma deznadajduiesc de
mantuirea mea.

Acum am inceput a grai catre Domnul meu: "Eu sunt pamant si cenusa", "vierme si nu om, ocara a oamenilor si defaimare a
norodului". "Da-mi mie cuvant intru deschiderea gurii mele", Cel ce dai rugaciunea celui ce se roaga, caci de la Tine este "toata
darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorandu-se de la Tine, Parintele luminilor", ca sa ma rog dupa cuviinta si sa
cer cele de folos, si sa nu ma intorc smerit si rusinat, ci dobandind cele ce am nadajduit. Si asa ma voi duce, bucurandu-ma intru
deplina adeverire a inimii.

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, ca spre Tine a nadajduit sufletul meu. Miluieste-ma, Doamne, ca neputincios
sunt ! Doctorul sufletelor si al trupurilor, ca si cum as sta inaintea infricosatului Tau Scaun, ca si cum m-as atinge de
preacuratele Tale picioare, asa ma rog, si cer, si ma supun, cu zdrobita si smerita inima: Curateste-ma pe mine, pacatosul. Iarta-
mi mie, netrebnicul si smeritul. Cauta din sfant lacasul Tau spre ticalosia mea ! Priveste dintru inaltimile Tale cele sfinte spre
rugaciunea smeritului robului Tau si nu trece cu vederea rugaciunea mea. "Slabeste-ma, ca sa ma odihnesc mai inainte de a ma
duce" acolo deunde nu ma voi mai intoarce. Ca un om am pacatuit, ca un Dumnezeu iarta-ma. Caci Tu cunosti, Stapane, alunecarea
lesnicioasa a firi omenesti si cum ca "plecat este cugetul omului cu osardie spre cele rele, inca din tinerete". Adu-Ti aminte ca
din pamant suntem. Adu-Ti aminte ca Tu singur esti curat si fara de prihana si neintinat, iar noi toti intru certari si canonisiri
suntem. Adu-Ti aminte de indurarile Tale cele din veac si de mila Ta, si sa nu ma osandesti cu faradelegile mele, nici sa-mi
rasplatesti dupa pacatele mele. Stiu multimea faradelegilor mele, ca mare este si fara numar. Dar stiu si noianul iubirii Tale de
oameni, ca nemarginit este si nebiruit. Ca Tu esti cel ce ridici pacatul lumii, Care te-ai pogorat din cer pe pamant, ca sa cauti
oaia cea ratacita si pierduta, Pastorul cel bun, Cel ce iti pui sufletul pentru oi, si ai venit in lume sa mantuiesti pe cei pacatosi,
dintru care cel dintai sunt eu.

Miluieste, Milostive, faptura mainilor tale ! Sa nu te scarbesti de mine, nevrednicul, ci indura-Te spre faptura Ta. Cel ce pentru
mine cruce ai rabdat si semnele ranilor ai primit si m-ai vindecat, sterge ranile mele cu leacul milostivirii si cu buretele iubirii de
oameni. Caci toate le poti si nimic nu iti este Tie cu neputinta. Da umilinta inimii mele ceie impietrite, usureaza-mi greutatea
constiintei, primeste lacimile mele si suspinarea ca pe ale desfranatei si ca pe ale lui Petru, cel dintai dintre Apostoli. Primeste-
mi aceasta marturusire si pocainta, Cel ce ai primit gandul bun al talharului pe cruce. Primeste rodul buzelor mele ca pe o jertfa
vie, bine primita intru miros de buna mireasma.

Ma rog, imblanzeste-Te! Ma rusinez, indupleca-Te! A pacatuit si Manase imparatul, dar nu s-a pierdut, pentru ca s-a cait. A
pacatuit si David mai inainte de acela, dar plangandu-si pacatul, s-a miluit. Multe pilde de acest fel am, care potolesc si mangaie
mahniciunea mea, care gonesc de la mine deznadajduirea, si hranesc nadejdea mantuirii mele. Mangaie si Tu inima mea, Parintele
indurarilor si Dumnezeu a toata mangaierea. Odihneste-o si fa-i bine cu izvorul milei Tale si al bunatatilor. Multe ai facut din
veac, mari si minunate, slavite si infricosate, carora nu este numar. Iar daca pe mine, curvarul, ma vei mantui, mai multa si mai
mare minune vei face. Ca atat de mare este puterea milostivirii si a iubirii Tale de oameni, incat si din noroi margaritar face si
din fiu al gheenei fiu al imparatiei savarseste.

Si inca voi striga catre Tine, Domnul meu, si catre Dumnezeul meu ma voi ruga: Ocarmuieste ramasita vietii mele dupa voia Ta.
Intareste-ma intru frica Ta. Intemeiaza-ma intru dragostea Ta si cu multimea bunatatii Tale sfarsit bun si vrednic iubirii Tale
de oameni daruieste-mi. Cauta cu mila si cu iubire de oameni spre oasele mele si spre incheieturile mele si spre toata alcatuirea
fapturii mele si la loc de repaos si de odihna calauzind ticalosul meu suflet, asaza-l. Caci multe lacasuri sunt la Tine, fiecaruia
dupa vrednicie impartindu-i.

Si inca ma rog si cer: Da, Doamne, si dar de pricepere nevredniciei mele ca sa inteleg cele bine placute Tie si de mie folos. Si nu
numai sa le inteleg, ci sa le si implinesc, ca sa nu fiu biruit si sa nu fiu impreuna cu cei deserti, sa nu faptuiesc cele necuvioase.
Prin nemarirea desarta sa ma smeresc impreuna cu cei smeriti, cu cei ce patimesc impreuna sa patimesc, celor ce gresesc sa le
iert. Pentru ca stiu ca de nu voi ierta, nu mi se va ierta. Pentru aceasta ma rog: Iarta toate tuturor celor ce imi gresesc mie,
caci nu ei sunt de vina, ci eu, ticalosul, cel ce nu fac voia Ta si nu pazesc poruncile Tale. Celor ce ma iubesc pe mie, rasplateste-le
cu bogatele Tale daruri. Pe parintii cei duhovnicesti si fratii pe care mi i-ai dat, miluieste-i Milostive, ca si pe mine, cu judecatile
pe care le stii, indurandu-Te cu iubire de oameni.

Aceste cuvinte ale rugaciunii mele sa mijloceasca pentru mine si cat traiesc si dupa ce voi muri eu. "Sa se indrepteze
marturisirea aceasta si lacrimile ca o tamaie inaintea Ta". Astept in fiecare zi moartea cea de netrecut. Trupul meu cel ticalos
ingroparii dandu-se, se va strica, si Tu il vei invia, datatorule de viata nepieritor, in vremea Invierii. Iar duhul meu in mainile
Tale il pun.

Odihneste, Sfinte Stapane, intru lumina viilor si in lacasul celor ce se veselesc si pe parintii, stramosii, si pe fratii mei, robii
Tai binecredinciosi, si pe cei ce mi-au poruncit mie, nevrednicului, sa ma rog pentru dansii, si tuturor celor ce intru buna
credinta s-au savarsit, iarta-le. Caci, desi am pacatuit, dar nu ne-am departat de la Tine, nici "am intins mainile noastre catre

7
dumnezeu strain", ci pe Tine Te-am cunoscut, si pe Tine Te-am iubit, si intru Tine am crezut, si Tie ne inchinam, Unuia Dumnezeu
in Treime, catre Tine ne rugam, si intru Tine nadejdile mantuirii le punem. Miluieste-ne pe noi dupa mare mila Ta, si ne
mantuieste intru Imparatia Ta cea cereasca.

Cu adevarat, Doamne al meu, Doamne, asa sa se faca acestea intru noi, cei ce nadajduim spre Tine, pentru cea multa si
necovarsita bunatate a Ta si pentru milostivirea si iubirea Ta de oameni cea negraita, pentru rugaciunile preaslavitei, prea
laudatei, preabinecuvantatei si cu dar daruitei, Preasfintei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioarea
Maria, ale Puterilor celor ceresti si intelegatoare si ale tuturor sfintilor care din veachine Ti-au placut Tie. Amin. Amin. Amin.