Curs I:

Friday, October 05, 2012

12:06 PM

Curs Page 1
Curs II: Tesuturile epiteliale
Friday, October 12, 2012
10:09 AM

Curs Page 2
Curs Page 3
Curs Page 4
Curs Page 5
Curs Page 6
Curs Page 7
Curs Page 8
Curs Page 9
Curs Page 10
LP I : Preparatul microscopic
Friday, October 05, 2012
12:06 PM

Preparatul microscopic peranent

Ete alcatuit dintr-un oiect de analizat , subtire si transparent, inglobat intr-un mediu de montare
transparent , mbele cuprinse intre lama si lamela.

Scop

Asigurarea conservarii structurii celulare si a raportului dintre acestea pe timp nelimitat .

Aplicatii practice

In clinica
Laboratoare de anatomie patologica
Medicina legala
In scop didactic

Etapele de obtinere a prearatului:

1. Prelevarea
Poate fi bioptica sau necroptica. Pentru varianta bioptica de la om sau animal viu , prin
interventie chirurgicala , punctie sau aspiratie endoscopica. Pentru varianta necroptica ,
dupa sacrificarea animalului , in scop de cercetare sau diagnostic.
2. Fixarea
Procedeu fizic sau chimic prin care sunt oprite procesele vitale . Fixatori :
Fizici ( inghetarea )
Chimici ( simpli - formol , acetona , alcool metilic - sau amestecuri fixatoare )
3. Spalarea
Opreste procesul de fixare, se poate realiza cu apa sau alcool .
4. Includerea
Se realizeaza intr-un material solid n vederea sectionarii pieselor la dimensiui de ordinul
micronilor . Includerea la parafina este cea mai des intalnita in practica.
5. Sectionarea
Se realizeaza cu ajutorul microtoamelor , obtinandu-se sectiuni sub forma de panglici
( seriate ) .Grosimea sectiunilor intre 5-7 .
6. Colorarea/impregnarea
Modificarea indicilor de refractie pentru a creste contrastul intre diferitele componente
celulare sau tisulare cu ajutorul coloratilor .
7. Montarea
Are ca scop protejarea sectiunilor frgile de deteriorari , conservarea colorantilor si
asigurarea uni mediu optim pentru examinarea la microscop.
8. Etichetarea
Se noteaza tipul celulelor sau al tesutului metoda de colorare si data obtinerii praratului.

Laborator Page 11
 LP II: Tesutul epitelial
Tuesday, October 16, 2012
4:04 PM

Prezinta o margine libera aflata in raport cu exteriorul corpului ( epidermul ) sau cu lumenul organelor
cavitare ). Tesutul epitelial are multiple functii . Dupa functiile predominante se poate imparti in :
1. Tesut epitelial de acoperire
Captuseste organele cavitare sau acopera corpul.
2. Tesutul epitelial glandular
Tesutul ce apartine glandelor endocrine sau exocrine
3. Tesutul epitelial senzorial
Intalnit la organele de simt

1. Epiteliile de acoperire
Prezinta drept caracter , faptul ca sunt dispuse in suprafete si prezinta doua fete. Una priind totdeauna
spre un lumen sau spre exterior ( epiderm ) cealalta fiind totdeauna asezata pe tesut conjunctiv prin
intermediul membranei bazale , exceptie facand glandele cu secretie externa ( glandele sebacee )

Clasificcarea epiteliilor de acoperire se realizeaza dupa mai multe criterii:

Dupa forma celulelor:

a. Celule pavimentoase ( scoamoase )
b. Ceule cubice
c. Celule cilindrice ( columnare )

Dupa forma nucleului

a. Turtit
b. Sferic
c. Oval

Dupa numarul de straturi de celule

a. Epitelii simple ( unistratificate ) - prezinta un singur strat de celule pe membrana bazala
Pavimentoase
Cubice
Cilindrice
b. Epitelii stratiifcate - prezinta doua sau mia multe straturi de celule suprapuse . Frma
celulelor din stratul apical determin denumirea tesutului. :
Pavimentoase
Cubice
Cilindrice
De tranzitie
c. Epiteliu pseudo-stratificat - prezinta un strat de celule pe membrana bazala , dar ucleii
situati la diferite inaltimi da impresia de stratificare.

Unele epitelii pot prezenta la polul apical al celulelor , elemente functionale ca :

Cili
Cuticula striata
Margine in perie
In aceasta situatie denumirea spiteliului va fi - epiteliu stratificat cilindric ciliat

Laborator Page 12
Localizarea epiteliilor

Epiteliu simplu turtit

Endoteliu vascular si mezoteliu ( pleura pericard - peritoneu )

Epiteliu simplu cubic

Tubi renali , canale excretoare ale glandelor

Epiteliu simplu cilindric

Epiteliul tubului digestiv de la stomac la rect

Epiteliu stratificat pavimentos

Poate fi cheratinizat ( esofag, cavitate bucala , cavitate vaginala ) sau necheratinizat

Epiteliu stratificat cubic

Canale excretoare ale glandelor

Epiteliu stratificat cilindric

Uretra

Epiteliu pseudostratifcat
Captuseste traheea , bronhiile si cavitatea nazala

Epiteliu polimorf
De tranzitie sau uroteliu - este localizat la nivelul vezicii urinare si ureter

Laborator Page 13
LP III: Tesut epitelial glandular
Tuesday, October 23, 2012
4:18 PM

Clasificare

1. Dupa modul de

2. Dupa modul de alcatuire :

a. Celula caliciforma

Glandele exocrine multicelulare

prezinta o portiunea secretorie numita adenomer si o portiune ductala captusita de epiteliu

Glandele contin pe langa epiteliul gandular secretor vase , tesut conjunctiv si nervi. Glandele pot fi sau
nu inconjurate de o capsula conjuctiva . Pot exista septuri de tesut conjuctiv care coparimenteaza glanda
in lbi si lobluli.

Clasificarea glandelor exocrine multicelulare

Dupa carateristicile ductului excretor

Simple ( prezinta duct excretor unic , neramificat

Glande compuse ( duct excretor ramificat )

Dupa forma adenomerului

Glande tubulare :
Simple ( glanda Liberkuhn )
Glomerulare ( glandele sudoripare )
Ramificate ( glandele gastrice )
Glande acinoase :
Glandele salivare mici
Glanda sebacee
Glande tubulo acinoase ( glanda mamara )

Dupa natura produsului de secretie

Celulele epiteliale secretoare pot prezenta secretie seroasa ( proteica ) sau secretie mucoasa ( glico
proteica )

Dupa modul de excretie

Merocrine - exocitoza la polul apical ( pancreasul )

Apocrine - elimina produsul de secretie cu o parte a polului apical al celulei ( glanda mamara )
Holocrine produs - ul se elimina impreuna cu celula moarta ( glanda sebacee )

Laborator Page 14
Celulele epiteliale secretoare sunt organizate in trei moduri:
1. Acini mucosi
2. Acini serosi
3. Acini mixti

Acinul mucos

Formatiune mucoasa alcatuita din 8-12 celule . Celula vacuolara. Granulele de secretie se pierd in timpul
obtinerii preparatului. Celulele mucoase prezinta nucelu turtit spre polul bazal si delimiteaza lumen larg.

Acinul seros

Formatiune alcatuita din 6-8 celule , cu citoplasma cu plaritate morfologica si intens colorata . Polul
bazal bazofil , polul apical acidofil. Celulele prezitna un nucelu rotund , pozitionat spre polul bazal si
delimiteaza un lumen mic punctiform.

Acinul mixt

Acin mucos complet care prezinta la un pol o semiluna seroasa . Semiluna Geanuzzi Ebner.

Laborator Page 15
Laborator Page 16
LP IV : Tesutul conjunctiv, celule si fibre
Tuesday, October 30, 2012
4:10 PM

Este tesutul care uneste , compartimenteaza , sustine si asigura protectia fizica si imuna a celorlalte
organe si tesuturi.

Tesutul conjuctiv prezinta fibre , celule si substanta fundamentala. Fibrele si substanta fundamentala
alcatuiesc matricea celulara.

Celulele tesutului conjuctiv

Fibroblastul

Este celula cea mai comuna a tesutului conjuctiv .

Sintetizeaza colagen , elastina si reticulina.
Fibroblastul este o celula cu prelungiri ramificate
citoplasma bazofila
nucelu oval ( eucromatic ) , cu 1-2 nuceloli.

Fibocitul

Este o celula mai putin activa metabolic , este mai mica

Fusiforma cu mai putine prelungiri citoplasmatice.
Citoplasma putina , acidofila .
Nucleu alungit heterocromatic.

Adipocitul alb

Forma rotunda - ovala cand este izolat / poligonala cand este in grupuri
Prezinta o singura picatura lipidica ( unilocular )
Citoplasma redusa la o lama fina in jurul nucelului, impinsa la periferie
Nucelu excentric , tahicromatic

Adipocitul Brun

Celule mai mici decat adipocitele albe.

In citoplasma se gasesc numeroase incluziuni lipidice ( multilocular ) , dandu-i aspect vacuolar.
Nucelul este central , rotund

Celulele reticulare

Prezinta functie variabila , intalnite in stroma organelor limfoide si hematopoetice.

Sunt celule stelate cu prelungiri lungi si subtiri
Nucelu rotund , palid cu nucleoli vizibili

Macrofagul

Derivat din monocitele circulante cu rol in fagocitoza si raspuns inflamator.

Laborator Page 17
 Derivat din monocitele circulante cu rol in fagocitoza si raspuns inflamator.
Forma neregulata , citoplasma cu granulatii fine ( lizozomi ) poate contine incluziuni ( particule
fagocitate - cu dimensiuni mai mari si neuniforme )
Nucelul oval / reniform situat excetnric

Mastocitul

Situat dealungul vaselor de sange

Citoplasma ontine numeroase granulatii bazofile , metacromatice ce acopera frecvent nuclul
( heparina si histamina )
Nucelul este rotund - mic , situat central

Plasmocitul

Are origine in limfocitul B , principala sa functie fiind secretia imunoglobulinelor

Forma rotunda-ovala
Citoplasma bazofila cu halou larg perinucelar
Nucleu excentric cu cromatina in spite de roata sau cadran de ceas.

Fibrele tesutului conjuctiv

1. Fibrele de colagen
Reprezinta principalul tip de fibre din tesutul conjuctiv , dispuse in fascicule sau
manunchiuri , sunt groase ondulate , dispuse in toate directiile. Nu se ramifica si nu se
anastomozeaza.
In coloratie hemalauneozina (HE ) apar in roz iar in coloratie VanGhimson in rosu.

2. Fibrele elastice
Sunt fibre izolate cu rezistenta la tensiune mai mica decat fibrele de colagen , alcatuinte din
elastina. Sunt subtiri si ramificate , cu traiect ondulat. Pot forma retele si pot fi dispuse
uneori sub forma de lamele ( peretele aortei ).
Se evidentiaza in coloratie speciala - orceina cand apar colorate in cafeniu-roscat.

3. Fibrele de reticulina
Sunt cele mai subtiri si formeaza o retea delicata . Intalnite in stroma organelor limfoide si
hematopoetice precum si in ficat si in glande endocrine.
Se observa doar in coloratie speciala - impregnarea argentica cand apar in negru.

Substanta fundamentala
Este amorfa , transparenta cu proprietati de gel semifluid. Inconjoara celulele si fibrele tesutului
conjuctiv. Alcatuita din glicozaminoglicani si proteoglicani. Are aspect omogen in microscopia optica.

Laborator Page 18
LP V: Varietati de tesut conjunctiv
Tuesday, November 06, 2012
4:05 PM

Clasificare

Se face dupa abundenta si proprietatile celulelor , fbrelor si substantei fundamentale .

I. Tesut conjunctiv propriu

1. Tesut conjunctiv lax
2. Tesut conjunctiv dens
a. Neordonat ( derm )
b. Ordonat ( tendon si aponevroza )

II. Tesut conjunctiv specializat

1. Tesut conjunctiv elastic
2. Tesut conjunctiv reticular
3. Tesut conjuntiv mucular
4. Tesut conjunctiv adipos

III. Tesut conjunctiv de sustinere

1. Cartilaj
2. Os

Tesut conjunctiv lax

Prezinta fibre de toate tipurile , ce nu sunt dispuse ordonat. . Este un tesut flexibil , bine vascularizat cu
rezistenta mecanica limitata. Celulele sunt numeroase , predomina fibrocitele si macrofagele .

Localizare

Dermul papilar
Corion
Submucoasa tubului digestiv
In jurul fasciculelor vaselor sanguine si limfatice

Tesutul conjunctiv dens neordonat

Prezinta fibre de colagen , dispuse in fascicule , fara o orientare precisa ( in toate directiile )

Localizare

Dermul profund

Tesutul conjunctiv dens ordonat

Fibrele de colagen sunt foarte abundente si dispuse in fascicule groase , paralele , orientate in aceeasi
directie . Celulele sunt mai putn numeroase, fata de tesutul conjunctiv lax. Sunt fibrocite cu forme si

Laborator Page 19
directie . Celulele sunt mai putn numeroase, fata de tesutul conjunctiv lax. Sunt fibrocite cu forme si
denumiri distincte.

Tendon

Alcatuit din fibre primare de fibre de colagen , inconjurate de endotenoniu , fascicule secundare ,
preitenonium tot tendonul fiind inconjurat de epitenonu. Celulele se numesc tenocite si prezinta nuceli
alungiti dispusi paralell cu fibrele de colagen .

Aponevroza

Alcatuita din fascicule de fibre de colagen dispuse in mai multe planuri . In acelasi plan fibrele sunt
paralele , fibrele unui plan sunt perpendiculare pe cele ale planurilor adiacente. ( aspect de tesatura ) .
Celulele sunt dispuse printre fibre ( fibrocite )

Tesutul conjunctiv elastic

Predomina fibrele elastice , intre ele se afla rare fibre de colagen . Fibrele elastice pot fi dispuse in retea
sau sub forma de lamele .

Localizare

Ligamentele galbene ale coloanei vertebrale

Peretele aortei

Tesutul conjunctiv reticulat

Prezinta fibre de reticulina , dispuse in retea . Celulele in retea au aspect caracteristic.

Localizare

Stroma organelor limfoide si hematopoetice

Tesutul conjunctiv mucoid

Prezinta substanta fundamentala foarte bogata , dand aspect gelatinos. Celule reprezentate de
fibroblaste , in numar mare.

Localizare

Cordon ombilical ( gelatina Wartton )

Pulpa dintilor tineri

Tesutul adipos alb

Prezitna adipocite albe , intr-o retea de fibree reticulare , asociate cu numeroase capilare.

Localizare

Laborator Page 20
Localizare

Hipoderm
Zona retro-peritoneala
Zonele palmare, plantare
Intraorbital cu rol de protectie mecanica

Tesutul adipos brun

Prezinta adipocite brune.

Localizare

La nivelul grasimii perirenale a nou-nascutului

Laborator Page 21
LP VI: Tesuturile conjunctive cu functii speciale
Tuesday, November 13, 2012
4:20 PM

Tesuturi conjunctive de sustinere

Tesutul cartilaginos

Este semirigid , semidur. Apare in S5 , si este format din :

Celule
Fibre
Substante fundamentale
Nu prezinta nervi , vase sanguie si limfatice. Se hraneste prin difuziune .

Clasificarea cartilajului se face dupa fibre si raport celule-matrice.

Vom avea astfel trei tipuri :
Cartilaj hialin
Cartilaj elastic
Cartilaj fibros

Structura generala

Celulele sunt reprezentate de condroblaste, condrocite in condroplaste.

Matricea esxtra celulara poate fi :
Teritoriala ( in jurul lacunei )
Interteritoriala ( la periferia cartilajului hialin si elastic , intalnim pericondrul )
Unitatea funtionala a cartilajului este condronul.

Cartilajul hialin

Este cel mai raspandit. La embrioni formeaza sheletul axial al membrelor . La adult este localizat la
nvelul laringelui, bronhiilor, capetelor ventrale ale coastelor, capetele de crestere al oaselor lungi si
suprafata articulara ar unor oase. Macroscopic este alungit si are o culoare gri-albastrui.

Pericondrul

Localizat la periferie si prezinta doua straturi:

Fibrilar ( bogat in fibre )
Condrogenic ( bogat in celule )

Pericondrul asigura cresterea prin apozitie , dar si nutritia cartilajului . Acesta prezentand vase
sanguine , limfatice si nervi.

Celulele cartilaginoase

Sunt adapostite in lacune , sapate in matrice ( condroplaste ). Celulele sunt dispse in grupuri izogene si
pot avea organizare axiala sau coronara.

Matricea cartilaginoasa

Prezinta fibre de colagen si substana fundamentala , omogena si bazofila. Fibrele de colagen nu se

evidentiaza , deoarece au acelasi indie de refractie cu substanta fundamentala. Matricea poate fi :

Laborator Page 22
evidentiaza , deoarece au acelasi indie de refractie cu substanta fundamentala. Matricea poate fi :
Teritoriala
Interteritoriala.

Cartilajul elastic

Localizare in epiglota, pavilionul urechii, laringe si canalul auditiv extern. Macroscopic, in stare proaspata
are culoare galbena si este opac flexibil. Organizare histologica. Celulele sunt in numar mai mare decat
la cartilajul hialin.

Organizare histologica :

Organizate in grupuri izogene mici. Matricea prezinta fibre elastice , organizate in manunchiuri in jurul
grupurilor de celule . Matricea prezinta si fibre de colagen . Cartilajul elastic prezinta pericondru.

Carilajul fibros ( fibrocartilajul )

Localizat in discurile intervertebrala , simfiza pubiana si unele cartilaje articulare. Fibrocartilajul poate fi
asociat cu tesut conjunctiv dens in ligamente si tendoane. Este foarte rezistent , nu se deformeaza la
presinui mari .

Organizare histologica :

Celulele sunt condrocite rare , asezate in siruri mici printre fibre. Prezinta substnata fundamentala
redusa si nu prezinta pericondru

Laborator Page 23