Sunteți pe pagina 1din 12

PERETIRolul structural si functional

In ceea ce priveste capacitatea de preluare a incarcarilor, peretii pot fi clasificati dupacum urmeaza:I)
Structurali
sau
portanti
, atunci cand preiau pe langa greutatea proprie incarcari transmise de alte elemente de constructie (ex:
plansee sau grinzi aleacestora etc.) si/sau incarcari laterale (orizontale) din vant sau seism; in cel
dinurma caz sunt proiectati special pentru a creste rigiditatea de ansamblu a structurii(pereti de
contravantuire). Pot fi atat interiori cat si exteriori.II)
Nestructurali
sau
neportanti
, a caror greutate este preluata de elementul derezistenta pe care sunt executati (planseu, grinda) si care
preia intreaga greutate aperetelui respectiv.
Peretii despartitori
sunt numai interiori, compartimentand spatiul din planulde nivel, in timp ce
peretii de umplutura
pot fi atat interiori cat si exteriori,deoarece umplu spatiul cuprins intre stalpi/diafragme si grinzi, in
cazulstructurilor in cadre sau mixte.
Peretii-cortina
sunt elemente speciale de fatada care imbraca structura derezistenta, iar scheletul lor portant este
suspendat de elementele structurale alecladirii (plansee, grinzi, stalpi, diafragme). Ei preiau numai
incarcarile directe dinvant, normale pe suprafata lor, nu preiau incarcari gravitationale (acestea
sunttransmise elementelor structurale ale cladirii prin intermediul scheletului derezistenta) si trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de confort impuseelementelor de inchidere ale unei cladiri (subsistemul
anvelopa
).Considerand multitudinea rolurilor unui perete, acestia trebuie in general saindeplineasca diferite
functiuni in cadrul ansamblului cladirii. De aceea, in functie derolul preponderent, clasificarea
defectiunilor se va face in mod diferit.Un perete poate indeplini in principal una dintre urmatoarele
functiuni
:
a.
Sa
preia incarcarile
transmise de alte elemente structurale sau nestructuralefie direct, fie indirect, terenului de fundare (prin
intermediul fundatiilor directe sauindirecte), asigurand rezistenta si stabilitatea cladirii la incarcari
verticale siorizontale (peretii portanti, peretii de contravantuire, diafragmele);
b.
Sa asigure conditiile de
confort in exploatare
(izolatie termica adecvata, izolareacustica, sa fie igienici, etansi - ca parte componenta importanta a
anvelopei cladirii
(cazul peretilor exteriori), sa aiba aspect placut din punct de vedereestetic etc.;
c.
sa realizeze
compartimentarea in plan

1
in conformitate cu cerintele impuse dedestinatia cladirii si de planurile de arhitectura aferente.Exigentele
impuse prin regulile fizicii constructiilor intervin hotarator in stabilireacaracteristicilor peretilor
exteriori; din punct de vedere static insa, structura peretilor se va afla sub incidenta altor clasificari si
evaluari. Aceasta inseamna ca pentrudefectiuni similare vor trebui luate in considerare fie unele, fie
celelalte dintre criteriilede evaluare, analiza facandu-se dupa caz. In procesul de examinare a
defectiunilor constatate la pereti, este adeseori greu de stabilit care a fost cauza producerii lor side a o
delimita in mod cert, deoarece un anumit defect poate avea mai mult decat ocauza la baza producerii sale. Solutia de
reparare/reabilitare poate fi validata numaiatunci cand aceste cauze multiple au fost categorisite in mod
corespunzator.
Cea mai mare parte a defectiunilor
se produce din cauza altor elemente/structuri. Un
al doilea grup de defectiuni
este consecinta incarcarilor exterioare cu valori marica: suprasarcini, actiunea vantului, presiunea unui
masiv de pamant etc.In producerea acestor doua grupuri de defectiuni
coeficientul de zveltete
alelementului are un rol hotarator. In fine,
al treilea grup de defectiuni
se poate produce sub efectul fenomenelor fizice(transfer termic, difuzia vaporilor, ploi torentiale, inghet
etc.).Defectiunile la pereti se dezvolta treptat si majoritatea lor nu sunt o sursa deprobleme grave sau
accidente. Cele mai multe apar sub forma de fisuri.Evaluarea lor poate fi facuta de catre IMI numai in
cazul in care acesta este capabilsa faca o deosebire clara intre diferitele tipuri de deteriorari, de ex. sa
faca distinctieintre fisurile/crapaturile superficiale si cele care afecteaza/altereaza structura zidariei.O
importanta mai mare trebuie acordata aparentelor care indica defectiuni
active
(variabile in timp), fata de cele consolidate intr-o forma finala (care s-au oprit dinevolutie).
60
Coeficientul de zveltete
este util in evaluarea stabilitatii structurale a unei cladiri inrevizie. Inaltimea peretelui, grosimea, lungimea in
plan si modul de rezemare pecontur determina valoarea coeficientului de sveltete. Se recomanda sa se
verificedaca valoarea acestuia se incadreaza in prevederile normativelor in vigoarereferitoare la lucrari
de zidarie (din caramida, blocuri etc.) tinand seama de modul deaplicare si distributia incarcarilor,
precum si de valoarea lor. In acest scop, peretii seconsidera ca sunt limitati in inaltime de catre plansee,
iar in lungime de peretiitransversali pe directia lor, de stalpi, contraforti si alte elemente de rigidizare
(inclusivcosuri de fum). Aceste lungimi separate se masoara si se considera in raport
cucalitatea/rigiditatea legaturii acestor elemente perimetrale cu peretele. Oricemodificare survenita la
elementele de contur (ex: desfiintarea unor peretitransversali) va atrage dupa sine modificari ale valorii
coeficientului de zveltete aleperetelui adiacent. Un practician cu experienta va fi capabil sa stabileasca,
dupa oevaluare sumara a constructiei in ansamblu, daca cladirea se simte bine si dacapoate sa apara
vreo problema legata de conformarea structurala si de varsta sa.Odata evaluata conditia peretilor
principali si modul in care se presupune ca acestiasunt capabili sa preia incarcarile la care sunt supusi,
IMI poate sa ia in considerare siceilalti factori care vor stabili daca acei pereti sunt satisfacatori sau nu:
rezistenta laumezirea prin ascensiune capilara care patrunde in pereti (igrasie), eficienta dinpunct de
vedere termic, acustic etc.
Recunoasterea structurala
De regula examinarea vizuala si masurarea pot solutiona in mod curent problemarecunoasterii
structurale a peretilor. Daca nu mai exista documentatie (planse),releveul pozitiei peretilor va fi util

2
pentru identificarea peretilor structurali si pentru astabili astfel sistemul structural al cladirii. Prin
corelarea cu caracteristicile structurale alematerialelor folosite se vor stabili gradul de deterioraresi
urgenta cu care trebuie efectuate lucrarile de reparatii.Un perete structural va avea o
conformare tipica
, in functie de pozitia sa in cadrulansamblului constructiei:
a. Pereti exteriori,
cu structura omogena sau neomogena , caredepinde si de materialuldin care sunt executati. Peretii exteriori, ca
orice element al anvelopei, trebuie sa asigureetanseitate si conditiile de confort termic;
b. Pereti interiori,
care trebuie sa raspunda exigentelor referitoare la rezistenta sistabilitate.Ca urmare, grosimea totala este
in general mai mare la peretii exteriori fata de ceiinteriori, atunci cand se compara peretii executati din
acelasi tip de material.Peretii, structurali sau nestructurali, pot fi recunoscuti prin identificarea cu
precizie aurmatoarelor caracteristici:I) Sistemul structural al cladiriiII) Tipul planseelor III) Numarul de
niveluri de-a lungul carora peretele este continuuIV) Sistemul de legaturi pe contur cu alte elemente
(pereti perpendiculari pe directiasa, stalpi, grinzi etc.).
Defecte si aparentele lor, examinare
Cu toate ca examinarea directa a peretilor se poate face relativ usor, este destul dedificil sa se stabileasca
daca deteriorarea este numai superficiala sau daca patrundein perete pe o anumita adancime, punand in
pericol rezistenta si stabilitateastructurala.Pe de alta parte, examinarea vizuala are ca scop de asemenea
sa stabileasca daca deteriorarea este pasiva , adica ramane neschimbata in timp, sauactiva,inregistrandu-se o
evolutie in raport cu timpul. Un releveu detaliat al defectiunilor trebuie sa urmeze in mod obligatoriu. In
cazul fisurilor/crapaturilor, trebuie inregistrateperiodic dimensiunile lor (lungimea si deschiderea) si
trebuie amplasati martori dinipsos care, impreuna cu celelalte date, vor arata daca respectivele
fisuri/crapaturisunt active sau pasive.
Relatia dintre dimensiunile fisurilor si amploarea posibilelor urmari ale acestora esteprezentata in tabelul
de mai jos:
Nr. Deschidere
Grad de avarie Efecte/ consecinte Observatii
crt. fisuri (mm)
Fisuri foarte fine care
1 <1 Foarte usoara afecteaza aspectul
Consultarea unui
estetic
expert/ nu este
Etanseitate diminuata,
obligatorie
2 1-5 Usoara tamplarie supusa la
compresiune
Tmplrie supus la
compresiune,evile
3 5-15 Medie nglobate n perei ale
instalaiilor sanitare n
pericol de a fisura
Pereti sunt inclinatii, Consultarea unui
4 15-25 Grava planseele au expert/ este
deformatii obligatorie
Pericol de drmare a
peretelui,ferestrele se
5 >25 Foarte grava sparg, planeele n
pericolde a se prbui

3
Cel mai convenabil este sa se inceapa cu deteriorarile mecanice
. Domeniul lor estefoarte variat: prezenta cosurilor de fum, deschiderea de noi goluri in pereti,
strapungereaperetilor, retrageri, amprentarea superficiala, lovituri s.a.In multe cazuri, ele sunt o
consecinta evidenta a unor lucrari costisitoare (caracterizateprin risipa), alteori dimpotriva, sunt datorate
unor lucrari de reparatii ieftine, neglijente, deproasta calitate. In functie de dimensiuni, acestea
influenteaza mai mult sau mai putinalcatuirea structurala, dar din punct de vedere estetic sunt
intotdeauna deranjante. Unpericol serios este semnalat atunci cand pe langa suprafata deteriorata mai
apar sifisuri/crapaturi in zona respectiva fisurile reprezentand o defectiune frecventa.In general acestea
ne deranjeaza din motive estetice si provoaca o senzatieneplacuta, dar in anumite cazuri ele sunt semne
ale faptului ca echilibrul static estederanjat.Analizand categoriile de fisuri si modul in care ele sunt puse
in evidenta , pe primul planar trebui considerate consecintele deteriorarilor provenind de la fundatii
(tasari diferentiate,construirea ulterioara a unor niveluri suplimentare supraetajarea, tasari ale terenului
defundare). Aceste fisuri apar ca o consecinta aeforturilor de intindere si forfecare produse dedeformatii.
Distributia fisurilor esteneuniforma pe intreaga lungime si sunt dirijate exclusivdupa
diagonala
. Pozitia sidirectia fisurilor furnizeaza o buna informatie privind cauza carele-a determinat,acelasi lucru
fiind valabil si in situatia in care cladirea prezinta deformatii in
forma de a (sau covat invers).
Partea peretelui catre care sunt dirijate fisurile in diagonala este cea care se va tasacel mai mult .
Fisurile mai pot fi produse de miscarile diferentiale determinate de variatiile detemperatura, cand
dilatarea planseului din b.a. al acoperisului-terasa care are oizolatie termica insuficienta provoaca
deplasarea capatului superior al peretelui dededesubt (Fig.1-2). Astfel de fisuri apar in elemente cu
alcatuire neomogena, in special laimbinarile dintre ele (ex: imbinarea dintre perete siplanseu, intre
perete si elementelestructurii de rezistenta etc.).Fisurile mai pot sa apara si din cauza unei
alcatuiri constructive deficiente
: pereti dinmateriale compozite, care au valori foarte diferite ale caracteristicilor fizice si, inconsecinta, o
comportare diferita din punct de vedere termotehnic, de ex. dilatareacosurilor de fum inglobate in pereti,
contractia tocurilor de usi si ferestre etc.
Efectele dilatarii termice impiedicate
Ca urmare a unor actiuni statistice sau dinamice. Vor aparea deformatii ale peretilor.Acestea vor fi puse
in evidenta prin abaterea de la verticala ( curbare, inclinare,rasturnare, despicare s.a.); in aceste cazuri
fisurile sint si ele prezente, majoritateafiind verticale iar elemental de imparte in zone distincte.Cauzele
care le genereaza pot fi: suprasarcina locala, actiunea vintului, alunecari deteren, tasurile de fundatii,
presiunea pamintului, efectul inghetului sau cel al actiunilor dinamice induse de traficul din vecinatatea
cladirii.Un alt tip de deteriorare este provocat de umezeala, in principal de cea produsa prinascensiunea
capilara ( igrasie ) si respectiv prin condens.
Ascensiunea capilara
a apei subterane este frecventa in infrastructura cladirilor, iar cand hidroizolatia orizontala la pereti
lipseste, ea poate urca pana la peretiiparterului. O degradare destul de frecventa este aceea cauzata de
parti aleinstalatiilor fisurate sau rupte (jgheaburi si burlane pentru evacuarea apelor pluviale,instalatii
sanitare si de canalizare) sau din cauza unor defectiuni ale elementelor componente ale acoperisurilor.
Efectele acestor fenomene pot fi usor recunoscute prin examinare vizuala. Pe langaaspectul inestetic, pot
provoca probleme de sanatate ocupantilor cladirii. Mai jos prezintpereti cu pete, decolorare, tencuiala
fragila, sfaramicioasa, finisaje care se exfoliaza,tencuiala cazuta etc.
Alte efecte ale igrasiei
O alta sursa de avariere a peretilor este produsa de defectiunile care apar laacoperisuri:

4
-
discontinuitatea invelitorii
: tigle deplasate, sparte sau cazute, invelitoareasfaltica strapunsa sau fisurata s.a.,
-
jgheaburi infundate
,
burlane si jgheaburi sparte
si/sau alte defectiuni alesistemului de evacuare a apelor pluviale.O pata pe tavan, sub acoperis, indica
astfel de deteriorari; suprafata sa se extinde inperioada ploioasa si se usca in perioadele fara precipitatii
de durata mai lunga, dar tavanul ramane patat.Pericolul major in astfel de cazuri este degradarea
elementelor sarpantei, respectiv acapetelor grinzilor de planseu care reazema pe peretii portanti, in zona
deteriorata,sub nivelul acoperisului.Cateva fotografii care ilustreaza deteriorarile produse de infiltrarea
apei prininvelitoare sau din cauza altor defectiuni

Monitorizarea peretilor
In cazurile in care peretii au fost executati sau finisati recent (astfel incat nu existanici o evidenta a unor
degradari trecute), peretii vor trebui
monitorizati prin anumite procedee
. Unul dintre acestea este observarea minutioasa a fisurilor prin utilizareaunor martori rigizi (de regula
din ipsos), pentru a pune in evidenta deformatiile peorizontala si verticala care au loc intr-o perioada de
timp data. Martorii trebuienumerotati iar rezultatele masuratorilor trebuie inregistrate la intervale
regulate intr
unregistru de evidenta permanent
. Dupa perioada de timp stabilita, informatiileadunate vor arata masura si directia in care se desfasoara
deplasarea structurala sidaca aceasta este sau nu variabila in functie de sezon. Deplasarile peretilor
datorate
variatiilor de temperatura
- dilatare si contractie -pot pune in evidenta valori diferite ale masuratorilor de la sezonul cald la cel
rece. Deplasarea peretilor datorita
tasarii progresive
a unor parti din structura fata dealtele, vor fi oglindite de valoarea masuratorilor generale, cu valori de
asemeneaprogresive.
Tasarile structurale
urmate de ridicare datorita contractiei si umflarii terenurilor argiloase, vor avea moduri diferite de
desfasurare in functie de anotimp.
Dilatarea
elementelor din beton provocata de deteriorarea de natura chimica poatesa fie mai vizibila in perioada
anotimpurilor umede.
Diversitatea deplasarilor care pot fi produse de
tasarile si alunecarile de teren
esteconsiderabila. Prin monitorizarea cu acuratete este posibila confirmarea aparitieimomentelor la baza
unei parti din structura, inclinarea treptata a peretilor, momentede rotire a unor aripi proeminente
(iesinduri) ale cladirii sau alte manifestaristructurale.Nu toti beneficiarii sunt in pozitia de a se folosi de
monitorizarea fisurilor aparute inpereti, deoarece pot apare situatii in care sunt necesare decizii rapide.
Pereti cu rol de imprejmuire (liberi) sau sprijin

5
Pe langa peretii principali (structurali) ai unei cladiri, adeseori
IMI
trebuie sa evaluezepereti de sine statatori cum sunt zidurile de sprijin, peretii-parapet sau zidurile-
limitade proprietate, executate din zidarie de caramida, piatra naturala sau beton, dintrecare unele pot fi
chiar extinderi ale structurii cladirii. Astfel de pereti trebuie examinatipentru a se vedea daca sunt sau nu
verticali.

Zidurile de sprijin
pot fi deosebit de importante pentru structura unei cladiriexecutate pe un teren in panta, in ceea ce
priveste stabilitatea terenului si structurii.Urmatoarele aspecte trebuie luate in considerare:a) daca peretii
examinati pot prelua momente in bune conditii, sau nu;b) daca, in cazul zidurilor de sprijin, constructia
insasi este adecvata;c) in cazul in care materialul din care este executat peretele se deterioreaza,
apasubterana va putea patrunde in structura sa?Aceste aspecte vor fi analizate in cele ce urmeaza.In general, in
cazul
peretilor independenti
sunt recomandabile rosturile dedilatare/tasare la intervale de 9-10 m, pentru a prelua dilatarea, contractia
si tasarileocazionale care pot apare ca urmare a reactiilor chimice din beton si mortar.Rosturile de tasare
amplasate la intervale mai mici pot fi recomandabile in cazulperetilor liberi amplasati pe terenuri
instabile si unde, din motive economice, fundatiaeste una de suprafata. Pe terenuri din argila contractila
de exemplu, rosturile pot fiprevazute la 3-5 m distanta, prevenind astfel fisurarea care ar putea fi produsa
detasarea sezoniera a terenului.Acolo unde un zid de sprijin este esential pentru stabilitatea structurala,
trebuie sa seapeleze la un inginer consultant, care sa confirme in raportul su starea cladirii.Aceasta va
implica investigarea terenului din spatele zidului.Trebuie sa se aiba in vedere si valorile presiunii
capabile ale masivului de pamant.Trebuie precizat ca 25 cm este grosimea minima a
peretilor independenti
executatidin zidarie de caramida, iar la cei de sprijin, aceasta trebuie sa creasca treptat sprebaza, pe masura
ce inaltimea depaseste 90 cm.Se utilizeaza zidarie din caramida speciala, care nu necesita protectie
impotrivaagentilor atmosferici. Zidaria din caramida obisnuita ar trebui etansata si sa aibaprevazuta o
hidroizolatie orizontala, altfel ar fi expusa pericolului de deteriorare prininghet-dezghet.Pentru
peretii independenti
trebuie prevazuta o etansare la min.50 cm,plus o hidroizolatie orizontala la partea superioara si la cea
inferioara, care permitutilizarea caramizii obisnuite in conditii normale , dar sub nivelul
hidroizolatieiorizontale sunt necesare caramizi speciale.O verificare a coeficientului de zveltete se
recomanda in cazurile nesigure,acordandu-se o atentie deosebita marcii mortarului, care este adeseori
scazuta,zidariei exterioare din caramida sau piatra naturala, mai ales atunci cand este veche.

Este indicat sa se utilizeze pietre de zidarie speciale, rezistente la inghet si la agentiiagresivi chimic din
apa subterana. Zidaria din caramizi sau pietre obisnuite, care ar putea sa nu reziste in astfel de conditii,
nu ar trebui utilizate in conditiile unei expuneriintense. Ele pot fi folosite in cazul expunerii normale, cu
conditia luarii anumitor masuri de prevedere cum ar fi prevederea impermeabilizarii, a
hidroizolatieiorizontale la capatul superior si la baza peretelui, ca si prevederea unor
coronamenteadecvate, cu marginile in consola.In cazul unui zid de sprijin de greutate din beton , sub
hidroizolatia

6
orizontala de la baza este necesara o elevatie din caramida speciala. Cand trebuiedrenate mari cantitati
de apa subterana, este bine ca tuurile prin care ajunge apa ladrenuri sa aiba panta inversa, evitandu-se
astfel acumularea/stationarea uneicantitati mari de apa langa perete si zonele pavate.

1 hidroizolatie orizontala 1 hidroizolatie orizontala


Sectiune transversalaprintr-un zid de sprijin Perete liber (imprejmuire) Zid de sprijin din beton cu stat
exterior cu zidarie din caramida

7
8
Tipul
P i a t r a d e Pozitia
T i p P
z i d a r i e / m a t e r i a l structural Utilizat incepind cu:
peretelui
a l cladirii
( m o n o s t r a t )P e r e t i c u s t r u c t u r a o m o g e n a

a) caramizi din lut, -exterior (d25cm) -structuri cu pereti a , b si c:


b ) caramida arsa (ceramica) -interior (d20cm) portanti din zidarie; - Antichitate pana in
plina -timpan(d 20cm) - structuri mixte prezent
c) zidarie de piatra naturala ( b si c se mai gasesc (pereti portanti si
in pereti de subsol, cadre din b.a)
fundatii de suprafata)
d) caramida cu goluri -exterior (d25cm) -structuri cu pereti (d) 1950-1960.
e) blocuri ceramice -interior (d20cm) portanti din zidarie; (e) aprox. 1970
f ) blocuri din BCA -timpan (d 20cm - structuri mixte (f ) 1960-1970
(pereti portanti si
cadre)
g) beton simplu, turnat monolit - pereti de subsol - pereti de subsol g) 1950-1960
exteriori si interiori pentru oricare
d = 25 50 cm dintrestructurile de
mai sus;
- structuri cu diafragme;
- structuri mixte.

h) beton armat: i) si ii): i) si ii): h -i) 1950-1960


i) monolit pereti - structuri cu h -ii) 1960-1970
ii) panouri prefabricate portanti/ diafragme diafragme numai i): (nu se maiconstruiesc
interioare - structuri mixte si cu dupaanii 80)
i) d 15 cm nucleu:
ii) d 14 cm diafragme si cadre

9
Tipul
Piatra de Construite incepind
Pozitia structural
zidarie/material din:
peretelui a l cladirii
Z i d a r i e d i n c a r a m i d a, b l o c u r i m e t a l i c e, b e t o n

Zidarie mixta: - exterior -structuri cu pereti - Antichitate


a. caramida + piatra naturala; (d 25cm) portanti din zidarie; (Imperiul Roman)
b. caramida + beton monolit + sau perete incontactcu - structuri mixte(pereti
piatra artificiala si alte solul (in specialpereti portanti in
combinatii; desubsol,dar pot fi infrastructura si
Nota: gasiti si lafundatiile schelet din lemn in
toate straturile componente sunt desuprafataale suprastructura
portante si legate intre ele cladirilor vechi)
c) zidarie din caramida sau exterior - structuri cu pereti Aprox. 1980
blocuri, izolatie termica (d = 25cm +straturi portanti din zidarie;
sifinisaje; se mai pot adauga sau nu suplimentare) - structuri mixte(pereti
si alte straturi, cu diferite portanti si cadre din
functiuni (ventilare,suport, b.a.).
rigidizare, bariera de vapori
etc.)
d) Beton armat monolit lacare se -exterior - structuri cudiafragme; Aprox. 1960 (nu se mai
adauga termoizolatie. In functie d = min.15 cm +straturi - structuri mixte si cu executa)
de rigiditatea acesteia, va fi suplimentare nucleu.
sau nu necesar un strat de
protectie.
e) panour i prefabricate din beton - exterior i) si ii): 1960-1970
armat, cu doua sau trei straturi d = min.12.5 cm - structuri cu diafragme; (executia lor s-aoprit
(cunoscute ca structuri de tip +straturile de numai i): dupa anii80).
sandwich). termoizolatie si de -structuri mixte si cu
protectie nucleu:diafragme si
cadre.

10
11
12