1330 La virsta de cincisprezece ani, Eduard III al Angliei conduce o revolta a nobililor

incununata de succes impotdva regentei mamci sale, regina Isabela, si a iubitului acesteia, Roger
Mortimer, cel care-l ucisesese Eduard II (1327).
n. Eduard, print de Wales (Prin(ul Negru) (1330 -1376), general englez.
1332 Intensificindu-si eforturile pentru obtinerea tronului Scotiei, Eduard de Baliol ataca Scotia
m fruntea unei armate neregulate de corsari si exilati scotieni; el invinge armata sco(iana de sub
comanda contelui de Mar printr-un atac-surpriza desfasurat pe timp de noapte la Dupplin Muir.
Eduard III al Angliei invadeaza Scotia, invingandu-i drastic pe scotieni la Halidon Hill (1333);
David II al Scotiei se refugiaza in Franta.
1337 Incepe Razboiul de O Sutade Ani (1337-1453): lunga serie a neintelegerilor dintre
Franta si Anglia avea ca sursa o rivalitate cu radacinile in pretentiile feudale ale regilor englezi
asupra domeniilor franceze. Filip VI al Frantei respinge pretentiile engleze asupra pamanturilor
franceze (1337); Eduard III al Angliei se proclama rege al Frantei (recunoscut de imparatui
german Ludovic IV) si porneste atacuri asupra Frantei din baze situate in Flandra (1338 - 1339).
1338 n.Caro IV(1338-1380),monarh francez(d. 1364-1380).
24 iunie 1340: flota lui Eduard III al Angliei distruge flota Frantei la Sluys ; Eduard asediaza
Tournai, dar mai apoi accepta un armistitiu.
1342 n. Henric Percy, primul contede Northumberland (1342- 1408), militar englez.
1345; Eduard III al Angliei are o campanie in Bretagne.
1346 Aliat cu Franta, David II se reintoarce in Scotia si invadeaza Anglia, dar este invins si luat
prizonier la Neville's Cross ; va fi eliberat citiva ani mai tirziu, contra unei rascumparari (1357).
-armatele franceze sub comanda lui Ioan, duce de Normandia, fiu lui Filip VI, invadeaza
Gasconia, in sud-vestui Frantei revendicata de Anglia prin Aquitaine, si care va deveni un
important camp de lupta in Razboiul de 0 Suta de Ani (1346); francezii asediaza apoi Aiguillon
(aprilie-august 1346).
-Eduard IIl si o armata engleza invadeaza nordul Frantei, debarcand la Cherbourg (iulie 1346) si
cucereste Caen; afland ca francezii au ridicat asediul de la Aiguillon, englezii se retrag la nord de
fluviile Sena si Somme, n timp ce armata lui Filip, pe malul estic al fluviului, mpiedica orice
traversare. In cele din urma , Eduard a reperat un vad descoperit, a traversat fluviul s i s i-a dispus
armata n formatie de lupta pe un deal ntre Crecy s i Wadicourt.
-26 august 1346 Pe campia de linga Crecy-en-Ponthieu, armata franceza de sub comanda lui
Filip VI si loan, duce de Normandia, dau piept cu englezii condusi de Eduard III, de fiul acestuia
Eduard (Printui Negru) si de generalul Warwick. Aceasta victorie a englezilor va confirma lectia
de la Courtrai, ca infanteria era capabila sa riposteze cavaleriei.
Trupele lui Eduard erau dispuse n trei divizii, toate desca lecate, cu arcas i s i sulitas i galezi n
primele ra nduri. Francezii au sosit dupa -amiaza. Arcas ii lor genovezi au deschis lupta, dar ploaia
le sla bise corzile arbaletelor s i au fost rapid anihilati de arcas ii galezi, care-s i demontasera
arcurile s i le pa strasera corzile uscate. Cavalerii francezi, nera bda tori sa obtina victoria, s-au
na pustit n fata dar, neava nd posibilitatea sa se desfa s oare din cauza ca mpului restra ns de lupta ,
au fost rapid zdrobiti de arcas i s i sulitas i. Ba ta lia s-a transformat atunci ntr-o serie de s arje
unii istorici mentiona nd ca s-au efectuat nu mai putin de cincisprezece ale cavalerilor francezi
mpotriva liniilor engleze, dar n final francezii au fost respins i s i nainte de la sarea noptii se
aflau n retragere.
Intre zece mii si douazeci de mii de cavaleri - ,,floarea cavalenei franceze", impreuna cu regele
Ioan al Boemiei - au pierit in macel, in timp ce englezii au inregistrat,probabil, vreo doua sute de
morti. Dupa Crecy, infanteria devine iar prioritara in strategia militara. Armele folosind praful de
pusca-indeosebi tunuri mici care trageau imprecis cu sageti - este posibil sa fi fost folosite
pentru prima data la Crecy (probabil chiar mai devreme), dar nu au avut nici un efect asupra
rezultatului luptei.In continuare
1346-1347 fortele engleze asediaza si cuceresc Calais;urmeaza un armistitiu, deoarece ambele
tabere sunt decimate de ciuma (Moartea Neagra).
1350 In lupta navala de la Winchelsea, Eduard II al Angliei invinge o expeditie navala spaniola
care ameninta comunicarea cu Calais, de cealalta pane a Canalului Manecii.Din
1350 Pedro cel Crud lupta cu fratele sau, Henric de Trastamara, pentru tronul Castiliei (1350 -
1369). in mare parte o extensie a Razboiului de 0 Suta de Ani, cele doua tabere fiind spriiinite de
Anglia si, respectiv, de Franta.
1356 dupa esuarea tratativelor de pace, armatele engleze ataca Franta. Eduard III desfasoara
raiduri in nord; fiul sau, Eduard (Printul Negru), in centru, de la Bordeaux in Languedoc; iar loan
de Gaunt, al doilea fiu al lui Eduard, desfasoara atacuri din Bretagne in Normandia (1356).-
Printul Eduard, Printul Negru, ma rs aluia spre nord de la Gienne, unde debarcase cu un an n
urma , cu o armata de aproximativ 8.000 de englezi, ca nd i-au ta iat calea la nga Poitiers 15.000 de
francezi, sub comanda regelui loan II al Frantei.
19 septembrie 1356 Batalia de la Poitiers, un oras francez la 290 km sud-vest de Paris.-
Negocierile de pace au es uat s i ba ta lia a nceput cu un atac al cavalerilor francezi desca lecati,
care a fost zdrobit de arcas ii englezi. Un al doilea atac a avut ceva mai mult succes, dar n final a
fost s i el respins. Un sfert din armata franceza a fugit, dar Ioan a atacat cu sfertul de armata care
i-a mai ra mas s i i-a presat puternic pe englezi. Printul Negru a trimis o mica forta de arcas i
englezi n jurul unui flanc pentru a-i ataca pe francezi de la spate, s i aceasta manevra a decis
sortii ba ta liei. Des i francezii s-au luptat cu nvers unare, la ca derea noptii erau nfra nti. Regele
loan, fiul sa u Filip s i 2.000 de cavaleri au fost luati prizonieri, n timp ce 3.000 de francezi za ceau
ucis i pe ca mpul de lupta . Pierderile englezilor au fost mici, iar Eduard a reus it sa se replieze
treptat spre Bordeaux.
Dupa aceasta lupta, francezii evita conflictele in camp deschis, de obicei ramanand in interiorul
fortificatiilor.
Nobilimea franceza condusa de Carol cel Rau de Navara respinge revolta taranilor din nordul
Parisului, numita Jacqueria (1358).
1359 n. Owen Glendower (Owain Glyndwyr) (1359? -1416?), lider galez.
24 octombrie 1360 prin Pacea de la Bretigny , francczii il elibereaza pe regele loan si recunosc
pretentiile engleze fata de Calais, Ponthieu si o buna parte din sud-estul Frantei, in timp ce
englezii renunta la pretentiile lor in Normandia; mercenari fara slujba cutreiera Franta ani de
zile.
1364 in timpul unei lupte pentru succesiune in Bretagne, englezii asediaza si cuceresc Auray,
invingind o armata franceza venita in ajutor.
1364 Sub Carol V cel Intelept(d. 1364-1380), francezii isi reorganizeaza forta militara,
constituind o armata permanenta si intarind fortificatiile Parisului.
n. Henry Percy (1364-1403), militar englez cunoscut sub numele de Harry Bataiosul".