Conduita in urg. med.-chir.

Curs 2 - Modificari ale semneleor

si simptomelor specifice urgentelor

Temperatura este un parametru care trebuie evaluat in urgentele medicale. Febra sau hipertermia
(cresterea temperaturii axilare peste 37 grade C) poate indica o infectie microbiana sau cu un parazit
(malarie) sau chiar un soc septic, o intoxicatie cu anumite substante, poate aparea in deshidratarea acuta
grava la copil, poate indica o leziune centrala la nivelul centrului termoreglarii. Hipotermia (scaderea
temperaturii sub valorile normale ) poate aparea in toate tipurile de soc prin colaps vascular periferic, in
expunere prelungita la frig, in leziuni la nivel central etc.

Pulsul este, deasemeni, un parametru important in orice tip de urgenta. La puls urmarim frecventa
acestuia si putem gasi bradicardie in caz de infarct miocardic, icter mecanic, hipertensiune intracraniana,
tulburari electrolitice sau tahicardie in boli febrile, in stari de soc, insuficienta cardiaca, endocardite,
pericardite etc. In colaps, tahicardie paroxistica, IC grava pulsul este slab, moale, depresibil. Dpdv al
ritmului, pulsul poate fi aritmic intermitent in caz de extrasistole sau poate fi aritmic total in fibrilatia
atriala, cand se insoteste si cu deficit de puls periferic (frecventa mai mare a pulsului la nivel central
decat in periferie, deci nu toate contractiile inimii sunt transmise arterelor). Daca masuram comparativ
pulsul la segmente similare, putem gasi asincronism al undei de puls in anevrsimul aortic.

Tensiunea arteriala trebuie in mod automat masurata intr-o urgenta medico-chirurgicala. Putem
avea prabusirea TA in sincopa, colaps, soc sau valori mari ale TA in alte urgente, hipertensiunea arteriala
cu valori mari fiind ea insasi o urgenta medicala.

In fata unei urgente medico-chirurgicale, ne uitam de la inceput la aspectul tegumentelor. Acestea

pot fi palide in hemoragii externe sau interne, in anemii, in faza initiala a sincopei, in soc, in ischemia
acuta periferica. Pacientul poate fi cianotic, in caz de crestere a concentratiei de carboxihemoglobina,
care apare in afectiunile cardiace cronice, dar si in ischemia acuta periferica dupa faza de paliditate si,
foarte important, in obstructii ale cailor aeriene superioare prin corpi straini, edem glotic, caderea
posterioara a limbii in come. In intoxicatia cu oxid de carbon, pacientul are faciesul de culoare rosie
carminata, ca cireasa.

Pe piele pot aparea hemoragii cutanate, sub forma de petesii sau echimoze; apar in purpure
vasculare, purpura trombocitopenica care pot insoti infectii acute severe, in unele intoxicatii, in
traumatisme. Pot exista papule eritematoase, in alergodermii.

Deasemeni, pe tegumente putem observa circulatia colaterala dezvoltata, care indica un obstacol pe
vena cava inferioara (circulatia colaterala mai dezvoltata pe abdomen tumora abdominala, ascita) sau
vena cava superioara (retea venoasa predominant pe torace, insotita uneori de cianoza si edem in
pelerina tumora mediastinala).

1
 In fata unei urgente urmarim existenta sau nu a jugularelor turgescente, care indica un obstacol in
intoarcerea venoasa, prezenta sau absenta edemului si dispozitia acestuia, marimea si consistenta pliului
cutanat, in special in urgentele pediatrice si, foarte important, halena, care aduce indicatii pretioase:
este modificata in intoxicatii, miros de acetona in coma diabetica, miros de ficat crud in insuficienta
hepatica acuta, miros de alcool in intoxicatia etilica.

Atitudinea in fata unei urgente medico chirurgicale

Intr-o prima etapa se face evaluarea gravitatii, deci a gradului de urgenta.

Se observa daca pacientul respira, daca are puls , care este valoarea TA. Se aseaza pacientul in
pozitie de siguranta (diferita in functie de tipul de urgenta), se prinde o linie venoasa de siguranta (pt a
avea o cale de adminstrare a medicamentelor). Apoi se urmaresc ceilalti parametri.

Se observa si se noteaza daca pacientul face frison, se ia temperatura. Daca pacientul prezinta
dispnee se administreaza oxigen (la indicatia medicului si daca sunt permeabile caile aeriene);
deasemeni daca pacientul prezinta tuse, ce fel, daca are sau nu hemoptizie si se noteaza cantitatea.

Daca pacientul prezinta varsaturi este ajutat si supravegheat, se urmareste si se noteaza aspectul
varsaturii, cantitatea, felul varsaturii (spontana, in jet sau provocata), daca are sau nu hematemeza. Daca
are hematemeza trebuie verificata existenta sau absenta melenei.

Se urmaresc tulburarile de comportament, de constienta, eventuala existenta a convulsiilor. Se iau

reflexele, se urmareste echilibrul static si dinamic, miscarile involuntare.

Foarte important, se urmareste functia renala. Pacientul poate prezenta anurie, care este cea mai
grava tulburare a diurezei. Reprezinta suprimarea formarii urinii la nivelul rinichilor si diureza scade sub
100 150 ml/24 ore. Anuria poate fi de cauza prerenala, prin reducerea irigatiei glomerulilor functionali,
adica scaderea volumului sanguin circulant in soc hemoragic, deshidratare severa sau poate fi de cauza
renala, datorita unor boli renale (GNA, leziuni tubulare ischemice sau toxice, in special in intoxicatii).
Anuria poate apare si prin mecanism reflex in diverse colici, interventii chirurgicale.

Anuria trebuie diferentiata de retentia de urina, care evolueaza cu glob vezical. Globul vezical este
consecinta incapacitatii vezicii urinare de a-si goli continutul. Poate apare in stenoze si rupturi ale uretrei,
leziuni medulare ( fracturi de coloana), afectiuni ale sistemulu nervos (traumatisme si accidente
vasculare cerebrale), stari comatoase.