Inflamatia mucoasei gastrice este cunoscuta sub denumirea de gastrita.

Exista doua forme diferite

de gastrita: cea acuta si cea cronica. Gastrita acuta este insa o forma mai rara. In ambele cazuri
avem de-a face cu inflamari ale mucoasei gastrice sau chiar cu leziuni ulceroase ale acesteia.
Respectivele leziuni pot continua sa fie atacate de acizii gastrici, ajungandu-se in cele din urma la
ulcer.

In functie de cauza si gravitatea leziunilor mucoasei gastrice, pot aparea si hemoragii gastrice, care
se pot manifesta prin sangerari sau/si scaun cu sange. Astfel de situatii va pot pune viata in pericol.
De cele mai multe ori, gastrita acuta se vindeca spontan, fara tratament.

Deseori durerile abdomenului superior de cauza necunoscuta sunt diagnosticate ca fiind gastrita.
Suspiciunea unei gastrite poate fi confirmata doar printr-un examen microscopic al celulelor
mucoasei gastrice. De remarcat insa este faptul ca in ciuda opiniei populare, gastrita este insotita de
dureri minore sau lipsa completa a durerilor.

Cauze
Cauzele gastritei nu sunt inca foarte clare. Un factor generator este cu siguranta stresul psihosocial.
Inclusiv personalitatea joaca un rol in aparitia bolilor. Multi pacienti care sufera de gastrita sunt
marcati de sentimente de vina, frustrare si o tensiune permanenta de conflict.

Gastrita acuta

Cele mai frecvente cauze ale gastrite sunt:

Consumul exagerat de alcool sau intoxicatia cu alcool

Infectii ale tractului gastro-intestinal (gastroenterita)
Medicamentele analgezice si cele care contin cortizon
Infectia cu Helicobacter pylori (gastrita infectioasa)
Operatii dificile si complicate
Arsurile cu lesii sau acizi
Pacientii aflati in soc al sistemului circulator, care poate aparea in urmatoarele
cazuri:
o Sangerari masive sau arsuri
o Infectii virale (printre altele gastrita provocata de virusul Herpes-simplex)
si gastrita bacteriana
o In cazul tuberculozei sau al toxinelor bacteriene
o Intoxicatiile alimentare
Alcoolul stimuleaza productia de acid gastric. Astfel, in scurt timp se poate ajunge la o hiperaciditate
in stomac. In plus, alcoolul ataca si stratul de protectie al mucoasei gastrice, facilitand astfel
inflamarea acesteia ca urmare a hiperaciditatii. Anumite medicamente analgezice au capacitatea de
a ataca respectivul strat de protectie al mucoasei, provocand astfel inflamarea. Cu toate acestea
trebuie retinut ca nu toti pacientii carora le sunt administrate medicamente analgezice, sufera de
aceste inflamari ale mucoasei gastrice.

Helicobacter pylori ca posibila cauza

Gastrita poate fi provocata de o multitudine de agenti patogeni. Acestia din urma pot conduce si la
gastroenterita (= infectie a tractului gastro- intestinal, infectie concomitenta a stomacului, a
intestinului subtire si eventual a intestinului gros). In plus, parazitii si virusii pot provoca gastrite
infectioase.

Una dintre bacteriile foarte importante este "Helicobacter pylori", care a devenit cunoscuta in anii
recenti. Acest agent patogen poate supravietui acidului gastric, prin anumite mecanisme, trecand de
mucoasa gastrica si declansand atat gastrite cronice cat si pe cele acute. Sursa de infectie nu este
cunoscuta deocamdata. S-a dovedit insa ca aceasta bacterie este transmisa in timpul sarcinii de la
mama la copil.

Infectia mucoasei gastrice poate ajunge la dimensiuni severe in urma operatiilor complexe sau in
cazul victimelor care au suferit arsuri. In ambele cazuri, corpul este supus unui stres marit iar
mucoasa gastrica devine foarte sensibila.

Gastrita Gastrita cronica

Gastrita cronica: gastrita tip A

In cazul gastritei de tip A avem de-a face cu o afectiune autoimuna. Asadar, sunt formati asa numiti
autoanticorpi impotriva celulelor mucoasei gastrice care produc acid gastric (celule parietale).
Celulele parietale ale mucoasei gastrice produc acidul gastric, absolut necesar digestiei. In acelasi
timp, acestia formeaza asa-numitul factor intrinsec (Intrinsic Factor), absolut vital pentru asimilarea
vitaminei B12 din tractul digestiv. Autoanticorpii orientati impotriva celulelor parietale afecteaza astfel
si productia de acid gastric cat si asimilarea vitaminei B12.

Urmarile gastritei de tip A constau in scaderea acidului gastric (aclorhidrie) si anemie, ca urmare a
deficitului de vitamina B12., care este de neinlocuit pentru formarea hemoglobinei. Aceasta forma de
gastrita este relativ rara, cu un procentaj cuprins intre 3-6%. Cu toate acestea, gastrita autoimuna se
poate instala impreuna cu alte afectiuni autoimune, facilitand si aparitia cancerului gastric.
Gastrita cronica: gastrita de tip B

Cauza cea mai frecventa a infectiei bacteriene cronice a mucoasei gastrice consta in infectia cu
agentul patogen Helicobacter pylori. Aproximativ 60% din populatia globului este purtatoare a
acestui agent patogen in mucoasa gastrica. Este vorba de o bacterie care formeaza enzime care
distrug apoi celulele mucoasei gastrice. Acest agent patogen poate supravietui prin anumite
mecanisme in sucul gastric, trecand apoi de peretele format de mucoasa.

Sursa de infectie nu este cunoscuta deocamdata. S-a dovedit insa ca aceasta bacterie este
transmisa in timpul sarcinii de la mama la copil. Dat fiind faptul ca agentul patogen al infectiei este
cunoscut, acest tip de gastrita poate fi tratat cu antibiotice ca orice alta infectie provocata de bacterii.

Gastrita cronica: gastrita de tip C

Aceasta forma de infectie a mucoasei gastrice este, la fel ca cea de tip A, relativ rara si anume doar
aproximativ 10% dintre pacientii suferinzi de gastrita. Aceasta forma de gastrita consta in
patrunderea gresita a bilei in stomac si nu in intestinul subtire. Returul bilei apare de cele mai multe
ori in urma operatiilor la stomac. Bila afecteaza mediul acid al stomacului si ataca stratul de protectie
al mucoasei gastrice, iar leziunile provoaca inflamarea acesteia. Anumite medicamente analgezice
si antiinflamatoare cum ar fi acidul acetilsalicilic sau tratamentele antireumatice ataca invelisul de
protectie al mucoasei gastrice, provocand astfel leziuni.

Diagnosticarea gastritei de tip A si B

Gastrita de tip A: In cazul inflamarii autoimune a mucoasei gastrice, aceasta din urma are un aspect
atrofiat.

Gastrita de tip B: Aceasta forma de inflamare a mucoasei gastrice este caracterizata prin pete rosii
pe suprafata mucoase sau excrescente de mici dimensiunii vizibile pe mucoasa. In cazul gastritei
Helicobacter-pylori, pe langa inflamarea mucoasei gastrice se poate observa si un ulcer ventricular.
Prelevarea unei probe de tesut este absolut necesara pentru testul rapid al ureazei. Proba de tesut
de mucoasa este introdusa in lichid de testare care contine un indicator de culoare si uree.

Helicobacter pylori produce enzima ureaza si poate diviza ureea. Atunci cand bacteria Helicobacter
pylori este prezenta in proba de tesut, lichidul de testare se va colora in rosu ca urmare a divizarii
ureei. Rezultatul testului este interpretat ca fiind pozitiv atunci cand colorarea se produce dupa 24 de
ore. In cazul unei prezente puternice a bacteriei, colorarea se poate observa si dupa 15 minute.
O alta posibilitate de stabilire a diagnosticului este testul respirator, prin care poate fi demonstrata
prezenta bacteriei Helicobacter pylori. Dat fiind faptul ca prin aceasta metoda poate fi evitata
gastroscopia, aceasta este aplicata cu predilectie in cazul copiilor. Cu toate acestea, mucoasa
gastrica nu poate fi evaluata prin testul respirator.

Diagnosticul gastritei de tip C

In cazul acestui tip de gastrita, mucoasa gastrica este inflamata si acoperita de pete cu striatii de
sange. Acest aspect este caracteristic in special in cazul infectiilor produse de medicamente
analgezice. Atunci cand boala este in stadiu avansat, o simpla atingere a acestor zone cu
endoscopul, poate provoca sangerari.

Testul Schilling este folosit atunci cand inflamarea mucoasei gastrice a fost deja stabilita. Metoda de
consta in administrarea pacientului a unei doze de vitamina B12 marcata radioactiv. Asa cum am
amintit deja, vitamina B12 poate fi asimilata numai in prezenta factorului intrinsec la capatul
intestinului subtire. In cazul instalarii gastritei, celulele parietale nu reusesc sa emita factorul
intrinsec (Intrinsic Factor), asadar vitamina B12 nu poate fi asimilata si este eliminata prin urina.

In cel de-al doilea pas al testului Schilling, pacientului i se administreaza concomitent vitamina B12
marcata radioactiv si factorul intrinsec. Prezenta vitaminei B12 in urina, reprezinta o confirmare a
prezentei gastritei autoimune si a anemiei pernicioase (anemia deficitului de vitamina B12). In plus
este prelevata si o proba de sange pentru a dovedi o eventuala anemie, care poate fi cauzata fie de
o hemoragie a mucoasei gastrice, fie de lipsa de vitamina B12. In plus, se recomanda stabilirea
anticorpilor impotriva celulelor parietale ale mucoasei gastrice pentru a dovedi cu certitudine gastrita
autoimuna (gastrita de tip A).

Complicatii

Gastrita autoimuna faciliteaza aparitia cancerului gastric. In plus, pot aparea hemoragii puternice ale
mucoasei gastrice, care atrag dupa sine anemii, stari de oboseala, de sfarseala etc. In cele mai
grave cazuri de sangerari se poate ajunge la un soc al sistemului circulator. In aceasta situatie,
sangerarea poate fi oprita printr-o gastroscopie. Insa in cazul in care aceasta metoda nu are succes,
sangerarea poate fi fatala pentru pacient!

O alta posibila complicatie este formarea ulceratiilor gastrice si a celor duodenale. Ambele tipuri de
ulceratii sunt insotite de dureri apasatoare sau intepatoare in zona abdomenului superior. In cazul
ulceratiilor gastrice, durerile apar de regula imediat dupa mese, iar al celor duodenale, de regula pe
stomacul gol.
 Dupa masa, durerile dispar timp de cateva secunde. Insa nu in toate cazurile. Durerile pot continua
si in timpul noptii. La unii pacienti, aceste simptome lipsesc. Apar dureri necaracteristice in timpul
digestiei, refluxuri si arsuri la stomac, uneori stari de rau insotite de varsaturi.

Gastrita - Tratament
Un anumit procent (pana la 40 %) al ulceratiilor gastrice si duodenale se vindeca spontan, de la
sine. Procesul de ameliorare este conditionat de modificarea contextului psihic-vegetativ al
pacientului. Aceasta afirmatie este sustinuta de studii stiintifice, potrivit carora aproximativ 40 50%
dintre pacienti au fost vindecati cu placebo (medicamente fara substante active). Eficienta
medicamentelor antiacide depaseste cu putin rata de succes a medicamentelor placebo.

Tratament gastrita acuta

In cazul gastritei acute de cele mai multe ori nu este necesar nici un tratament, aceasta vindecandu-
se relativ rapid si fara tratament. Etapa dureroasa, acuta dureaza in jur de 24 de ore. Ca urmare a
acestui interval scurt, nici nu se apeleaza la medicamente.

Atunci cand gastrita acuta este provocata de un consum exagerat de alcool spre exemplu,
pacientului i se recomanda reducerea consumului de alimente pentru o perioada de minim 24 de
ore. In acest rastimp, mucoasa gastrica are timp sa se refaca.

Atunci cand gastrita este provocata de administrarea de medicamente, cum ar fi cele anti-reumatice,
gastrita acuta este tratata cu asa numitii inhibitori de pompa de protoni sau derivate de
prostaglandina.

Tratament gastrita cronica

Pentru tratarea anemiei cauzata de lipsa vitaminei B12, pacientului ii este administrata vitamina
injectabil. Dat fiind riscul sporit de aparitie a cancerului gastric in cazul gastritei de tip A, se
recomanda efectuarea examenelor endoscopice anuale, prin prelevarea de probe din mucoasa
gastrica (Biopsie). In cazul gastritei de tip B (infectie Helicobacter pylori) se apeleaza la
medicamente pentru distrugerea agentului patogen. Aceasta metoda poarta numele de eradicare.

Standardul curent consta dintr-o combinatie de antibiotice si inhibitori de pompa de protoni. Numai
prin aceasta combinatie este posibil tratamentul, prin compare directa a agentului patogen,
Helicobactor pylori. Astfel, sunt folosite:

Inhibitorii de pompa de protoni care asigura reducerea productiei acidului gastric

Antibiotice
 Aceste substante sunt administrate timp de minim sapte zile, in caz contrar eficienta nu este
asigurata. O noua gastroscopie poate fi efectuata cel devreme dupa patru saptamani. Se prevaleaza
noi probe de mucoasa pentru a stabili succesul tratamentului. Daca testul de ureaza este negativ,
tratamentul de eradicare este declarat eficient.

Tratamentul gastritei C
Tratamentul eficient impotriva gastritei de tip C consta in reducerea productiei de acid gastric, pentru
a permite vindecarea mucoasei gastrice, respectiv opririi extinderii leziunilor. In prezent, in acest
sens sunt folositi inhibitorii de pompa de protoni.

In cazul in care pacientul consuma medicamente cunoscute ca provocand gastrita, acestea trebuie
intrerupte, daca este posibil, pe durata tratamentului.

Ca tratament suplimentar in cazul declansarii gastritei de bila, se poate apela la spalari stomacale
pentru a scurta timpul de contact al mucoasei gastrice cu bila. Acestea pot fi induse prin
administrarea de medicamente numite prokinetice.

Masuri preventive

Pentru a evita de la bun inceput aparitia unei gastrite, va oferim in cele ce urmeaza cateva sfaturi:

Acordati atentie sanatatii dumneavoastra psiho-sociale

Nu consumati niciodata medicamente analgezice pe termen lung, fara reteta.

Discutati dozajul si durata de administrare al acestora cu medicul dvs.!
Se recomanda evitarea consumului exagerat de substante care stimuleaza
productia de acid gastric cum ar fi alcoolul, cafeaua, ceaiul, nicotina sau sucuri de fructe
citrice