Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
stratului superficial
1 Introducere
Procedeu Metoda
Termic Nitrurare
Calire prin cementare
Calire prin inductie
Mecanic Rulare la rece
Lovire cu ciocanul
Sablare
Rularea la rece este procesul cel mai portivit pentru a imbunatati rezistenta la
oboseala a pieselor solicitate dinamic. Se elimina sau se reduce efortul de oboseala a
materialului, in special pe crestaturi cum ar fi filete si umeri care poate duce la fisuri.
Rularea la rece versus sablarea cu alice metalice : In functie de diametrul rolelor sau
bilelor, efortul de compresiune patrunde mai adanc si efortul rezidual ramane intr-un strat mai
mare in cazul rularii.
Mai mult, fortele necesare sunt generate intr-un mod foarte diferit. Granulele de otel sau
sticla lovesc suprafata piesei in timpul procesului de sablare (Fig.2). Cantitatea de energie si,
prin urmare, forta disponibila pentru a forma duritatea piesei depind de masa, viteza si
directia unghiulara a loviturii.
Acesti trei parametri sunt influentati de multi alti
parametri ca de presiunea aerului, forma duzei,
a) b) distanta de la duza la piesa de prelucrat, elasticitata
Fig.2 Rularea adanca (a) versus materialului de prelucrat, etc. Obtinerea aceleiasi
calitati a suprafetei prin sablare cu alice metalice este
sablarea cu alice metalice (b).
foarte dificila.
In mod contrar, controlul fortei de rulare este usor de realizat la metoda prin rulare. In
functie de sistemul sculei de rulat, forta de rulat este generata hidraulic, mecanic sau cu arcuri.
Procedeul se efectueaza pe masini unelte standard, unde este posibil sa se efectueze rularea
in aceeasi prindere cu operatia anterioara.
3 Miscari
Una sau trei role profilate sunt directionate exact pe raza de racordare. Ele sunt pozitionate
in diagonala, in conformitate cu Fig.3, astfel incat forta de rulare F este orientata pentru zona
in care cel mai mare efort la oboseala al materialului este de asteptat. Aceasta in mod normal,
este zona cea mai mare concentrare de tensiune in sarcina de lucru. Rola poate oscila, astfel
incat inclinarea ei sa fia automat reglata pentru a fi perpendiculara pe intreaga portiune a
razei de racordare.
a)
Fig.3 a) Rularea razei de racordare; b) Forta de rulare in f
Procedeul se poate aplica si pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice unde pe langa miscarea
de rotatie a rolei se aplica si o miscare de avans longitudinal (Fig.4). Rola (sau rolele) pot fi
actionate mecanic sau hidraulic (preferabil).
timp
a)
b)
Fig.4 Roluirea longitudinala.
Rularea la rece a fost utilizata in special la piese de revolutie, aproape exclusiv. Folosind o
scula ballpoint actionata hidraulic se pot rula si suprafete curbe , de diferite forme si
dimensiuni (Fig.5).
Miscare in
diferitedirectii.
Forma sferica a sculei si
miscarea in diferite directii a ei
permite schimbarea directiei de avans
cu angajarea totala a sculei. Forta de
apasare este constanta si reglata de
sistemul hidraulic al masinii unelte.
Fig.5 Roluirea cu scula ballpoint.
Bombare
Deplasarea de material
Bombare
Forta de avans radial
Rularea cu avans longitudinal are loc similar. (Fig.7). Materialul din stratul superficial
curge predominant in cruce in directia de deplasare a rolei. De asemenea se formeaza
bombari ale materialului in timpul rularii. Datorita cresterii lente a fortei de rulare la
inceputul prelucrarii, bombarea materialului se aplatizeaza in mare masura si astfel nu are
nici o influenta asupra preciziei de prelucrare. Avansul sculei este ales mai mic decat
latimea traiectoriei rolei ceea ce duce la o foarte buna acoperire a suprafetei piesei.
Latimea traiectorieirolei
Deplasarea materialuluipiesei
Bombare
Avansul<latimea urmeirolei
Acoperirea suprafetei>100%
Selectia metodei potrivite depinde de marimea si forma conturului piesei. Pentru raze de
racordare mai mici de 2,5 mm, se utilizeaza metoda cu avans radial, iar pentru raze cuprinse
intre 2,5 si 5 mm se pot utiliza ambele metode de rulare. Pentru raze mai mari de 5 mm se
alege metoda cu avans longitudinal.
Avantajele utilizarii sculei ballpoint sunt: siguranta a procesului prin controlul continuu
al fortei de rulare, tranzitie usoara a fortei de rulare la cresterea si descresterea presiunii,
aplicarea locala a fortei de rulare in puncte critice, patrundere adanca a eforturilor de
compresiune, acoperire mai mare de 100% a suprafetei de prelucrat, larg camp de aplicatii.
4 Prelucrarea de finisare prin procedeul de rulare la rece
Finisarea prin rulare este un proces de prelucrare la rece, care produce o buna calitate a
suprafetei prin miscarea planetara a unor role calite pe suprafete strunjite sau gaurite
(Fig.8). In procesul de rulare, presiunea generata de role depaseste punctul de curgere al
materialuliui piesei, la punctul de contact, avand ca rezultat o deformare plastica mica la
suprafata piesei de prelucrat.
Intrucat toate suprafetele prelucrate constau dintr-o serie de varfuri si vai de inaltime si
distante neregulate, deformare plastica creata de role este o deplasare de material din
varfuri catre vai. Rezultatul este o suprafata ca oglinda cu o mare rezistenta la uzura si
coroziune.
Presiune rolelor pe suprafata piesei depinde de mai multi factori ca: ductilitate materialului,
rezistenta la intindere, rugozitatea suprafetei piesei inainte de rulare, diametrul si forma
rolelor.
Piesa
Rotatie
Rotatie
Directia avansului
Rola
Fig.8. Procesul de finisare prin rulare la rece.
Scula de rulat incorporeaza un sistem planetar cu role durificate si conice care sunt egal
asezate intr-o colivie. Cand scula este angajata in prelucrare un madrin dur cu conicitate
inversa ca a rolelor le forteaza pe acestea sa se deplaseze spre suprafata piesei stabilind un
auto avans caracteristic sculei.
Cand avansul sculei in piesa este oprit se realizeaza autorelaxarea sculei. Cand avansul
sculei in interiorul piesei este oprit, rolele continua sa avanseze pe o traiectirie elicoidala
inspre mandrin pana la un punct unde diametrul este mai mic si presiunea de apasare dispare.
Numai o mica miscare este necesara pentru scula pentru a iesi din contactul cu piesa si poate
fi usor retrasa din piesa.
Axele rolelor sunt stabilite la un mic unghi fata de axa mandrinului si a piesei. Acest unghi
face ca rolele sa se deplaseze pe o traiectirie inclinata pe suprafata piesei stabilind astfel un
autoavans caracteristic sculei.
In cazurile in care nu se cere avansul sculei ca de ex. in zona umerilor sau a fundului
alezajelor, scula este condusa cu axele rolelor paralele cu axa mandrinului. In acest caz scula
depinde de avansul masinii pentru a prelucra lungimea piesei.
Inaltimea totala
Inaltimea totala
Dupa rulare
Inainte de rulare
reducerea frecarii;
mai rapida si la un pret mai mic comparativ cu alte operatii de finiosare referitor la
dimensiune, ecruisare in secunde!
Operatia de finisare prin rulare la rece are o larga aplicatie la o mare varietate de piese
incluzand:
diametre interioare;
diametre exterioare;
suprafete plane;
suprafete conice;
suprafete sferice;
D
i
s
c
d
e
r
e
c
t
i
f
i
c
a
t
b)
a)
Fig.11 a) Suprafata obtinuta prin scula cu geometrie nedefinita; b) Suprafata obtinuta prin strunjire.
Dupa rulare se obtine o anumita rugozitate a suprafetei piesei ce trebuie sa asigure etansarea
si functionarea in bune conditii a ansamblului. Rolele pot fi din carbura metalica sau din
otel inalt aliat (Fig.12).
a) b)
Fig.12 a) Distributia presiuneii de contact intre rola si suprafata piesei; b) Masurarea rugozitatii obtinute.
Indicatorii de calitate a suprafetei obtinute dupa rularea la rece sunt inaltimea maxima a
profilului Rz si suprafata de contact Mr (Fig.13). In timpul prelucrarii prin rulare la rece
rolele sunt ghidate spre suprafata piesei si deplaseaza materialul de pe varfurile
microasperitatilor spre golurile dintre ele realizand o aplatizare a suprafetei marind suprafata
de contact realizand si o buna calitate a suprafetei piesei prelucrtate.
Profilul sectiunii
Adancimea de taiere
Rugozitatea profilului
Lm = Distanta totala a masurarii = 5xlc;
c = Adancimea de taiere;
forta de rulare;
proprietatile materialului;
In timpul prelucrarii,
mandrinul conic (1) este conectat cu
sistemul de prindere (4) si colivia
(3) care sustine rolele (2) ce se rotesc
liber (Fig.15);
Forta de contact ce
Fig.15 Cinematica procesuluii de finisare prin rulare.
deformeaza materialul este generata
de conicitatea mandrinului si a
rolelor.
Diametrul ce trebuie obtinut la rulare este obtinut prin deplasarea axiala a mandrinului
interior (1), procedeul fiind unul de microfinisare fara producerea de aschii ca la alte
procedee de finisare.
Piesele ce au o rugozitate dupa alezare sau strunjire de pana la Ra = 5 m -50 m pot fi
finisate la Ra = 0,05 0,2 m, dintr-o singura trecere a sculei, cu o viteza de avans de 150-
3000 mm/min. Diametrul ce poate fi prelucrat se poate regla in incremente de 0,002 mm in
cateva secunde. Datorita cresterii duritatii suprafetei piesei se poate elimina tratamentul
termic ulterior ca mijloc de imbunatatire a rezistentei la uzura. Deformatia plastica conduce
la aparitia eforturilor de compresiune reziduale care au ca efect cresterea rezistentei la
oboseala.
4.3 Pregatirea piesei si parametrii specifici operatiei de finisare prin rulare la rece
Toate materialele ce se pot deforma plastic se por prelucra prin rularea la rece. Daca se
utilizeaza role din otel aliat trebiue ca materialul piesei sa nu depaseasca duritatea de 45
HRC, iar daca rolele sunt din diamant sintetic atunci duritatea materialului poate sa fie de
max. 60 HRC. Deoarece prin rularea la rece nu se indeparteaza material, atunci numai
rugozitatea suprafetei rolelor influenteaza rugozitatea obtinuta. De aceea rugozitatea rolelor
va fi egala cu rugozitatea piesei.
Metoda de finisare prin rulare la rece nu necesita utilizarea unor masini speciale, se pot
utiliza masinile existente in sectiile de productie ca: masini de frezat, strunguri, masini de
gaurit, strunguri cu cimanda numerica, centre de prelucrare, etc. Se utilizeaza metoda
prelucrarii dintr-o singura prindere a piesei, crescand astfel productivitatea si precizia de
executie.
Durabilitatea rolelor folosite la prelucrare este foarte mare. Se pot utiliza rolele la un numar
de piese cuprins intre 15-25000 operatii. Se pot face apoi mici ajustari de dimensiune si se
poste contiunua lucrul cu aceleasi role.
Reglarea rolelor la dimensiunea necesara se face intr-un timp scurt, de cateva minute si nu
necesita pregatire speciala din partea operatorilor la masina. Deoarece necesarul de putere in
timpul operatiei de rulare la rece nu este mare, se simplifica si constructia dispozitivelor
necesare fixarii si pozitionarii piesei in vederea prelucrarii.
Sculele de roluit sunt interschimbabile si sunt grupate pe seturi de dimensiuni ale pieselor ce
trebuie prelucrate. Numai carcasa, mandrinul si rolele se schimba restul elementelor raman
aceleasi reducand astfel costurile cu peste 50%.
Adaosul de prelucrare. Inaintea prelucraii de finisare prin rulare la rece trebuie lasat un
adaos de prelucrare care variaza in functie de proprietatile materialuluii piesei, grosimea
peretelui piesei, natura suprafetei de prelucrat, calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta.
In tabelul 1 este redat adaosul de prelucrare pentru prelucrari exterioare si interioare, care
poate fi considerat informativ, valoarea exacta stabilindu-se experimental pentru fiecare caz
in parte. Daca se alege un adaos de prelucrare mai mare se pot uza prematur rolele si
suprafata piesei se poate exfolia.
In cazul prelucrarilor gaurilor infundate, atunci rolele au axa paralela cu corpul sculei si este
nevoie de avansul masinii unelte utilizate. In acest caz este necesar un minim joc intre capatul
rolei si fundul gaurii (min.3mm), pentru a putea prelucra cat mai aproape de fundul alezajului.
Viteza de rotatie. Atat scula cat si piesa pot avea miscare de rotatie. Viteza de rotatie nu
este critica, dar o viteza prea mare poate cauza reducerea durabilitatii sculei. Tabelul 2 reda
valori ale avansului si vitezei pentru cateva cazuri mai frecvent utilizate.
La inceput se introduce capul de rulat in alezaj apoi se avanseaza mandrinul conic pana ce
rolele ating suprafata piesei. In timpul rularii se exercita o miscare de avans pentru realizarea
dimensiunii si a rugozitatii cerute (Fig.18).
L = 190
L = 120
1. Mandrin conic, 2. Rola, 3. Carcasa, 4. Piulita, 5. Inel, 6. Arc, 7. Inel, 8. Rulment axial, 9. Corp, 10, Inel
reglare, 11. Ac de rulment, 12. Inel de blocare, Coada, 14. Prezon, 15. Bucsa manson.
Coada
Ltotal
Lnom
Dn
om
Diametrul de prindere
a)
1. Rola; 2. Mandrin; 3. Carcasa ; 4. Manson ; 5. Support.
b)
a)
b)
Coada
D
n
o
m
Lnom
Suport
Conicitate
a)
b)
Acest tip de scule sunt formate dintr-un corp si un cap cu role (Fig.21). Corpul sculei este
format dintr-o carcasa echipata cu un sistem de arcuri si o coada cilindrica sau conica de
fixare in masina unealta folosita. Capul de rulat consta in carcasa, con si role alese in functie
de dimensiunile de prelucrat.
Aceste tipuri de scule se utilizeaza pentru prelucrarea pieselor de orice marime si configuratie
pe strunguri universale, cu comanda numerica, centre de prelucrare (Fig.22, 23). Sunt formate
dintr-un cap port rola si un suport, unde rola este fixata intr-un mecanism cu un arc de
compresiune. Pentru prelucrari interioare, capul port rola se fixeaza intr-o bara similara cu
cea de alezat. Rolele sunt executate din carburi metalice sau otel inalt aliat. Calitatea
suprafetei obtinuta este de Ra = 0,13-0,20 m.
a) b)
Fig.22 Cap de rulat cu o singura rola: a) pentru suprafete interioare; b) pentru suprafete exterioare.
Capetele de rulat din diamant sintetic sunt utilizate pentru a realiza o inalta calitate a
suprafetei pieselor la suprafete exterioare, interioare sau profilate. Se pot utiliza la materiale
ca: otel carbon, aliaje de fonta, la materiale feroase si neferoase. Se pot atasa la strunguri
univerasale, cu comanda numerica sau centre de prelucrare, atat la suprafete continue cat si
discontinue (arbori cu locas de pana, cu gauri de bolturi, etc.).
Rz<1m Coada
cilindrica
Rz= 5 -15m
a)
b)
Fig.24 Capete de rulat cu diamant:a, b) pentru suprafete interioare; b) pentru suprafete exterioare.
Moletarea urmata de rulare este un procedeu inovativ care a fost dezvoltat in industria de
autovehicule pentru piese noi sau uzate. Prin acest procedeu, in prima faza, alezajele devin
mai mici, iar arborii mai mari. Acest procedeu este superior altor procedee de recuperare a
pieselor uzate sau executate gresit, ca de ex.metalizarea. Prin metalizare se intampla ca
materialul sa nu se depuna uniform pe circumferinta alezajelor sau arborilor si este necesara
apoi o prelucrare ulterioara cu noi costuri.
Procedeul de moletare si rulare succesiva elimina aceste inconveniente ale metalizarii in doua
faze si doua scule. In prima faza, scula de moletat (randalinat) ridica materialul de la
alezajele prea mari sau arborii prea mici ca diametru (Fig.25).
In a doua faza, scula de rulat aduce
piesele la diametrul si calitatea
dorita. Cele doua faze se realizeaza in
cateva secunde. In plus, prin acest
procedeu creste suprafata de contact
cu aprox. 35% , eliminandu-se alte
procedee de finisare, si crescand
Fig.25 Scula de moletat (randalinat). rezistenta la uzura.
Modul de lucru. Un alezaj cu un diametru mai mare decat se cere in documentatia tehnica
poate fi rezultatul unei prelucrari gresite sau a unei uzuri excesive. Procesul de recuperare a
piesei contine doi pasi asa cu se reda in Fig. 26.
a) b) c)
Fig.26 Procedeul de moletare si rulare succesiva. a) piesa cu alezaj in afara tolerantei; b) moletarea ; c) rularea.
Procedeul se poate aplica atat cu piesa in miscare de rotatie cat si cu scula in miscare de
rotatie. Orice material ductil se poate prelucra prin aceasta metoda: aluminiu, alama, bronz,
fonta maleabila, otel (cu duritatea mai mica de 40 HRC). Valorile avansului si miscarii de
rotatie (aprox. aceleasi valori de la operatia de gaurire), sunt redate in Tabelul 3.
Valorile curente de modificare a diametrului pieselor dupa moletare sunt: 0,15 mm pentru
fonta maleabila, 0,2 mm pentru otel, 0,25 mm pentru bronz, si 0,30 mm pentru aluminiu.
Sculele utilizate la finisarea prin ecruisare sunt prevazute cu trei pozitii de utilizare a rolelor
pe arborele cu came. Cand pozitia 1 a camelor se uzeaza , carcasa cu role se muta in pozitia 2
si apoi 3 prin reasezarea bucselor distantiere. Rolele sunt in seturi de diametre cu diferente
de vaori de 0,0025 mm si scula se regleaza in domenii de diametre de pana la 0,05 mm.
Lmin
Lmax
Lt
b)
a)
Fig.28 a) scula de finisare prin ecruisare; b) cele trei pozitii de utilizare a sculei.
Diametrul efectiv al sculei pentru obtinerea unui diametru al alezajului se masoara diametral
peste came (Fig.29).
Sculele utilizate sunt stocate in domeniul de diametre cuprins intre 4,5 50 mm, cu o
crestere a diametrului de la o scula la alta de 0,1 mm.
Orice masini unealta ce poate asigura miscarea de rotatie a sculei (masini de gaurit, strunguri,
etc) poate fi utilizata. Orice material ductil poate fi prelucrat sinterizat, laminat, turnat,
forjat, extrudat cu max 38 HRC.
In timpul lucrului se utilizeaza un lichid de ungere pe baza de ulei cu vascozitate redusa, iar
pentru fonta se utilizeaza o solutie minerala cu apa solubila.
19 Aplicatii ale procedeului de finisare prin rulare la rece
Componente ale motoarelor si cutiilor de viteze. La piese din constructia motoarelor unde
sunt solicitari dinamice si termice mari procedeul se utilizeaza mai ales la finisarea razelor
de racordare pentru a creste rezistenta la oboseala de 2,5 ori (Fig.30).
Fig. 30 Roluirea supapelor de motor.
Bucsa cilindrilor este montata in blocul motor prin intermediul unui inel la marginea flansei.
In acest loc apar tensiuni mari si este necesara o rulare a razei de racoradare asa cu se vede in
Fig.31.
a)
b)
Fuzetele sunt elemente ale autovehiculelor intens solicitate la oboseala. In Fig.33 sunt redate
utilizarea rularii de finisare la razele de racordare si la zona unde se monteaza rulmentul.
a)
b)
Piesele sunt solicitate la oboseala si in zona degajarilor filetelor, unde incarcarea dinamica
este mare si pot aparea fisuri si ruperea pieaei (Fig.35).
In Fig.36 este redata utilizarea finisarii prin rulare la gauri infundate la un disc de turbina.