Referat

Gaurile
Negre
Profesor:Stnca Aurel
Autor:Timotin Victoria

2
 Cuprins
1. Introducere.. 3
2. Formarea.......... 4
3. Componenta si Efectele..5
4. Despre gurile negre.6
5. Ultimele 5 descoperiri legate de gaurile negre7
6. Concluzii.9

Introducere
O gaur neagr este un obiect astronomic limitat de o suprafa n interiorul creia cmpul
gravitaional este att de puternic, nct nimic nu poate scpa din interiorul aceastei
suprafae, cunoscut i sub denumirea de orizontul evenimentului. Nici mcar radiaia
electromagnetic (de ex. lumina) nu poate
scpa dintr-o gaur neagr, astfel nct
interiorul unei guri negre nu este vizibil, de
aici provenind i numele. Gaura neagr are n
centrul ei o regiune cunoscut i drept
singularitate".

La suprafaa limit gravitaia este att de

mare, nct nicio raz (particul) de lumin
din interiorul gurii nu are energie suficient
pentru a scpa n afar. La aceast suprafa
limit deplasarea gravitaional spre rou este
infinit de mare.

3
Viteza de scpare gravitaional este la suprafaa limit egal cu viteza luminii, aa nct raza
suprafeei limit este egal cu raza traiectoriei circulare, numit raza Schwarzschild.

Conceptul de obiecte al cror cmp gravitaional este prea puternic pentru a permite luminii
s scape a fost prima oara propus in secolul al XVIII-lea de ctre John Michell i Pierre-
Simon Laplace. Prima soluie modern a teoriei generale a relativitii referitor la gurile
negre a fost gsit de Karl Schwarzschild n 1916, dei interpretarea sa ca o regiune a
spaiului din care nimic nu poate scpa nu a fost pe deplin apreciat timp de nc patru
decenii. Mult timp considerat doar o curiozitate matematic, abia n anii 60 o serie de
lucrri teoretice au artat c gurile negre erau o consecin generic a relativitii generale.
Descoperirea stelelor neutronice a strnit interesul pentru obiectele compacte, formate prin
colaps gravitaional ca o posibil realitate astrofizic.

Gurile negre de masa stelar se formeaz prin colapsul stelelor de mas mare ntr-o
supernov la sfritul vieii lor. Dup formare gaura neagr poate continua s creasc
absorbind mas din vecintatea ei. Prin absorbirea de stele precum i prin contopirea cu alte
guri negre se pot forma guri negre super-masive cu mase de milioane de ori mai mare dect
cea a Soarelui.

n ciuda invizibilitii interiorului, prezena unei guri negre poate fi dedus prin
interaciunea cu restul materiei. Astronomii au identificat numeroase posibile guri negre
stelare n sistemele binare, studiind interaciunea lor cu stelele companion. n momentul de
fa se nregistreaz o puternic tendin spre consens asupra acceptrii ideii c n centul
majoritii galaxiilor se afl o gaur neagr super-masiv. Ca un caz particular, exist dovezi
solide ce indic existena unei guri negre de peste patru milioane de mase solare n centrul
Cii Lactee.

Formarea

Cnd o stea de aproximativ 20 de ori mai mare

ca Soarele i epuizeaz "combustibilul" intr n
colaps, nemaiputnd s susin toate reaciile ce
au loc n interiorul ei. Ea explodeaz provocnd
o explozie de proporii numit supernov. Dar
miezul stelei rmne compact iar colapsul
continu. Particulele miezului se zdrobesc una
de alta din cauza propriei gravitaii pn cnd
tot ce rmne este o gaur neagr.

O explicaie schematic a unei guri negre ar fi

urmtoarea:

Se cunoate faptul c masa distorsioneaz spaiul. Ce vrea s nseamne aceasta? Dac spaiul
ar fi un plan ntins pentru ca Terra s poat exista n el, distorsioneaz. n locul unde se afl
Pmntul, spaiul nu mai este plan ci curbat deoarece se produce o adncitur cauzat de
masa Pmntul. O gaur neagr produce o adncitur extrem de mare n spaiu.

Un exemplu practic ar fi urmtorul:

4
Avem un lac. Ne imaginm c acesta reprezint spaiul. Punem cteva sfere n el care plutesc
i care reprezint corpurile cereti. Dac n lacul respectiv ar aprea un vrtej de ap foarte
puternic i mai ales adnc, toata apa (care reprezint spaiul), i odat cu el i sferele
(corpurile cereti) ar fi atrase n acel vrtej, puterea cu care apa (spaiul) este atras n vrtej
este att de mare nct sferelor le este imposibil s scape.

Componenta si Efectele
La marginea unei guri negre exist o "grani"
invizibil numit orizontul evenimentului. Odat
depit aceast grani nimic nu poate scpa din
gaura neagr, nici mcar lumina, motiv pentru care
tot ceea ce se ntmpl ntr-o gaur neagr rmne
invizibil. n interiorul unei guri negre, n ciuda
aparenelor, se presupune c este extrem de luminos,
deoarece lumina este i ea prins n gaura neagr.
Materia absorbit de gaura neagr este supus
diverselor efecte fizice precum i comprimrii. n
centrul unei guri negre se afl unul dintre cele mai
misterioase fenomene fizice: singularitatea.
Singularitatea este un punct de volum ce tinde spre
zero dar care conine o mas ce tinde spre infinit. n
cazul unei guri negre, singularitatea este masa unei
ntregi stele de minim 20 de ori mai mare ca Soarele
nostru, concentrat ntr-un punct al spaiului.
Singularitatea are o for gravitaional colosal, ea dnd fora de atracie a unei guri negre.

O gaur neagr poate ngloba extrem de mult materie, n ciuda dimensiunilor ei nu tocmai
mari, deoarece ea comprim materia. Materia atras de o gaur neagr nu intra n ea cu o
traiectorie dreapt, ci rotindu-se n form de spiral, apropiindu-se din ce n ce mai mult de
5
gaur. n timp ce gaura neagr absoarbe mult materie din cauza rotirii acesteia n jurul
gurii, gaura neagr doar pare neagr din cauza culorii materiei care, n timp ce se rotete
poate depi de zeci de ori mrimea gurii negre. Dar gaura neagr rmne n centrul
cercului de materie, fiind vizibil.

O gaur neagr super-masiv este un adevrat "monstru" spaial. Ea este de milioane de ori
mai mare dect o gaur neagr obinuit i poate captura de miliarde de ori mai mult
materie dect conine Soarele nostru. Aceti "montri" pot absorbi galaxii ntregi. Majoritatea
galaxiilor de mari proporii (de ex: Calea Lactee) au n centrul lor o gaura neagr super-
masiv.

Despre gaurile negre

Dac raza unei sfere, cu aceeai densitate ca cea a Soarelui, ar depi raza
acestuia ntr-o proporie de 500 la 1, un corp ce ar cdea de la o nlime foarte mare - infinit
- ar avea la contact viteza egal cu viteza luminii. Lumina este la rndul ei atras de aceeai
for, proporional cu masa inerial a sferei. n consecin toat lumina emis de un astfel
de corp ar fi imediat atras de fora lui gravitaional.
John Mitchell 1783, ntr-o lucrare adresat Societii Regale din Anglia

Dac miezul lsat n urm de ctre explozia unei supernove are masa mai mare dect cea a
soarelui nostru, fora care ine laolalt neutronii nu este suficient de mare ca s poat
echilibra fora gravitaional proprie. Miezul continu s se contracte. n momentul n care
masa miezului este suficient de concentrat, fora gravitaional a acestuia este imens i
miezul se contract n el nsui dnd natere la o gaur neagr.

Aceast for nu se poate explica

n fizica clasic i astronomii
folosesc teoria relativitii a lui
Einstein ca s explice
comportamentul luminii i al
materiei fa de aceast imens
for gravitaional.

6
Potrivit relativitii generale, spaiul din jurul miezului
este att de puternic curbat nct atrage i lumina. O
stea de zece ori mai mare dect soarele nostru se poate
transforma ntr-o gaur neagr doar dac se

comprim
pn la un
diametru
de

aproximativ 90 km sau chiar mai puin.

Ultimele 5 descoperiri legate de

gaurile negre
1. Stelele care orbiteaza in apropierea gaurii negre din centrul Caii Lactee
Mediul ostil din jurul gaurii negre supermasive ar trebui sa faca extrem de dificila formarea
de noi stele. Infirmarea sau confirmarea acestei ipoteze se va da dupa cercetarea unui grup
de mai mult de 30 de stele tinere a caror origine este incerta.

7
"Cum s-au format aceste stele intr-o asemenea regiune neospitaliera? Aceasta formare se
numeste paradoxul tineretii. Folosindu-se noul sistem cu laser de la Keck se incearca
rezolvarea acestui paradox. Prin aceasta tehnica se poate masura exact cum se misca aceste
stele cu o precizie nemaiintalnita (de numai doi kilometri pe secunda) si se determina pentru
prima data orbitele acestor stele situate la numai cateva luni-lumina de gaura neagra.

"Asa cum o amprenta poate fi folosita pentru a identifica o persoana, informatia continuta in
orbitele stelelor tinere ne poate spune cum si unde s-au format ele" au adaugat specialisti
NASA.

2. Ce inghit gaurile negre din centrele galaxiilor tinere

O analiza a celei mai profunde perspective oferite de telescopul spatial Hubble furnizeaza
dovezi foarte convingatoare ca uriasele gauri negre din centrelor galaxiilor nu s-au nascut
mari, ci au crescut de-a lungul timpului. Prin studierea galaxiilor indepartate observate de
Hubble Ultra Deep Field (HUDF) s-a obtinut prima dovada relevanta a faptului ca sporirea
dimensiunilor gaurilor negre supermasive din centrele galaxiilor are legatura cu procesul
asamblarii galaxiilor. Gaurile negre au crescut acumuland stele, praf si gaze. Aceste
inghitiri de materie le stau la dispozitie in special cu ocazia ciocnirilor dintre galaxii.

3. Gaurile negre creeaza agitatie prin galaxie

Gaurile negre creeaza agitatie in locuri neasteptate,
arata un nou studiu efectuat asupra imaginilor
galaxiilor eliptice luate cu ajutorul Observatorului cu
raze X Chandra al NASA. Datele luate de Chandra au
indicat existenta unor adevarate furtuni dincolo de
aparenta calma pe care aceste galaxii o au in lumina
vizibila.
Proiectare
Proiectare
Astronomii cred ca norii imensi de gaz fierbinte din aceste galaxii sunt bulversati de exploziile
intermitente care au loc in zonele centrale de langa gaurile negre supermasive.

4. Odata cu rotatia lor, gaurile negre lasa o gaura in spatiu-timp

Cercetatorii de la MIT au descoperit o gaura neagra care si-a format o adancitura in spatiu-
timp asemeni locului care se formeaza pe canapea acolo unde te asezi cel mai des. Regiunile
din preajma gaurilor negre sunt haotice, generand lumina pe gama larga de frecvente.
Similaritatile intalnite la un interval de noua ani implica faptul ca ceva fundamental se afla in
spatele celor doua observatii, si anume curbarea spatiu-timpului asa cum a fost prevazuta de
teoria generala a relativitatii insa foarte rar observata in asemenea detaliu.

5. Gaura neagra din centrul galaxiei noastre emite flacari

Cel mai detaliat studiu al enigmaticei gauri neagre supermasive din centrul galaxiei noastre,
facut cu ajutorul telescopului spatial Hubble si a observatorului cu raze X SMM-Newton, a
aratat ca o serie intreaga de emisii luminoase apar in zona din apropierea gaurii negre, pe o
gama larga de lungimi de unda, si ca aceste emisii cresc si scad toate la un loc.

8
S-a observat ca emisiile in infrarosu apar simultan cu emisiile mult mai energetice de raze X
precum si odata cu emisiile in domeniul submilimetric. Se deduce astfel ca particulele care
sunt accelerate catre gaura neagra dau nastere acestor radiatii in domeniul infrarosu,
submilimetric si cel al razelor X. In plus, nu tot materialul care se apropie de gaura neagra
este absorbit in ea. O parte a materialului poate fi ejectat din vecinatatea orizontului gaurii
negre. Observatiile indica faptul ca aceste emisii au suficienta energie pentru a scapa chiar de
la o apropiere foarte mica de sfera de influenta a gaurii negre. Acest fapt este surprinzator
deoarece celelalte gauri
negre din alte galaxii nu
manifesta o asemenea
activitate. Dupa toate
aparentele aceste emisii
se datoreaza dinamicii
materialului capturat
foarte aproape de
orizontul gaurii negre. In
plus, emisiile fluctueaza
la niveluri scazute
asemeni unor palpairi.
Radiatia emisa rezulta in
urma miscarii cu mare
viteza a materialelor
catre regiunea cea mai
apropiata a gaurii negre.

Gaurile negre cresc

inghitind diverse lucruri,
insa din cand in cand se inghit si unele pe altele, combinandu-se intr-o gaura neagra uriasa.
Astronomii nu pot observa direct o gaura neagra, din cauza ca nimic nu vine de la aceasta. Cu
toate acestea, ei pot vedea lucrurile care cad inspre gaura neagra si, mai important, pot vedea
jeturi de raze X emise de gazul care cade in gaura neagra si care se incalzeste pe parcurs.
Atunci cand o gaura neagra se deplaseaza printr-un nor de gaz, si materia cade in gaura
neagra, apare o pereche de jeturi de raze X emise inspre inapoi.

Concluzii
9
In Univers exista si asa-numitele Gauri Negre, portiuni din spatiu, unde energia este foarte
mare, iar datorita gravitatiei totul este atras in adancul unor gropi virtuale si nimic nu mai
scapa. Inclusiv razele de lumina. Sunt ca niste gropi fara fund, cu dimensiuni mici raportate
la scara cosmica. In preajma unei astfel de gauri timpul si spatiu dispar, capata niste insusiri
pe care mintea noastra nu este capabila sa le inteleaga, deocamdata. Aceste gauri au fost
detectate cu instrumente speciale ale astronomiei invizibilului. O astfel de gaura neagra de
dimensiuni uriase s-ar putea afla in centrul nucleului galactic devorand stelele din apropiere.
De curand au fost detectate si gauri de vierme, in M16 Nebuloasa Vulturului. Sunt acele porti
stelare cu ajutorul carora am putea strabate distante cosmice in doar cateva ore.

10