S 72 Particularit anato ale imag rg N la copil: torace, abdomen, sistem nervos central

1. TORACE
1.1. DEZVOLTAREA PLMNULUI
- La natere plmnul nu este complet dezvoltat. Alveolele se dezvolt dup natere din sacii alveolari.
Din cei 20-50 milioane de saci alveolari la natere, pn la 8 ani se dezvolt 300 milioane alveole.
- Acinul pulmonar 1-2 mm la natere, 6-10 mm la 12 ani.
- Dimens mici ale c aeriene, septurile groase de conj, ventil colat puin efic fac ca un mic edem al
peretelui br s prod obstr complet ceea ce duce la atelect, sau incompl cu supap, ceea ce d Hinfl.

1.2. METODE DE EXAMINARE

Radiografia toracic AP metoda de baz, radiografia toracic de profil, ecografia, CT, IRM.
Tehnica radiografic este mult mai important dect la adult. Astfel o radiografie efectuat cu capul
ntr-o parte produce o minim rotaie i un hemitorace apare opac.
- Pozitionarea:
- Pentru copiii prea mici pentru a coopera pentru obtinerea unei radiografii in pozitie sezand sau
in ortostatism, se foloseste incidenta AP in decubit dorsal. Redistributia circulatiei pulmonare care apare
in decubit dorsal nu produce probleme diagnostice semnificative.
- Se pot obtine si incidente laterale in decubit dorsal, orientand raza orizontal
- Imobilizarea trebuie sa fie atraumatica, pentru a asigura o pozitionare adecvata si pentru a
minimaliza miscarile pacientului.
- Faza respiratorie
- Expunerea in timpul plansului surprinde adeseori plam in faza expiratorie. Pt a evita ac prob, se
va face expunerea in timpul respiratiei linistite, pentru a evita extremele ciclului respirator.
- Rg in expir - pt dem - hiperinflatiei din aspiratia de corpi straini, a pneumotoraxului
in cazul copiilor mici, care nu coopereaza, se poate aplica presiune in
regiunea epigastrica, cu ajutorul mainii protejate de manusa de plumb.
Daca rezultatele sunt neconcludente, este indicata fluoroscopia
Radioprotecia la copil este obligatorie.

1.3. INTERPRETAREA RADIOGRAFIEI

1.Expunerea nu trebuie fcut n timpul plnsului deoarece inspirul profund produce hipertransparena
cmpilor pulmonari. Coloana nu trebuie s se vad net prin opacitatea cordului.
2.Faza respiratorie. Deasupra diafragmului trebuie s se vad minimun 6 arcuri costale anterioare i 8
posterioare. Expunera n expiraie face ca diafragmul s fie sus situat, cordul apare mrit, accentuarea
circulaiei n regiunile parahilare, plmnul este opacifiat n special la baze, traheea este mult ncurbat.
3.Rotaia. Extremit ant ale coastelor trebuie s fie simetrice. Simetria claviculelor nu este un criteriu
fidel la copil. n rotaia spre dreapta sau stnga, care apare datorit capului lsat s stea ntr-o parte se
constat: arcurile costale anterioare apar scurtate iar cele posterioare alungite spre partea n care s-a fcut
rotaia. Mediastinul ocup cea mai mare parte a hemitoracelui spre partea in care s-a fcut rotaia. Exist
o diferen de transpar ntre cei doi plmni. Astf, cel spre care s-a fcut rotaia este mai transparent.
4.Aprecierea lordozei. Exist o lordoz fiziologic, datorat abdomenului proeminent al nou-nscutului.
Braele trebuie aezate lng corp. Braele ridicate deasupra capului produc hiperlordoz. n
hiperlordoz, arcurile costale posterioare sunt orizontale iar cele anterioare sunt orientate medial i n
sus. Vrful cordului este ridicat, timusul este mai proeminent, diafragmul sus situat mascheaz poriunea
inferioar a cmpurilor pulmonare. Fasciculul centrat prea jos produce expunera oblic de jos n sus a
toracelui i ridicarea abdomenului de ctre copil sunt cauzele cele mai frecvente ce produc hiperlordoz.
5.Poziia capului. Craniul trebuie orientat cu faa spre tub. Flectarea capului face ca mandibula s se
proiecteze peste vrful plmnilor.
6.Poziionare: sonde nazo-gastrice, catetere vasculare.
7.Examinarea abdomenului la copil este obligatorie. Stafilococia pleuro-pulmonar debuteaz cu o
distensie abdominal important.
8.Micarea copilului n timpul expunerii duce la apariia unor contururi flu ale vaselor, diafragmului.
9.Semnul de stnga sau dreapta.
10.Examinarea radiografiei se face centripet.

1
1.4. ANATOMIE RADIOLOGIC
Toracele nou-nscutului fo apr cilindric, coaste orizontaliz In Grainger si Allison: NN are o cutie
toracica simetrica, apr sferica. Copilul m mare are un diam toracic craniocaud > relativ la cel antpost.
La copil = aprec vrsta osoas. Nucl sec de cretere al epif prox a humerusului ap n s 42 de via fetal.
Plmnul nou-nscutului este mai transparent dect al copilului mare.
In primele ore dup natere: opaciti difuze date de persistena lichidului intrapulmonar.
Bronhogram fiziol n 1/3 intern a cmpurilor pulm. Trebuie consid patol cnd este vizib i la perif.
Dupa primele 24 h de viata, plam trebuie sa fie complet si simetric aerati la pacientii normali.
Vasele pulmonare se vd doar n 1/3 intern a cmpurilor pulmonare
Timusul apare mrit.
Cord globulos cu vrf ridicat datorit hiperlordozei fiziologice i datorit cavitilor drepte care sunt mai
mari dect cele stngi. Dup vrsta de 5 ani este asemntor cu cel al adultului
Diafragm sit la niv arcului costal 6 anterior i 8 posterior. In Grainger si Allison: P ant ale hemidiafr ap
m sus sit la copiii mici. In inspir normal, incid AP, ele se proiect la niv arcurilor costale post 7-9,
comparativ cu 10-11 la copiii mai mari. Hemidiafragmele sunt situate la aceeai nlime
Traheea are mobilit mare i se proiect n jum dr a coloanei; deviaiile sunt patologice, cu exceptia:
Uneori exist o amprent a tr venos brahiocef stg pe faa anterioar care dispare la copilul mare.
indentatiei normale produse de arcul aortic
asp curbat de la niv aperturii toracice supe, care este un indicator sensibil al unei
rg efect in expir; ac modif ap precoce in timpul expirului, inaintea ap modif in aeratia plam. Trah este o
struct moale si pliabila la NN si C mic si se curbeaza abrupt la niv aperturii toracice sup in dir opusa
arcului aortic.
n I an de via calibrul trah se modif odat cu ciclul resp diminundu-i diam cu pn la 50%,
ceea ce nu trebuie confund cu traheomalacia. At cnd trah e sit median p nsoi un dublu arc aortic,
cnd este situat n jumtatea stng este posibil ca arcul aortic s fie situat pe dreapta.
La NN bifurcaia traheei se situeaz la nivelul vertebrei D3; la 10 ani bifurcaia e situat la D5.
Esofagul opacifiat cu substan de contrast este amprentat lateral stng de aort i de bronia stng
- aerul intraesofagian este intalnit mai des la copil, mai ales la nou-nascuti. Daca este persistent sau
neobisnuit de mult, trebuie suspectate afectiuni respiratorii sau fistula traheo-esofagiana.
- La copilul mic, se observa adeseori umplerea completa la ingestia rapida de lichide si dilatatia
tranzitorie completa sau partiala a esofagului.
Timusul situat n mediast ant-sup; crete n dimensiuni pn la pubertate, cnd atinge volumul maxim.
- rap: vol timus / vol cutiei toracice crescut n primii 2 a de via; dup 5 a timus decelabil rg < 2%
- localizri ectopice: cervicale, mediastinale posterioare.
Rg timusul ap ca o opacitate hidric cu struct omogen, dimens var (uzual se ntinde de la manubriul
sternal pn n dreptul cartil condro-costal IV, unilat sau bilat). Prin opacit timusului se vd vasele.
Criterii pentru un timus normal:
- Este aproape intotdeauna situat in mediastinul anterior.
- Trebuie sa fie identificabil radiol in primele 24 h de viata; abs sa suger un deficit imunol
de celule T sau rubeol congenit. Dupa 24-48 h de viata, timusul poate disparea radiografic datorita
stresului.
- Timusul N nu prod compres, indif de dimens sale, fiind moale si pliabil. Conturul tim e
ondulat dat amprentelor costale. Opacit timic mbrac uneori cordul pe ambele marg: imag
cardiotimic.
- Forma opacitii timice var cu resp, crete n E i scade n I, dar si cu poz, fiind < in
ortostatism.
- n condiii de stres, inaniie, febr timusul se reduce n dimensiuni. Dupa recuperarea din
perioadele de stres, timusul normal poate creste rapid in dimensiuni (rebound timic).
Eco timusul ap ca o mas parenhimatoas, omog, cu ecogenitate mai mic dect a ficatului sau splinei.
CT: mas omog cu densit asem cu cea a muchilor adiaceni. Con su n grsime crete odat cu vrsta.
IRM: hiposemnal T1, hipersemnal T2
Circulaia pulmonar la nou nscut poate fi apreciat doar n regiunea hilar i perihilar. Diametrul
arterei pulmonare drepte la intersecia cu vena lobului superior drept este egal cu diametrul traheei.
Variaz cu vrsta 0-1an = 4mm, 5ani = 8mm, 10ani = 10mm, 15ani = 14mm.

2
 Cordul, Aorta - cord globulos - inima dreapt este mai mare la natere, butonul aortic nu apare
naintea vrstei de 5 ani. Aorta este greu de identificat la copil mic datorit suprapunerii timusului.
Golful inimii este rectiliniu, dublu contur concentric fiziologic. Incizurile dintre arcuri nu sunt nete.
opacitatea cordului ocup 1/3 din hemidiafragmul drept i 1/2 din cel stng; ICT > 0.65. Cordul este
considerat mare peste aceast valoare i dac pe radiografia LL opacifiaz spaiul retrocardiac.

3
 2. APARAT DIGESTIV
2.1. METODE DE EXAMINARE
Radiografia abdominal pe gol, examinarea cu substan de contrast, ecografia, CT, IRM
Examinarea cu substan de contrast
Tranzit esogastroduodenal - substane iodate hidrosolubile (170mg Iod/ml = izotonic). Sulfat de
bariu, gastrografin diluat 1:1, preferat n fistule
Irigoscopie - subst iodate hidrosolub cu osmolaritate crescut; osmolaritate joas suspiciune fistule
Contrast negativ aer la o presiune mic 120 mmHg. Este de preferat folosirea aerului n toate
suspiciunile de malformaie naintea folosirii substanelor cu contrast pozitiv.

2.2. ANATOMIE RADIOLOGIC

Rg abd simpl pneumatizarea digestiv ncepe cu primul ipt; aerul aj n stom, duoden (dup 15 30
min), ileo-jejunal, cec la 3 ore, colon stng, rect la 12 ore; Plnsul excesiv provoac hiperaeraie abd.

Examinarea cu substan de contrast

- Esofag sinuos, pliurile muc puin exprimate. Eructaiile fiziol produc reflux gastro-esofagian grad I.
- Stomac orizontalizat, hiperton, cu reg antropiloric orientat post. Golirea stomacului este variabil n
primul an putnd ncepe chiar la 15-20 minute dup ingerare. Camera de aer a stomacului este mare n
comparaie cu adultul. Pliurile mucoasei sunt greu de identificat, undele peristaltice sunt superficiale i
se succed la intervale mai mari. Dup vrsta de 10 ani stomacul este asemntor cu cel al adultului.
- Duoden primul segment concav n sus: M ghirland
- unghiul Treitz n stnga coloanei, n dreptul spaiului intervertebral L1-L2.
- Intestin subire se examineaz dup ingerarea bariului per os sau prin enteroclism. Diametrul este egal
cu nlimea L2 i crete odat cu vrsta. Hiperplazia formaiunilor limfoide apare ca defecte de umplere
nodulare fiind situat mai frecvent la nivelul ultimei anse ilieale. n primele luni, pliurile mucoasei sunt
greu de identificat iar calibrul coloanei de bariu este neuniform.
- Irigoscopie: cecul i colonul asc prezint mobilit crescut. Cecul treb identificat n fosa iliac dreapt.

Ecografia
Ficatul la nou-nscut are ecostructur fin, omogen, identica cu a medularei renale, iar dup 6 luni
ecogenitate crescut fa de corticala renal. Marginea inferioara a ficatului formeaza un unghi
ascutit. O valoare anormala a diametrului longitudinal masurat pe linia medioclaviculara poate sa fie
rezultatul unei modificari de forma, mai ales in cazul lobului Riedel.
Vezicula biliar vizibil de la 3 ore dup natere i are lungime de 1,5 - 3 cm. Peste 3 ani lungimea
este de 3 - 7 cm.
Calea biliar principal are calibrul mai mic de 3 mm.
Pancreasul este hipoecogen n comparaie cu ficatul, are dimensiuni mari comparativ cu celelalte
viscere. Dup 1 an diametrul antero-posterior este de 1,5 -2 cm.
Splina are structur omogen, ecogenitate inferioar parenchimului hepatic.
- lungime 4 cm la natere iar apoi crete cu 0,5 cm/an pn la vrsta de 15 ani. Variante frecvent
ntlnite: splina accesorie, splina mobil.
Tubul digestiv are un strat muscular extern hipoecogen cu grosime de 2 mm iar mucoasa spre lumen
apare hiperecogen. Coninutul este variabil: aeric, lichidian, solid.

4
 3. APARAT URINAR
3.1. METODE DE EXAMINARE
Rg abd simpl, eco, urografia, cistografia, pielografia translombar, uretrografia, scintigrafia renal,
nefrograma izotopic, CT, IRM. De regula se incepe examin copilului cu c m putin invaziva si iradianta
metoda posibila. De cele mai multe ori, prima examinare a copilului este cea ecografica.
Radiografia abdominal simpl !mijloace de radioprotecie
Ecografia la copil necesit transductor de 3 sau 5 Mhz fiind metoda de prim intenie. Examinarea
ncepe cu vezica urinar deoarece contactul cu gelul sau traductorul rece declaneaz miciunea.
Urografia
o O radiografie simpla este esentiala inainte de administrarea contrastului, deoarece
acumularea acestuia in caile urinare poate ascunde nefrocalcinoza si calculii.
o Unii autori recom ca ultima alim s fie cu 3 ore nainte. Este preferabil s nu se fac nici
o preg.
o Substan de contrast (300mg Iod/ml): 1,5-2 cm3/kg sub 10kg, 3 cm3/kg peste 10kg, la
sugar maxim 10 cm3 sau nr. ml = greutatea + 6. Doza total de iod/kg optim este de 300mg
Iod/kg corp i nu trebuie s depesc 600mg Iod/kg corp.
o Expunere la 3, 5 i 10 min.
o Folosirea unor substane cu concentraie mai mare de 300mg iod/ml produce deshidratare
sau convulsii. Chiar i substanele non-ionice dau reacii secundare.
o Artificii tehnice distensia gastric prin alptare dup injectarea substanei de contrast.
o Indicatii:
Rinichi mic descoperit la eco sau scintigrafia renala, fara reflux vezico-ureteral; UIV este
indicata pentru a demonstra anatomia caliceala
In prezenta unor sdr rare (de ex. Laurence-Moon-Beidl) sau a anumitor afectiuni (de ex.
Displazia sau necroza medulara), vizualizarea calicelor este cruciala, fiind nevoie de o UIV.
Urmarirea unui nou-nascut cu insuficienta renala acuta, pentru excluderea dg de necroza
medulara se indica UIV la varsta de 3 luni.
Durerile lombare recurente cu eco normala indica UIV cu incarcare hidrica pentru excluderea
obstructiei intermitente a jonctiunii uretero-pielice.
ITU repetate cu eco si scintigrafie renala normale necesita UIV pentru excluderea unor dg
precum chistul caliceal sau diverticulul vezical.
Sistem duplex renal complicat, cu eco normal, pentru ureterocele.
o Contraindicatii: In insuficienta renala acuta contrastul poate agrava boala.
- nu trebuie fcut n primele dou sptmni de via datorit imaturitii filtrrii glomerulare care la
10 zile atinge abia 50% din cea a adultului.
Cistografia nu se realizeaz n condiii de infecie urinar. Umplerea vezicii se poate face n timpul
urografiei sau retrograd prin injectare (utilizand o seringa de 50 ml) sau gravitational (sticla cu
substanta de contrast este tinuta la o inaltime fixa). n cazurile cu retenie urinar la care nu se reueste
cateterizarea uretrei, abordul este suprapubian. Se foloseste substanta de contrast diluata (20%). La
baieti trebuie demonstrata uretra, in timp mictional, incidenta oblica. Vezica trebuie vizualizata in
timpul umplerii precoce (detectarea ureterocelelor mici), in repletie completa, in timpul si dupa
mictiune. Daca se observa reflux vezico-ureteral, trebuie obtinute incidente oblice pentru vizualizarea
jonctiunii uretero-vezicale.
Indicatii:
reflux vezico-ureteral,
anomalii ale functiei si anatomiei vezicale,
anomalii ale uretrei masculine,
toti copiii sub un an cu ITU,
in prezenta dilatatiei ureterale, a rinichiului mic, a hematuriei terminale acompaniata de
simptomatologie de tract urinar inferior,
in insuficienta renala de cauza neprecizata,
in probleme de golire a vezicii
in cazul detectarii ecografice a unui perete vezical ingrosat.
Pielografia translombar n cazuri de dilatare major pentru drenare sub control ecografic.

5
 Scintigrafia renal, Nefrograma izotopic
- Scanare dinamica, cu 99mTc-diethylenetriaminepenta-acetate (99mTc DTPA), 123I-hippuran or
99mTc-methylacetyl triglycine (99mTc-MAG3). Captarea si excr radionuclidului sunt detec cu o cam
Pasajul izotopului poate fi divizat in trei faze:
o Faza fluxului sangvin (0-15 secunde) poate estima fluxul ca
procent din outputul cardiac, daca faza imediata a renogramei este achizitionata rapid.
o Faza de captare pura (40-120 secunde) poate fi definita ca
procesul de indepartare a radionuclidului din sange, pe masura ce trece prin rinichi si, utilizand
99mTc-DTPA, reflecta filtrarea glomerulara pura; folosind 99mTc-MAG3 sau 123I-hippuran
reprezinta excretia tubulara proximala a radionuclidului si, in rinichiul normal, aceasta se coreleaza
cu fluxul plasmatic renal efectiv. Analiza rinichiului in perioada 80-150 secunde dupa injectare
(adica partea fazei de captare imediat anterioara aparitiei radionuclidului in pelvisul renal), permite
det functiei renale diferentiale.
o Faza de drenaj / tranzit (3-20 minute). In rinichiul normal faza
excretorie nu este definita ca o entitate separata, dar in prez dilatatiei devine recognoscibila si, daca
diureza este indusa cu furosemid iv, drenajul poate fi evaluat. Drenajul bun (adica o scadere a curbei
renale la mai putin de 75% din val sa maxin 10 minute de la adm diureticului, sau 50% in 20 de min)
exclude in gen o obstructie. Un rasp slab la stimulul diuretic p fi intaln in obstructie, dar a fost
observat de asemenea in cazul functiei R afectate, dilatatiei importante a sist colector sau in prez unei
vezici pline.
Indicatii:
99mTc-DTPA sau 99mTc-MAG3 sunt indicate pentru investigarea
suspiciunii de obstructie uni- sau bilat, pentru evaluarea trat chirurgical, pentru cistografie indirecta
si posttransplant renal.
99mTc-DTPA cu stimulare cu captopril poate fi o procedura sensibila de
screening pentru hipertensiunea renovasculara.
- Scanare statica folosind 99mTc-dimercaptosuccinic acid (99mTc-DMSA)
99mTc-DMSA se leaga la tubii contorti proximali si doar 10% este excretat in
urina. Imag statice tardive dupa inj iv reprez masa corticala functionala. Proiectiile posterioara si
ambele oblice ar trebui obtinute de rutina. Incidentele anterioare, inclusiv cu vezica golita, sunt
esentiale pt exclud unui rinichi ectopic. Se poate face cuantific absoluta a rinichilor la 6 ore dupa
injectare. Avantajul ac tehnici in pediatrie rezida in abilit sa de a distinge intre deteriorarea unui
rinichi si cresterea celuilalt.
Indicatii: cand se investigheaza functia renala, trebuie folositi 99mTc-DTPA sau
99mTc-MAG3, cu exceptia uneia dintre urmatoarele circumstante, care sugereaza utilitatea 99mTc-
DMSA
In ITU, scanarea cu 99mTc-DMSA poate det daca rinichiul este sau nu
interesat in faza acuta
In ITU, scanarea cu 99mTc-DMSA este cea mai sensibila tehnica pentru
detectarea cicatricilor renale, atunci cand este efectuata la aprox 3 luni dupa episodul acut
Cand doar un rinichi a fost identificat si exista dubii in legatura cu
prezenta unui al doilea rinichi
In HTA renovasculara, atat 99mTc-DTPA cat si 99mTc-DMSA pre- si
post-captopril sunt necesare pentru diagnosticul anomaliilor arteriale extra- si intraarteriale
La copilul cu incontinenta urinara
La fetitele cu pierderi urinare permanente, daca eco si UIV sunt normale,
atunci scintigrafia cu 99mTc-DMSA poate fi singura metoda capabila sa detecteze un rinichi
duplex ocult
La copii cu dilatatii imp (sdr prune belly) sau cu IRC este posib doar o
estim a fct diferentiale.
- Cistograma scintigrafica
Directa: Tehnica similara uretrocistografiei mictionale, necesitand cateterizarea VU, drenajul
urinii existente si instilarea de 99mTc-pertechnetate (18.5 MBq (500 mCi)) solutie salina normala
pana cand VU este plina, cand ar trebui sa obtinem mictiune. Intreaga procedura este efect in fata

6
 sau deasupra unei camere gamma, legata la un sistem computerizat. Ambele arii renale si VU
sunt mentinute in FOV (field of view). Avantajele acestei tehnici sunt inalta sensibilitate si joasa
expunere la radiatii comparativ cu UCM conventionala, doza fiind redusa cu un factor de 20.
Dezavantajul consta in nevoia montarii cateterului.
Indirecta:
la una pana la doua ore de la injectarea iv a 99mTc-DTPA sau 99mTc-MAG3,
cand majoritatea radiotrasorului este in VU, copilul este rugat sa urineze in fata camerei
gamma.
Radiatia de fond este mai redusa la momentul mictiunii cand utilizam 99mTc-
MAG3, deoarece este indepartat mai repede de catre rinichi decat 99mTc-DTPA.
Imaginile de golire s-au dovedit a avea o m mare acuratete decat UCM in detect
refluxului.
Avant constau intr-un nivel de radiatie care nu creste peste niv scanarii dinamice
de rutina, noninvazivitatea, nu nec cateterizarea VU, furniz inform despre functia R si este
fiziologica.
Dezav constau in nevoia de cooperare cu copilul si detectarea refluxului vezico-
ureteral doar in faza de golire, deoarece umplerea se face dinspre rinichi. At cand exista un
flux urin crescut (furosemid) sau in caz de hiperhidratare, refl vezico-ureteral poate sa nu fie
detectat.
Ind: cand refluxul V-U a fost documentat prin UCM, urmarirea se va face cu
cistografie scintigrafica; la fete cu ITU a fost suger posibilit folosirii ac met ca procedeu de
screening; oricand se poate obt cooperarea copilului; daca nu se detect reflux V-U, se p
incerca varianta directa pt a fi siguri ca nu apare refluxul in timpul fazei de umplere a
cistogramei.
Arteriografia renala: investigatie invaziva si iradianta rezervata pentru situatii clinice speciale.
Demonstreaza cel mai bine anatomia vasculara.
Tehnica: cel m mic cateter posibil. Doze mici de sc nonionica, cu utiliz substractiei digitale pentru
aorta si arterele renale.
Indicatii: investigarea hipertensiunii; inainte de chirurgia conservativa pentru tumora Wilms; in
traumatisme complicate prin hematurie persistenta sau HTA; in suspiciunea de vasculita (mai ales
in poliarterita, cand trebuie vizualizate si vasele splanhnice, inclusiv arterele hepatice); inainte de
proceduri interventionale precum embolizarea MAV sau dilatatiile cu balon ale stenozelor.
CT contrast mai redus esut adipos redus. Subst de contrast: 0,5ml/kgc. In tumorile pelvine si
neuroblastom se utiliz contrast oral si/sau rectal. Ind: tumora Wilms, neuroblastoame sau
rabdomiosarcoame pelvine; nefrocalcinoza.
IRM Este necesara sedarea la copii sub 5 ani
n ponderaie T1
bun difereniere cortico-medular (piramidele semnal mai slab fa de
corticala renal).
Indicatii: Un copil cu vezica neurogena fara o cauza evidenta necesita investigarea coloanei.

7
 3.2. ANATOMIE RADIOLOGIC
Radiografia abdominal simpl contururi slab delimitate, spaiul perirenal redus.
Rinichiul: n funcie de vrst, exist o mare variabilitate a formelor i dimensiunilor renale:
- La nou-nscut rinichiul este globulos, (diametrul transversal - din cel longitudinal) prezint incizuri
profunde; hilul este ngust iar sinusul conine o cantitate mic de grsime.
- La adolescent, rinichiul este alungit, contururile sunt nete, hilul este larg, iar n sinus i perirenal se
constat o cantit moderat de grsime. Pe conturul renal se constat frecv unele boseluri. Astf, pe R stg,
pe conturul extern, sub amprenta splinei apare o proeminen cu aspect de cocoa de cmil.
Ecografie:
- lungimea la natere aproximativ 4cm, la 1an ~ 6cm, la 5ani ~ 8cm, la 10ani ~ 10cm
- sinusul mic (1/3 lungime rinichi), bazinet intrasinusal. Sinusul la copilul mic are o ecogenitate
redus ce crete treptat. Dup vrsta de 10 ani este asemntor cu cea a adultului.
- incizuri interlobare, papile aberante, defecte de fuziune
- linie hiperecogen situat la nivelul polului superior dat de o band de fuziune
La natere ecogenitatea medular < ficat < cortical < sinus
Peste 3 luni ecogenitatea medular < cortical < ficat < sinus
La copil, dat diurezei crescute, aparatul pielocaliceal este frecv vizibil i nu trebuie considerat patologic.
Un aspect ecografic deosebit este cel de hipertrofie de coloan Bertin care nu trebuie confundate cu o
tumoare. n hipertrofie: amprentarea sinusului se face lateral, este bine delimitat, are aceeai structur i
intensitate ca i restul corticalei, conine piramide, are dimensiuni mai mici de 3 cm, este delimitat de o
linie hiperecogen datorat unui defect de fuziune. La copii supraponderali extensia grsimii renale din
sinus spre parenchim poate produce o imagine hiperecogen care nu trebuie considerat patologic.
Vascularizaia - indicele de rezisten crescut la natere: 0,8 1
scade progresiv pn la 0,6 la 7 ani
Vezica sus situat cu perei fini i regulai, jeturile ureterale vizibile. Se vizualizeaz pliul interureteral.
Capacitatea vezicii la natere 30 50 ml, la 7 ani 100 - 200 ml.
Suprarenale forma literei Y inversate
- la nou nscut: raport suprarenale:rinichi = 1:3
Urografia
Rinichii axul longitudinal uneori paralel cu coloana, dimensiunile = nlimea L1-L3, calice compuse,
tijele cu lungime redus, bazinet globulos
Uretere traiect sinuos fr dilataii
CT piramidele renale hipodense
IRM - piramide renale: hipointense T1, hiperintense n T2
- dup Gadolinium parenchim hiperintens
Uretra - Uretrografie
a. la fete opacitate fusiform, cilindric
b. la biei: uretra posterioar are o poriune prostatic ce prezint o lacun dat de veru montanum
i una membranoas care prezint o amprent dat de sfincterul extern. Uretra anterioar penian
i bulbar separate prin amprenta ligamentului suspensor. Glandele Cowper se pot opacifia.

8
 4.SISTEM NERVOS CENTRAL
4.1. METODE DE EXAMINARE
ecografia transfontanelar, ct, irm
4.2. ANATOMIE RADIOLOGIC
Ecografia transfontanelar metoda de elecie la nou nscut i sugar, transductor 57,5 MHz.
Ferestre: fontanele. Seciuni coronale i sagitale.
Coronale (din anterior spre posterior)
Coronal anterior fisura interemisferic, coarnele frontale - vetriculi laterali, plafon, orbite
Coronal intermediar anterior coarne frontale, gurile Monro, ventricul III, regiunea supraselar,
poligon Willis, vile sylviene, coarne temporale
Coronal intermediar post corpii ventr, corp calos, ventricul III, tr crbr, plex coroid, coarne temporale
Coronal posterior corp calos, vermis, plexuri coroide, ventriculi laterali
Sagitale
Sagital median fisura interemisf, corp calos, ventricul III i IV,regiunea supraselar, trunchi cerebral,
vermis, cisterna magna, gaura occipital
Parasagit oblice - nucl caudat, nucl lenticular, TH, caps int, plx coroide, coarne temporale, hipocamp
Sagital lateral lobul insulei
. Alte incidene fontanela posterioar, suturi coronale, poriunea scuamoas os temporal.
Parenchimul cerebral are structur fin granular cu ecogeniate variabil; Centri semiovali: discret
hiperecogeni, situai posterior fa de ventriculii laterali. Substana alb periventricular mai ecogen.
Lobii temporali sunt bine delimitai de meninge care apare hiperecogen. Corpii striai: simetrici,
omogeni apar hipoecogeni comparativ cu parenchimul. Trunchiul cerebral: anterior hiperecogen,
posterior hipoecogen. Ventriculii cerebrali: coninut transonic, bine delimitai.
La nou nscut: encefalul simetric. Septul pelucid este frecvent septat n poriunea anterioar, formnd o
cavitate: cavumul septului pelucid (variant anatomic). Pe linia median exist i alte chiste fiziologice
la nivelul plexurilor coroide sau subependimar. Ele apar ca imagini hipoecogene, rotunde, de dimensiuni
variabile.
Indicele de rezisten 0.7
CT
Preferat n perioada neonatal (mpreun cu eco transfontanelar) i n urgen, n cazul suspiciunii de
leziuni hipoxice ischemice sau traumatisme.
CT este superior IRM n aprecierea hemoragiei subarahnoidiene, a leziunilor osoase i calcifierilor.
- voll cerebr este de 350 ml la natere i atinge volumul definitiv la 4 ani odat cu nchiderea suturilor
- densit parench mai redus dect la adult (dat mieliniz insuf i hidrat - 90% la C fat de 75% la adult)
- structurile durale i sinusurile venoase apar mai dense dect la adult
IRM
Indicaii IRM: aprecierea mielinizrii, anomalii congenitale, patologie tumoral i de fos posterioar
(superior CT), traumatisme, leziuni vasculare.
Coninutul crescut n ap al creierului la copiii sub 1 an i abundena substanei albe nemielinizate
necesit folosirea unor TR, TI mai lungi (TR = 3500 ms, TI = 300 ms). Secvena ponderat T1 SE
sagital este util n evaluarea corpului calos, anomaliilor liniei mediane.
Copiii sub 8 ani necesit sedare care este contraindicat la nou nscui, epilepsie, hipertensiune
intracranian. Administrarea substanei de contrast scurteaz procesele de relaxare T1, T2 i poate
persista cteva ore datorit clearance-ului renal i filtrarii glomerulare sczute.
Cauze de artefacte: fluxul sangvin, diverse unturi, micarea pacientului.
Mieliniz cortexului prezent la natere n reg hipocampic, temporal, occipit i rolandic se ntinde n
pat de ulei i devine complet n primele spt de via; mieliniz subst albe se face fascicul cu fascicul de
la mduv spre emisfere i dinspre post spre ant i devine definitiv dup 15-18 luni; mielinizarea are
corespondent n creterea progresiv a semnalului n T1 i diminuarea progresiv a semnalului n T2
(hiposemnal de mielinizare).

Bibliografie:
Helen Carty, Brunelle Imaging Children Churchill Livingstone, London, New York 1994
Kirks D.R., Diagn Radiology of Infants and Children Little, Brown and Company, Boston, 1991

9
 Petcu S. Radiologie pediatric. Aparatul respirator Editura Daco Press, Cluj-Napoca, 1995

10