Sunteți pe pagina 1din 78

METODE IMAGISTICE DE

EXPLORARE A SNULUI
- MAMOGRAFIA -
Snul este o structur complex
coninut variabil de esut glandular, grsime i
esut conjunctiv
influenat de variaiile hormonale ciclice
schimbri majore de-a lungul vieii (pubertate, sarcin,
menopauz)

explorarea imagistic este complex


Elementele anatomice ale snului

mamelon i esut cutanat


lobuli adipoi pre i retroglandulari
schelet fibro-conjunctiv
ducte colectoare canale galactofore
esut glandular mamografie
(unitatea ducto-lobular terminal) sumaie de planuri
vase sanguine
limfatice
ganglioni
muchi
Mamografia
Cel mai pretenios examen radiologic
Sensibilitate i specificitate bune n
depistarea cancerului de sn,
dependente de vrsta pacientei (>
40-50 ani)
Metoda de screening n depistarea
cancerului mamar infraclinic
Caracterizarea maselor palpabile
(>40 ani)
Mamografia

Sensibilitate - 80-90%
Specificitatea relativ mic 20%
Rezultatele depind foarte mult de
calitatea tehnic i de experiena
radiologului
Examen iradiant de analizat
eficiena examenului care variaz
funcie de vrst
Vizualizarea structurilor
mamare
Rezoluie spaial
Elemente fine ale arhitecturii snului
Microcalcificri
Contrast
deosebirea ntre esut glandular normal
/ carcinom
Mamografie

20 ani sn densitate mare (esut


glandular)

50 ani sn densitate mic (grsime)

Atenie! tratament hormonal substitutiv

sensibilitatea scade de la 92% la 70%


Calitatea diagnosticului
mamografic

Calitatea mamografiei
Calitatea negatoscopului
Calitatea interpretrii
Mamografia digital
nlocuirea receptorului analogic (film) cu
un receptor numeric
Dou metode
Receptori plani
Plci fotostimulabile (ecrane radioluminescente
cu memorie)
Vizualizare pe staii de lucru de nalt
rezoluie
Producere facultativ a unei copii (hard-
copy) pe film sau imprimant cu rezoluie
mare
Componentele lanului
diagnostic
TEHNICA MAMOGRAFICA /
POZITIONARE
Incidente principale
Fata (cranio-caudala/CC)
Oblic extern (mediolateral oblic/MLO)
Profil intern
Incidente complementare
Clisee centrate
Clisee cu modificarea orientarii
fasciculului RX sau a proiectiei glandei
Clisee marite
Tehnici particulare (perete, regiune
axilara, proteze)
Incidente principale
Fata
Profil PROFIL

Oblica

FACE OBLIQUE

Topografia sanului in raport cu peretele toracic.


Sanul nu poate fi cuprins in totalitate pe o singura
incidenta. In incidenta oblica este necesara
tractionarea sanului si includerea unei parti din
pectoral pentru a vizualiza glanda aproape in intregime.
INCIDENTA DE
Vizualizare completa a FATA
partii interne a glandei
Muschiul pectoral vizibil
in 30- 45 % din cazuri
Lama grasoasa retro-
glandulara vizibila
Pielea nu este vizibila
fara spot luminos
Partea externa a
glandei este adesea
taiata in aceasta
incidenta (! Necesar
tractionare inainte de
compresie, pentru
compresor

caseta
muschi pectoral

Incidenta oblica externa prinde in parte muschiul pectoral


si permite in aceste conditii explorarea in quasi-totalitate
a glandei mamare intr-o singura incidenta.
INCIDENTA OBLICA
Vizualizarea in
totalitate a glandei
Marginea inferioara a
pectoralului la inaltimea
mamelonului sau sub el
Pliul sub-mamar apare
in imagine
Partea superioara a
glandei apare in
interiorul proiectiei
(importanta mobilizarii
partii laterale a sanului)
Lama grasoasa retro-
glandulara vizibila
Mamografia aspect normal

Sinul format din 12-20 lobi de forma


conica
Lobul glandular format din tesut glandular
(lobular), ductal, adipos si conjunctiv
Tesutul conjunctiv intra si extralobular
Tesutul adipos intra si extralobular
Mamografia aspect normal

Mamografia proiectia suprapusa a


tuturor imaginilor date de elementele
constitutive ale sinului.
Cancerul mai greu de depistat intr-un
sin dens (opac)
Structurile glandulare din jurul leziunii o
pot masca (distorsiune arhitecturala /
calcifieri)
Diferenierea
leziune pseudoleziune mamografic

aspect similar pe aspect diferit pe


incidene diferite incidene diferite
mai net pe cliee focalizate tergere pe cliee focalizate
vizualizare mai bun pe disociere pe clieul
clieu mrit mrit
anomalie clinic anomalie clinic absent
anomalie ecografic anomalie ecografic absent
Mamografia aspect normal

Tesutul adipos radiotransparent


(radiolucent)
Tesutul glandular, ductal si conjunctiv
radioopace (radiodense)

Mamografic, elementele anatomice


radiodense nu se pot diferentia.
Mamografia aspect normal
Mamografia aspect normal

Ligamentele Cooper linii drepte sau


curbe, radioopace, ce leaga tesutul
glandular de cel cutanat.
Septe fibroase
Ductele galactofore - retroareolar
Mamografia aspect normal

Variatii mari de la individ la individ


Variatii in functie de starea fiziologica si in
functie de virsta
Mamografia aspect normal

Mamografie alba: Mamografie


- tinere neagra:
- premenstrual - dupa alaptare
- sarcina - persoane in virsta
- alaptare (trat. hormonal!)
- tratament
hormonal
Mamografia aspect normal

Mamografia proiectia suprapusa a


tuturor imaginilor date de elementele
constitutive ale sinului.
Cancerul mai greu de depistat intr-un
sin dens (opac)
Structurile glandulare din jurul leziunii o
pot masca (distorsiune arhitecturala /
calcifieri)
Mamografia aspect normal

ACR BIRADS (The American


College of Radiology Breast Imaging
Reporting and Data System)
Mamografia aspect normal
BIRADS 1-4
Semnificatie atentioneaza clinicianul asupra
faptului ca intr-un sin dens, abilitatea
mamografiei de a depista un cancer de
dimensiuni mici este redusa.
Mamografia aspect normal - variatii

Variatii dimensionale (anisomastia)


sau de distributie a tesutului
glandular (la aceeasi persoana) -
asimetrie
Macromastie
Polimastie (tesut glandular accesor,
glanda mamara supranumerara)
Mamelon ombilicat
Sarcina si lactatie
Tratament hormonal de substitutie
Analiza mamografica

Analizarea comparativa (stg dr): arhitectura si dispozitia


tesutului glandular imagine in oglinda.

Examinare de la departare simetria sinilor, aspectul


tegumentului, distributia si aspectul simetric al tesutului
glandular.
Examinare de aproape:
- pt fiecare cliseu
- depistarea densitatilor anormale (asimetrice), dist.
arhitecturale, densitatilor nodulare (maselor, densitatilor
circumscise) sau microcalcifierilor.
Comparare cu filme vechi.
Semiologie mamografica

Densitate asimetrica
Densitate nodulara (masa)
Distorsiune arhitecturala
Microcalcifieri
Densitati asimetrice
Formatiuni mamare

Leziuni tridimensionale
Analiza lor cuprinde:
- localizarea
- dimensiunea
- orientarea
- forma
- conturul
- densitatea
- orice alte leziuni asociate: distorsiune
arhitecturala, calcifieri, modificari cutanate
Formatiuni mamare

Localizarea Dimensiunea
- concordanta /
neconcordanta cu - nu este criteriu de
leziuna palpabila malignitate dar
(ATENTIE: 1 lez este indicator de
palpabila + m.m.
leziuni mamografice) progresie
- in cadrane / orara

- Cancerul tendinta de
localizare la periferia
glandei.
Formatiuni mamare

Orientarea
- in lungul ductelor : chiste
- nu respecta orientarea
trabeculara a glandei : tu. solide
Formatiuni mamare

Forma Contur -
- rotunda BIRADS
- ovalara - circumscris
- lobulata - mascat
- neregulata - microlobulat
- distorsiune - flu / imprecis
arhitecturala - spiculiform

Distorsiunea arhitecturala Unul dintre cele mai


nu este practic o importante elemente in
formatiune in sine descrierea unei leziuni.
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare

Densitatea
- leziuni radio-opace - densitatea raportata la
cea a tesutului glandular / mamelonului
- hipodense: fiboadenom, chist (FA gigant,
chist grasos, hemangiom cavernos, abces, nev,
filosarcom, cc mucos, cc papilar)
- hiperdense: carcinom, sarcom, meta,
filosarcom, chist, abces, hematom, adenopatie
- leziuni radio-transparente: lipom,
steatonecroza, galactocel
- leziuni mixte - rx-opac + rx-transparent:
fibroadenolipom (hamartom), galactocel, ggl
intramamari, hematom
Hamartom
Formatiuni mamare

Leziuni asociate (efectul asupra


tesuturilor din jur):
- distorsiune arhitecturala
- ducte dilatate
- modificari cutanate
- modificari la nivelul mamelonului / areolei
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare

Leziuni circumscrise cu contur


regulat:
lizereu de siguranta (semnul haloului):

- banda transparenta in jurul leziunilor


benigne circumscrise
- apare si leziuni maligne: cc.intrachistic,
cc.papilar, cc.cu dezvoltare intr-un
fibroadenom
capsula
- banda subtire, radio-opaca
- vizibila cind leziunea contine grasime
- semn de benignitate
Formatiuni mamare
Formatiuni mamare
Leziuni circumscrise cu contur
regulat

chist ggl. intramamar


abces papilom intraductal
fibroadenom hematom
tu. filoda cc. mamar
Chist
Fibroadenom
Ggl. intramamar
Leziuni cu contur mascat sau imprecis

Suprapunerea tesutului glandular


leziuni circumscrise = lez cu contur
flu.
Contur flu = malign (chiste,
fibroadenoame!)
Informatii suplimentare = incidenta
diferita, compresie focala, mamo
Leziune cu contur mascat
Leziune cu contur imprecis
Leziuni cu contur microlobulat

Leziunile circumscrise: rar perfect rotunde


sau ovalare.
- 2-3 lobulatii mari (fibroadenoame)
- riscul de malignitate creste cu
numarul lobulatiilor
Leziuni cu contur microlobulat
Leziuni cu contur microlobulat
Leziuni cu contur microlobulat
Leziuni cu contur spiculiform
Masa stelata risc mare de asoiere
cu cancer
Spiculii = reactia desmoplastica din
jurul tumorii
Dg diferential:
- radial scar (hiperplazia ductala
sclerozanta)
- cicatrice postoperatorie
- traumatisme
- infectii
Leziune cu contur spiculiform
Leziune cu contur spiculiform
Leziune cu contur spiculiform
Leziune cu contur spiculiform
Distorsiunea arhitecturala

Nu este per se o formatiune mamara


Intilnita de sine statator (fara masa
centrala vizibila)
- semn de acompaniament in
cancerul mamar
Mai bine vizibila la interfata glanda / tesut
adipos (tent sign)
Localizata in plin tes glandular apreciere
de la departare
Distorsiunea arhitecturala

Dg dif:
- D.A. postoperator
- D.A. asoc modificarilor fibro-
chistice
- suprapunerea elementelor
glandulare
Fara informatii clinice : biopsie
Distorsiunea arhitecturala
Calcifieri

Frecventa si importanta
Producere
Localizare
Izolate / asociate cu alte leziuni
Distributia si morfologia
- etiologie
- asoc bgn / mgn
Calcifieri

Se analizeaza:
- dimensiunea
- numarul
- forma
- distributia
Calcifieri

Regula generala:
- bgn: calcifieri mari, rotunde/ovalare,
dimensiune si morfologie similara
-mgn: mici, neregulate, polimorfice,
ramificate, dimensiuni si morfologie
heterogena
Unele tipuri de calcifieri sunt patognomonice
pt proces benign.
Dubiu ex suplimentare
Calcifieri

Morfologia:
- cel mai important criteriu de
diferentiere bgn/mgn
- bgn : calcifieri rotunde sau ovalare,
uniforme ca aspect si dimensiune
- mgn : calcifieri neregulate, grupate,
inomogene ca dimensiuni, morfologie si
densitate
Calcifieri

ACR BIRADS

1. Calc. tipic benigne


2. Calc. intermediare
3. Calc. cu probabilitate mare de
malignitate
Calcifieri tipic benigne

1. C. cutanate 7. C. sferice/centru rx-


transparent
2. C. vasculare 8. C. in coaja de ou
3. C. pop-corn 9. C. de CaCO3 (milk of
4. C. in vf de ac calcium)(tea-cup)
5. C. rotunde 10. C. suturilor
11. C. distrofice
6. C. punctate
BI-RADS

0 necesar informatii suplimentare


1 aspect normal
2 leziune sigur benigna
3 leziune probabil benigna
4 leziune posibil maligna (a,b,c)
5 leziune sigur maligna
BI-RADS

0, 1, 2 nu se face nimic
3 ex. complementare ( eco, cito )
sau control mamografic la 6 luni
4 (ex. cito), biopsie, excizie
5 idem