Cele 10 mari enigme ale planetei

De la originea viet ii la sex, pina la imbat rinire si ext rat erest ri,
sint inca mult e lucrur i pe care nu le int elegem co mplet despr e
lumea in care t raim. Dar care ar fi, la o adica, int rebar ile cele
mai import ant e pe care ni le punem s i care ar fi raspunsul lor
din part ea oamenilor de st iint a, in clipa de fat a?
Prest igio asa revist a New Scient ist si-a pus ambele probleme si a
incercat sa produca un clasament propr iu, pe care il vo m
reproduce in co nt inuar e.

1.Cum a lu at nastere viata?

In 1953, un set de exper iment e car e aveau sa faca ist or ie au demo nst rat ca unele
dint re caramizile chimice care dau nast ere viet ii, precum aminoacizii, se pot
for ma spont an in condit ii at mosfer ice despre care se considera ca ar fi pr evalat p e
Pamint ul pr imordial. Din aceast a idee s-a inspirat t eoria pot rivit careia oceanele
au for mat supa pr imordiala din care ar fi aparut cumva viat a pe Pamint . Dar
aceast a t eorie are o mar e lacuna car e nu reusest e sa explice un paradox si e l
pr imordia l, ilu st rat popular pr in int r ebarea: Cine a fost mai int ii - oul sau
gaina?. Una dint re t eoriile exist ent e inaint eaza ipot eza pot rivit careia pr imele
geno mur i ar fi fost alcat uit e din ARN (acid r ibo nucle ic). Precum ADN-ul (acidu l
dezoxir ibo nucle ic), ARN est e alcat uit dint r-un lant de aciz i nucle ici, dar din cauza
propriet at ilor sale chimice usor difer it e, ARN-ul poat e cat aliza unele r eact ii far a
sa aiba nevo ie de prot eine. Aceast a lume ARN aut osuficient a est e posibil sa fi fo st
supr imat a de cea ADN in care t raim. O alt a idee la moda ar fi aceea a
met abo lismulu i init ial, in car e react iile chimice necesar e pent ru eliber area
energiei si sust inerea viet ii apar inaint ea mo lecule lor aut oreplicant e. Pot rivit une i
versiuni a acest ui model, noua st are ar fi luat nast ere in curent ii mar it imi pro funzi,
o dat a cu for marea de pir it e din sulfat de fier si hidrogen su lfur at . O t eorie r adica l
difer it a - asa-zisa a pansper mie i - sust ine ca viat a nu ar fi luat nast ere pe
Pamint , ci ar fi fo st import at a pr in int er mediul ast ero izilor si/ sau al co met elor.
Exper iment ele au confir mat ca subst ant ele chimice de baza necesare viet ii exist a
in spat iu, precum si fapt ul ca microorganisme le pot supraviet ui calat oriilor
int erplanet are. Dar indiferent de unde ar veni, ast a nu explica felul sau locul i n
care a aparut pr ima for ma de viat a...

2.Cite specii exista?

For mele de viat a pe Pamint ramin in cea mai mar e part e o necunoscut a, in po fida
fapt ului ca, acum doua seco le si jumat at e, Car l Linnaeus a conceput un sist em de
cat alogare. Int re t imp, oamenii de st iint a au descr is si cat alogat aproximat iv 1,7
milio ane de specii - numarul lor nu est e cunoscut exact nic i acum, mai ales pent ru
ca nu exist a nici un sist em cent ralizat pent ru inscr ier ea lor exact a. Toat a lu mea
est e de acord ca ma i exist a mult e specii necunoscut e, dar cit e anume ar fi ramine
la apr ecierea or icui... Est imar ile merg de la 5 milioane la 100 de milioane de
spec ii. Nu numarat oarea finala ar fi import ant a in aceast a pr ivint a, ci int elegerea
fiecarui habit at personalizat . Si aici nu est e vorba in pr incipal de organis mele
super io are, ci de populat iile de bact er ii si de virusi, care sint de depart e cel ma i
put in cunoscut e. Microbio logii est imeaza ca numarul speciilor de bact er ii si de
virusi il depasest e cu mult pe cel al t ut uror organis melor super ioare care au exist at
in int reaga ist or ie a Pamint u lui. Culmea e ca din r egnul bact er ial si din cel viral nu
se cunoast e nic i macar cam cit NU se cunoast e, dar specia list ii aprec iaza ca
aceast a lacuna va fi so lut ionat a cindva, in ur mat orii 20 de ani.

3.Mai evoluam?

Evo lut ia are doua condit ii de baza: select ia si var iat ia, ambele t rans misibile. Alt fel
spus, oamenii sint ext rem de var iat i. Sursa acest ei var iat ii o const it uie mut at iile
genet ice, care se produc si in prezent la aceeasi r at a ca or icind alt cindva in t recut ,
in medie. Dar cum ramine cu select ia? In t ar ile dezvo lt at e, oamenii par sa f i
eliminat cr it er iul supraviet uir ii celui mai put ernic. Medic ina moder na le per mit e
oamenilor sa t reaca pest e bo li si pest e rani care in t recut i-ar fi ucis. Cont rolu l
nast er ilor si t ehno logia fert ilit at ii fac din r eproducere o chest iune la libera
alegere, ea nu mai est e calit at e adapt at iva. De asemenea, put erea select iei sexuale
ne-a fost st ir bit a de put ernica influent a mediat ica asupra persoanelor pe care le
gasim at ragat oare, si pent ru ca oamenii ?frumo si? nu sint deloc cei care au si ce i
mai mult i copii. E vident , nu ne direct ionam sist emat ic evo lut ia geno mului in felu l
in care o faceau st ramos ii nost r i pent ru a-si asigura supraviet uirea, insa mult e
d int re caract er ist icile umane exist a pent ru ca au fost select io nat e (const ient sau
nu!) art ific ial. I nvent area lent ile lor a per mis pro liferarea miopiei, crest erea
animalelor a dat posibilit at ea mu lt or adult i de a procesa lapt ele zahar at , iar
unelt ele de piat ra au per mis st ramosilor nost ri sa-si ext inda abilit at ile fizice fara a
dezvo lt a muschi mai mar i. Acest e ino vat ii si nenu marat e alt e le ne-au afect at
zest rea genet ica, la fel cum o vor face si numerosi alt i fact or i co nt emporani,
precum celular ul sau co mput erul. De asemenea, ma i act iveaza si alt e fort e in acest
sens - oamenii schimba mediu l, si in sensul po luar ii, si in cel al cr ear ii de condit i i
pent ru apar it ia de no i maladii. S i daca am put ea crede ca t ehno logia genet ica ne va
da co nt rol asupra propr iului viit or, s-ar put ea, de fapt , ca ea sa t rimit a evo lut ia
umana in direct ii neast ept at e. Tot ce st im cu cert it udine est e ca geno mul nost ru se
schimba, pro babil ma i r apid ca oricind, dar unde ne va duce evo lut ia lui ramine un
mist er.

4.De ce dormi m?

In medie, oamenii dor m cam o t reime din viat a lor, iar in lipsa so mnulu i r isca sa
mo ara mai repede decit de foame. So mnul pare a fi fundament al in bio lo gie: t oat e
animalele dor m, ba chiar si neuronii cult ivat i in laborat or int ra spont an in st ar i
similare so mnu lui. Ast a nu insea mna ca si st im ce est e. Exist a, desigur, cit eva
idei, de la unele evident e, precum refacerea si odihna, la unele mai co mplicat e,
legat e de procesarea infor mat iilor ; nici una nu a fost confir mat a. Un lucru pare
sigur: so mnul est e pent ru creier. Animalele dor m, plant ele nu. Unele organe nu
dorm - ficat ul sau muschii. Toat e acest ea par evident e, dar abia anul acest a s- a
put ut confir ma ca o mar e part e a creierului, cerebelul, part icipa si el la so mn. Daca
funct ia regenerat oare a so mnului a fo st part ial lamur it a, MRO ( miscarea r apida a
ochilor, et apa import ant a a so mnului) co nt inua sa fie o mare enigma.

5.Este inteligenta inevitabi la?

Int eligent a nu est e alt ceva decit o forma de adapt are evo lut iva. Ea const it uie
raspunsul evo lut ie i la imprevizibil. S i a aparut pent ru ca est e cea ma i buna cale de
a supr aviet ui int r-o anu mit a nisa eco lo gica. Tot usi, ra min mult e int rebar i fara
raspuns. Spre exemp lu, o dat a viat a aparut a, duce ea inevit abil la apar it ia
int eligent ei? La o adica, est e o problema de cost . Unul fiz ic - la oameni, creieru l
consu ma a20a part e din necesarul energet ic, la doar a2a part e din masa corporala -
si unul chiar evo lut iv: anima lele nou-nascut e sint avant ajat e de inst inct ele
aut omat e car e le fac sa fuga, in lo c sa st ea sa se g indeasca la o cale opt ima de
scapare. Co mport ament ul unor anima le poat e denot a o anumit a int eligent a, pr in
flexibilit at ea co mport ament ala de care dau dovada. Dar int eligent a noast ra creat iva
est e difer it a din punct de veder e calit at iv. Nu t rebuie u it at insa ca acest t ip de
int eligent a genereaza el insusi imprevizibilit at e pr in co mport ament ul co mplex a l
exponent ilor sa i. Oamenii de st iint a nu st iu inca daca int eligent a creat iva ar f i
aparut oricum in ist or ia planet ei, indiferent la care specie, sau a fo st doar un
accident fer icit .

6.Ce este con stiinta?

Const iint a est e ext rem de gr eu de definit st iint ific pent ru ca est e pe de-a- nt regul
subiect iva. Din acest mot iv, st udiul e i a apart inut mult a vreme filozo fiei si
religie i. De cur ind au int rat in dezbat ere si bio logii, indeosebi neurobio lo gii. Uni i
dint re ei spera ca imaginea cerebra la s i cit irea elect r ica a semnale lor creierulu i vor
dezvalu i corelat ia neur ala a const iint ei, si chiar se fac progrese in do meniu. Dar
inca nu se cunoast e ce anume din act ivit at ea cerebrala ne face sa fim const ient i.
Cu cert it udine nu exist a vreo zona a cr eierului act iva cind sint em const ient i s i
pasiva cind nu mai sint em. Chiar si in cazul in care accept am (si nu t oat a lumea o
face) ca ea ar izvor i din creier, t ot mai exist a proble me. De ce ar t rebui ca o masa
de neuroni sa s imt a ceva? S it uat ia a fost bot ezat a problema grea a const iint ei,
unii oameni incer cind s-o explice numind-o propr iet at ea emergent a a ret elelor
neuronale act ive - ceva ce se nast e din int eract iunea int re neuroni, dar car e nu se
gasest e in acest ia. Lacuna a at ras si alt e t eorii, ma i ciudat e, care propun st ar i
cuant ice capabile de a produce const iint a, exp licat ii mat emat ice si alt ele
asemenea. Unii cercet at ori sust in ca n- ar fi vorba decit de o iluzie.

7.La ce serveste sexu l?

Dinco lo de probabilele raspunsur i imedia t e gen placere sau procreere, st iint a

incearca sa raspunda pr in fapt ul ca repr oducerea sexuat a - co muna la 99,9% din
spec iile mu lt icelulare - repr ezint a cea ma i buna ca le de a t ransmit e genele propr ii,
asigur ind t otodat a sufic ient a var iat ie in generat ia ur mat oare. Dar acest argument
are o lacuna fundament ala, adica r isipa imediat a si pe t er men scurt implicat a de
reproducerea sexuala. I n bat alia zilnica pent ru supraviet uir e, sexul const it uie o
st rat egie perdant a. Nu si pe t er men lung, deoarece speciile asexuat e nu
supraviet uiesc mai mult de cit eva zeci de mii de ani, in absent a improspat ar ii
geno mului lor, care alt fel dezvo lt a mut at ii negat ive. Dar aceast a sit uat ie in sine nu
explica o mniprezent a sexului. S elect iei nat urale nu- i pasa ce se va int impla i n
viit orul indepart at , pest e ma i mult e generat ii. Deci sexul ar t rebui sa aduca
avant aje din acest punct de vedere aici si acum. Cum o face, sau de ce, nu se
cunoast e. Exist a bineint eles numeroase t eorii, major it at ea co ncent rat e pe abilit at ea
sexulu i de a genera var iet at e. Pe de alt a part e, poat e ca o dat a aparut a devenit
greu de anihilat din evo lut ie. Mai exist a si ideea pot rivit careia sexul ar fi at it de
adinc inradacinat in sist emul de operare al viet ii incit abandonarea lui est e
imposibila - un raspuns at ract iv, dar care nu face decit sa t ransfere proble ma in alt
domeniu, sint et izat de int rebar ea: cum a aparut sexul si de ce?

8.Putem i mpiedi ca imb at rini rea?

Despr e imbat r inir e si despre mot ivul care o det ermina se cunosc prea put ine pent ru
a fi capabili de int er vent ie. Concept ia major it ar a est e ca imbat r inirea ar fi cauzat a
de acumularea de vat amar i celular e ale at orii, suspect i pr inc ipali fiind radicalii
liber i - produsele secundare t oxice ale r eact iilo r chimice care elibereaza energia
din hrana. O perspect iva alt er nat iva asupra imbat r inir ii est e ca ea ar const it ui o
degenerare programat a, evo luat a din nevoia r educer ii co mpet it iei cu ur masii. Uni i
cercet at ori cred ca au si ident ificat o gena - daf- 2 - a carei supresie mar est e
dramat ic sperant a de viat a. E i au facut exper iment e numa i pe co bai, insa t ot ma i
mult i specialist i devin at rasi de oportunit at ea dat a de daf- 2 in lupt a co nt ra
bat rinet ii.

9.Ce este viata?

T imp de cel put in cit eva decenii, cele mai luminat e mint i umane au incercat sa
defineasca viat a - sau cel put in un set de cr it er ii univer sale, fara a reusi. Tot usi,
exist a o definit ie ext rem de populara, formulat a acum 10 ani de Ger ald Jo yce, de
la I nst it ut ul de Cercet are Scr ipps, din Califor nia. E l descr ie viat a ca fiind u n
sist em chimic care se aut o int ret ine si care a evo luat pr in select ie nat urala
darwiniana. Aceast a definit ie capt eaza esent a viet ii pe Pamint , dar cr it icii se t e m
ca, ampla cum est e, s- ar put ea doved i a fi prea mica pent ru a cupr inde t ot ceea ce
am vrea sa numim viat a. Dificult at ea pleaca din fapt ul ca nu avem decit un singur
exemplu de lucru. Toat e for mele de viat a de pe planet a noast ra au descins dint r-un
numit or co mun, fara ca no i sa ne put em da seama care est e acest a. Cum pun u ni i
problema est e ca si cum ai incer ca sa descr ii un mamifer, avind la indemina doar o
zebra. Est e nevo ie de cel put in un al do ilea exemplu, st rain de pr imul.

10.Exista viata pe alte p lan ete?

Cea mai gr ea int rebare. A- i da un raspuns ar insemna a dezlega enigma apar it ie i

viet ii pe Pamint . Acum doua decenii, opinia cea mai vehiculat a st ipula ca apar it ia
viet ii est e in sine ext rem de dificila. Deci, ca ar fi improbabil sa gasim ceva in
afara propr iei noast re planet e. In prezent se obisnuiest e sa se spuna ca viat a est e
ceva inevit abil si ca probabil Univer sul co lca ie de for me ale ei. Din punct de
vedere st iint ific, in ult imii 20 de ani s-au schimbat prea put ine, numa i ca
schimbarea de opinii a fost provocat a de un s implu calcul pro babilist ic. Dat e fiind
vast it at ea Universulu i, diver sit at ea mediilor sale si fapt ul ca viat a a evo luat cu
cert it udine in t recut , se poat e spune la modul rezo nabil ca probabilit at ea ca
Pamint ul sa gazduiasca singur ele for me de viat a est e minuscula, chiar r idico l de
mica. Din pacat e, efort urile co munit at ii st iint ifice de a gasi dovada exist ent ei unor
for me de viat a int eligent e (programul SE TI) nu au fost pina acum incununat e de
succes. Suport er ii ext rat erest rilor sust in ca de vina ar fi a lt e var iabile
probabilist ice - nivelu l de int eligent a, st adiul evo lut iv, dist ant a, inco mpat ibilit at ea
t ehno logica sau, pur si simplu, inapo ierea noast ra t ehno logica -, care ar face
imposibila dep ist area unor civilizat ii similar e sau, cu at it mai put in, a unora
super io are sau infer ioar e. Dar t inind cont de vast it at ea ent it at ilor inscr ipt ibile su b
t ermenul viat a (el insusi nedefinit co mplet ), nici macar nu prea st im ce sa
caut am pent ru a gas i mai r epede. Ast a, in caz ca vrem cu ade varat sa gasim ceva
dinco lodeno i