Boli de sezon (gripa, laringita, sinuzita, bronsita, pneumonia)

Cauze
Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determina reactii congestive
(modificari circulatorii) ale mucoasei nazalei, faringelui, traheei si bronhiilor, ale alveolelor
si ale pleurei. Aceste modificari micsoreaza rezistenta si puterea de aparare locala a acestor
tesuturi, ajutand sau declansand actiunea microbilor.
Aproape orice "raceala" incepe cu o rinita reprezentand inflamatia si secretia nazala
abundenta. Inflamarea mucoasei nasului poate asocia si o afectare a faringelui (rinofaringita)
ce se va manifesta cu dureri in gat. Adesea, o data cu mucoasa nasului, faringelui si traheii,
se congestioneaza si laringele; apare laringita, caracterizata prin tuse uscata si raguseala pana
la pierderea vocii.

O alta cauza favorizanta este actiunea factorilor iritanti asupra mucoaselor respiratorii si
anume a substantelor care exercita o iritatie mecanica (praf, fum, pulberi minerale si
organice, scame, ciment, particule mici de origine vegetala si mai ales fumul de tutun) sau
chimica (gaze iritante, gaze toxice, vapori iritanti) factori din ce in ce mai des intalniti in
prezent si mai ales in orasele mari, datorita dezvoltarii crescande a industriei.

Cauzele predispozante sunt factorii care inlesnesc producerea inflamatiei mucoaselor

respiratorii prin creearea unor conditii ce scad rezistenta organismului fata de cauzele
determinate si favorizante. Sunt considerati factori predispozanti:
- defectele de anatomie nazala (deviatii de sept, hipertrofii de cornet), care constituie o
oarecare piedica in respiratie, in incalzirea si umezirea aerului inspirat
- focarele infectioase cronice ale cailor respiratorii superioare (faringite, amigdalite,
sinuzite, infectii dentare, supuratii), care pot sa provoace si sa intretina inflamatii ale traheei,
bronhiilor si alveolelor pulmonare prin infectarea din aproape in aproape sau de la distanta
(prin inhalare sau pe cale limfatica)
- starile debilitante pentru organism, cum ar fi bolile infectioase, subalimentatia,
surmenajul, debilitatea generala, alcoolismul, sifilisul, tuberculoza, bolile cronice de inima si
rinichi, guta, obezitatea, diabetul, tabagismul si starile alergice.

Toate aceste conditii favorizeaza si aparitia recidivelor.

Ca factori favorizanti pot fi mentionate si eforturile respiratorii repetate (cantareti,
suflatori de sticla si in instrumente de suflat), abaterile de la regulile banale de igiena
(bauturi de la gheata, respiratul pe gura cand este frig si umed, trecerea brusca de la cald la
frig cu o imbracaminte sumara) si frecventarea locurilor aglomerate (transport in comun,
cinematograf) in perioada de epidemii de gripa, pojar, tuse convulsiva.

Guturaiul
Guturaiul este o boala foarte frecvent intalnita, cu caracter sezonier (mai frecventa
primavara si toamna) favorizata de starile de oboseala, subalimentatie, respirarea unei
atmosfere viciate cu gaze si pulberi iritante, fum de tutun.

1
 Factorii determinanti sunt infectiile virotice si bacteriene la care se adauga actiunea
nociva a frigului, exercitata in special asupra regiunii fetei si extremitatilor.

Debutul guturaiului este marcat de o senzatie de infundare a nasului cu usturime si

uscaciune locala, precum si in gat, stranuturi frecvente, insotite de secretie nazala apoasa
abundenta, lacrimare, senzatie de infundare a nasului si a urechilor. In cateva zile, secretia
nazala devine purulenta-galbuie, pentru ca apoi in circa o saptamana sa dispara. Bolnavul
acuza si fenomene generale, sub forma durerilor de cap, a unei stari de indispozitie, mici
frisoane, stare subfebrila, scaderea poftei de mancare, uneori insomnie.

Tratamentul local consta in instilarea nazala de substante decongestionante si

dezinfectante, sub forma solutiilor medicamentoase apoase sau solutii uleioase (eventual
mentolate). Folosirea medicamentelor vasoconstrictoare puternice cum ar fi rinofugul sau
bixtonimul trebuie limitata la o perioada scurta de timp deoarece predispune la aparitia unei
rinite medicamentoase cu fenomene de obstructie nazala permanenta, ce nu cedeaza decat
partial si numai la administrarea substantei de care bolnavul devine dependent.
Medicamentele antihistaminice au actiune favorabila, in special in perioada initiala de
declansare a rinitei acute. In perioada de stare se administreaza medicamente sub forma de
instilatii nazale, urmate de inhalatii sau vaporizatii pe nas cu substante volatile sau substante
aromatizate, balsamice, recomandate si prescrise de medic, din care se adauga cateva
picaturi la 1 litru de apa fierbinte si se aspira vaporii pe nas timp de 5-10 minute, in camera
incalzita. Bolnavul va sta acasa cel putin o ora dupa inhalatie care va fi repetata de 3-4 ori pe
zi.

Tratamentul general medicamentos consta in antitermice, vitamine, preparate de calciu.

Concediul medical este recomandat atunci cand este acordat de medic, mai ales la unii
bolnavi cu o suferinta organica (cardiaca, hepatica sau renala) pentru care rinita acuta poate
constitui un factor agravant.
Gripa

Gripa - Boala infectioasa determinata de virusul gripal, se manifesta printr-o febra cu

debut brusc si o durata de 4 -5 zile, cu cefalee si dureri musculare, catar respirator suparator,
care favorizeaza pneumonii si alte complicatii. Fiind tipul cel mai des intalnit de raceala,
gripa este contagioasa, aparand de obicei in epidemii. Manifestata prin forme variate (simple
guturaiuri, rinofaringite, laringite, traheite, bronsite sau combinatii de tipul rino-faringita,
larigo-traheo-bronsita, complicabile cu pneumonii, inflamarea alveolelor pulmonare) gripa
nu are tratament specific.

Gripa este cea mai importanta dintre virozele respiratorii, atat printr-o mare
contagiozitate (generatoare de mari epidemii, extinse uneori la intregul glob), cat si prin
gravitatea imbolnavirilor. Epidemiile de gripa insotite de multe complicatii, in special
pneumonii, sunt responsabile de excesul de mortalitate in anii epidemici.

2
 Virusul gripal are proprietatea de a-si schimba frecvent structura antigenica, facand sa
apara, la anumite intervale, tipuri diferite de virus gripal, care surprind populatia
neimunizata impotriva noului tip epidemic. Virusul are 3 serotipuri principale: A, B, si C.

Serotipul A creeaza epidemii mari si are numeroase subtipuri si variante, care circula pe
toata suprafata globului. Subtipurile circulante actuale sunt A/H3N2 si A/H1N1.
Izvorul de infectie este omul. Sunt suspectate insa si unele animale, la care au fost izolate
virusuri gripale (porcine, cabaline).
Perioada de incubatie este scurta: 1-3 zile.
Antibioticele nu au nici o eficacitate, decat in caz de complicatii (suprainfectii cu
germeni).

Tratamentul este similar cu cel utilizat in cazul traheitelor, bronsitelor - picaturi

dezinfectante in nas, gargara dezinfectanta, tablete de faringosept, aspirina tamponata (3-4
tablete pe zi) contraindicata la copii si adolescenti (srd. Reye), paracetamol (4-5 tablete pe
zi), antinevralgice, antitusive, expectorante (sirop expectorant sau bromhexin), comprese
calde, 2-3 tablete de vitamina C pe zi. Cand simptomele nu cedeaza in cel mult cateva zile
sau se agraveaza, se va apela la medic, deoarece exista posibilitatea unor complicatii. Se
recomanda evitarea contactului cu personele bolnave, evitarea aglomeratiilor in perioade de
epidemii, evitarea expunerii nerationale la frig si umezeala; vaccinarea antigripala.

Simptomatologia: debut brusc, cu febra si frison, mialgii, cefalee, secretii nazale

abundente, astenie intensa, care obliga bolnavul sa zaca la pat. Febra dureaza 3-5 zile si este
insotita de cefalee si dureri ale globilor oculari, dureri musculare, astenie intensa, catar
respirator (laringita, traheita, bronsita),
Complicatiile pulmonare (pneumonii), angine, sinuzite, otite sunt frecvente.
Boala lasa o imunitate specifica, dar numai pentru tipul epidemic de virus in cauza.
Tratamentul gripei simple se face la domiciliu cu repaus in casa circa 7 zile, aspirina,
algocalmin, paracetamol, siropuri de tuse, frectii.
Antibioticele sunt fara efect in formele necomplicate.
Formele severe de gripa cu colaps, stare toxica, catar sufocant sau cu complicatii se
interneaza la spital.
Atentie mare trebuie acordata ,,persoanelor cu risc" (de a face forme grave): gravide,
copii mici, batrani, bolnavi cronici (pulmonarii cardiaci, diabetici).
Profilactic exista vaccinuri antigripale, care trebuie facute din timp (inainte de sezonul
epidemic).

Raceala

Denumita generic si partial impropriu, raceala, este cea mai cunoscuta si mai comuna
boala, ale carei semne sunt recunoscute cu usurinta de fiecare.
Desi exista peste 200 de virusuri diferite care produc raceala, un procent de 30-50%
dintre cazurile de raceala sunt produse de virusuri neidentificate.

3
 Prezenta polipilor nazali, a bolilor alergice care afecteaza mucoasa nazala si a stresului
prelungit, cresc riscul producerii racelii.

Simptomele racelii sunt: dureri de gat sau inrosirea acestuia, dureri de cap si febra,
infundarea nasului sau scurgerea de secretii nazale, stranut, respiratie dificila pe nas si uneori
febra. Ele apar la 2-3 zile de la infectie si dureaza intre 2 si 14 zile, peste doua treimi din
bolnavi vindecandu-se in cel mult o saptamana. In cazul in care simptomele persista mai
mult de doua saptamani, inseamna ca aceasta este mai mult decat consecinta unei raceli, ea
poate fi consecinta unei alergii. Raceala se poate complica sau asocia uneori cu o infectie
bacteriana a faringelui (amigdalelor) sau a sinusurilor, instalindu-se uneori febra ridicata,
secretii faringiene abundente eliminate prin tuse, alterarea starii generale.

Infectia este cauzata de virusurile care ataca sistemul de aparare a organismului. Mucusul
produs de mucoasele de la nivelul nasului si al gatului reprezinta prima linie de aparare a
organismului. Particulele pe care noi le inhalam, ca praful, polenul, virusurile si bacteriile,
sunt retinute de aceasta mucoasa. Odata ce un virus trece de aceasta mucoasa si patrunde
intr-o celula, el se multiplica si astfel apar noi virusuri care invadeaza celulele din jur.
Semnale de alarma sunt trimise la globulele albe din sange, specializate, de celulele
infectate. Acestea ajung in scurt timp la locul infectiei si elimina o serie de substante
chimice, precum kininele. Astfel, simptomele racelii sunt produse de aceste substante -
cresterea productiei de mucus prin ruptura membranelor celulelor si pierderea de lichid din
capilarele sanguine si vasele limfatice.

Raceala se transmite pe diferite cai, in functie de tipul virusului:

- prin inhalarea picaturilor suspendate in aer, chiar timp indelungat;
- prin inhalarea particulelor relativ mari ale secretiilor respiratorii, care ajung in aer
pentru scurt timp;
- prin contactul secretiilor respiratorii infectate cu pielea sau obiectele inconjuratoare,
urmat de atingerea ochilor sau a nasului.

Studiile de epidemiologie au aratat ca riscul transmiterii infectiei de la un bolnav este

intre ziua a doua si a patra de la contactarea acesteia, cand nivelul virusului in secretii este
cel mai ridicat.
Din cauza existentei unui numar foarte mare de virusuri si a faptului ca fiecare virus
contine propriul antigen, nu exista inca un vaccin care sa combine toate antigenele existente
si care sa poata preveni raceala.
In cazurile necomplicate, este necesar doar tratamentul simptomatic: repaus la pat,
aspirina si paracetamol pentru febra si pentru durerile de cap, aport crescut de lichide, ceaiuri
calde, vitamina C.

Unele studii de actualitate au aratat ca folosirea de aspirina in tratamentul unui

copil/adolescent cu gripa, creste riscul aparitiei sindromului Reye. Sindromul Reye este o
complicatie a gripei, care se caracterizeaza pin afectarea cu predilectie a ficatului si a
creierului, putand genera coma si chiar decesul copilului. Antibioticele nu sunt necesare,

4
intrucat ele nu distrug virusurile, ele fiind utile doar in cazul unor complicatii bacteriene, ca
sinuzita sau infectiile gatului.

Alte viroze respiratorii

In afara de gripa exista numeroase alte viroze respiratorii, date de peste 150 de virusuri cu
tropism pentru aparatul respirator. In acest mod ne explicam faptul ca - asa cum s-a
demonstrat - un copil face in medie 6-7 viroze respiratorii in cursul unui an, iar un adult 2-4
viroze respiratorii pe an.
Implicatiile pentru sanatatea oamenilor si pierderile de zile de lucru pentru economie sunt
evidente (15 -30% din zilele de incapacitate de munca).
Aceste viroze sunt:
- adenovirozele sunt determinate de 32 de serotipuri de adenovirusuri, cu variate
manifestari: rinita, faringita, laringita, bronsita (uneori de tip spastic, asemanatoare tusei
convulsive), pneumonii, conjunctivite etc.;
- virozele paragripale (4 serotipuri) se manifesta cu rinita, laringita sufocanta (crup),
bronsita, pneumonii;
- viroza cu virusul sincitial respirator este grava cind apare la sugar cu tabloul clinic de
bronsiolita acuta (catar sufocant) boala adesea mortala;
- alte viroze respiratorii sint date de: rinovirusuri, reovirusuri, oncomavirusuri, precum si
de unele serotipuri ale enterovirusurilor.

Laringita acuta

Este inflamatia acuta a mucoasei laringiene favorizata de atmosfera poluata, expunerea la

frig, umezeala, inhalarea unor vapori fierbinti sau substante toxice iritante, fumul de tutun,
abuzul vocal (efort vocal prelungit), cauza determinanta tinand alteori o infectie virala sau
mai rar microbiana.

Se manifesta prin raguseala, senzatie de uscaciune si arsura in gat, intepaturi la inghitit,

tuse seaca, uneori dureroasa, iritativa, persistenta. Dupa o evolutie de citeva zile pana la o
saptamana, fenomenele cedeaza, raguseala se diminueaza pina la disparitie. La profesionistii
vocali (actori lirici sau dramatici, profesori, avocati, crainici) se recomanda repausul vocal
obligatoriu si reluarea treptata a efortului vocal.

Tratamentul consta in repaus vocal complet, in camera incalzita, aerul fiind umezit cu
vapori de apa (prin introducerea unor surse de evaporare, cum ar fi un vas cu apa sau un
prosop umed aplicat pe calorifer), regim alimentar usor, cu evitarea condimentelor, a
bauturilor alcoolice, alimentele fiind servite la temperatura camerei. Se interzice fumatul, se
interzic pulverizarea de substante iritante, care agraveaza tulburarile mucoasei laringiene.

Local se recomanda instilatii nazale cu fedrocaina, oleu eudaliptolat sau oleu gomenolat
2%, de 3-4 ori pe zi, aerosoli cu antibiotice si hidrocortizon, antitermice (aspirina,
piramidon), antitusive (codenal), vitamine. Aplicarea de comprese calde in jurul gatului

5
poate fi utila. La copii, laringita acuta imbraca uneori o forma dramatica, cu tulburari
respiratorii grave (copilul este agitat, respira zgomotos, cu greutate), cu asa-zisul cornaj
(zgomotul produs de trecerea cu viteza a aerului prin lumenul stramtat al laringelui, datorita
prezentei edemului din regiunea subglotica), mergand pana la asfixie - forma de laringita
subglotica edematoasa.

Crizele de spasm laringian ce apar cu ocazia acceselor de tuse, cu cianoza copilului sunt
fenomene grave ce impun interventia rapida a medicului. Febra, paloarea, tahicardia, uneori
pulsul filiform, alteori starea de prostratie, adinamia copilului epuizat ce lupta sa invinga
obstacolul respirator laringian completeaza tabloul acestei laringite dramatice. Internarea de
urgenta a copilului in spital este obligatorie, antibioticele fiind asociate cu administrarea de
preparate de cortizon, sedative, antispastice, aerosoli, oxigen. La nevoie, intubatia
orotraheala sau operatia de traheotomie sunt necesare pentru salvarea vietii copilului pana la
cedarea leziuniior edematoase din zona subglotica.

Sinuzita

Sinuzita acuta este inflamatia acuta a mucoasei sinusului. Ea poate interesa un singur
sinus (maxilar, etmoid, sfenoid), mai multe sinusuri (polisinuzita fronto-etmoido-maxilara),
toate sinusurile de pe o parte (pansinuzita acuta dreapta, stanga) sau de ambele parti
(pansinuzita acuta bilaterala).
Simptomele principale acuzate de bolnav sunt cefaleea, secretia nazala mucopurulenta,
infundarea nasului, pierderea mirosului, febra, ameteli, inapetenta.

Sediul durerii variaza dupa sinusul inflamat (in obraz, in sinuzita maxilara; in arcada
sprancenoasa, in sinuzita frontala; in unghiul intern al orbitei, in sinuzita etmoidala
anterioara; in crestetul capului, inapoia ochilor si in ceafa, in sinuzita etmoido-sfenoidala).
Radiografia sinusurilor arata opacifierea lor datorita umplerii cu secretii purulente.
Tratamentul consta in repaus in casa, instilatii nazale cu Rinofug, Mentorin, ser fiziologic
efedrinat 2% de 3 - 4 ori pe zi, inhalatii cu alcool mentolat 4% sau Inhalant" (o tableta la 1
litru de apa fierbinte) repetate de 3 - 4 ori pe zi. La nevoie se recurge la administrarea de
antibiotice (de preferat cele cu spectru larg: tetraciclina, aureomicina).

Sinuzita cronica este inflamatia cronica a mucoasei sinuzale ce urmeaza unei sinuzite
acute nevindecate deplin in 2 - 3 luni. Bolnavul acuza o scurgere nazala purulenta
permanenta, uneori rau mirositoare si o senzatie de greutate care in perioadele de acutizare
se poate transforma in durere localizata in raport cu sinusul bolnav. Secretia nazala si
modificarile mucoasei produc infundarea nasului si scaderea mirosului pana la disparitie.
Datorita inghitirii puroiului, bolnavul prezinta tulburari digestive si inflamatii repetate ale
faringelui, laringelui, traheei si bronhiilor.

Tratamentul sinuzitei cronice acutizate este acelasi cu al sinuzitei acute. Cele recent
cronicizate beneficiaza de tratament conservator; in sinuzitele maxilare se fac punctii
sinuzale si spalaturi cu ser fiziologic steril urmate de instilarea de solutii antibiotice,

6
hidrocortizon si alfachimotripsina. In formele vechi, cu modificari ireversibile ale mucoasei
sinuzale, se procedeaza la drenarea supuratiei si inlaturarea mucoasei bolnave pe cale
chirurgicala.

Bronsita acuta

Bronsita acuta - Rar izolata, face de cele mai multe ori parte din inflamatia mucoase
intregului aparat respirator sau a bronhiilor, datorita infectiei cu virusuri (in 80% dintre
cazuri, bacterii ca pneumococi, streptococi, Haemophilus influenzae, ciuperci, spirochete)
sau cu microbi.

Apare indeosebi toamna si iarna cand aerul inhalat este rece, corpul se raceste, fiind
expus la frig, cand hainele si incaltamintea umeda provoaca o congestionare a mucoasei
cailor respiratorii favorabila inmultirii microbilor existenti si cresterii virulentei lor.
Continuare a inflamarii mucoasei nasului (guturai), a faringelui (faringita), a laringelui
(laringita), a traheei (traheita), bronsita incepe cu o stare febrila, tuse seaca (la inceput)
urmata de expectoratie intai mucoasa, apoi muco-purulente sau net purulenta. Bolnavul va
sta in casa in perioada febrila, intr-o camera nu mai calda de 18-20 grade celsius, aerisita si
cu aerul umezit.

Bronsita acuta infectioasa este de doua tipuri: bronsita acuta virala (cea mai frecventa),
este produsa de virusuri si bronsita acuta bacteriana care apare in evolutia unei bronsite acute
virale prin suprainfectie cu flora, care populeaza in mod normal nazofaringele.

Tratamentul consta in administrarea de aspirina, paracetamol.

Alimentatia trebuie sa fie usoara, cu lichide abundente, fructe si legume. Fumatorilor care
nu se pot abtine de la fumat li se racomanda totusi sa intrerupa inhalarea fumului iritant si
toxic, care nu va face decat sa prelungeasca suverinta si sa favorizeze cronicizarea bronsitei
sau aparitia evenutualelor complicatii.
Durata bolii variaza in functie de rezistenta organismului in jur de 10-15 zile, iar la copii
si persoanele varstnice perioada de vindecare este mai lunga.

Pneumonia bacteriana

Pneumonia este o inflamatie a tesutului pulmonar (alveole sau intestitiu sau ambele
provocate de bacterii sau de virusuri.
Pneumoniile determinate de bacterii (pneumococi, stafilococi, streptococi) se manifesta
in general acut, cu expectoratie la inceput ruginie, apoi purulente (galben-verzuie), dispnee,
moleseala, stare generala alterata.

Copiii si batranii fac forme mai grave deoarece au rezistenta mai scazuta la boli. De
asemenea persoanele expuse la frig, oboseala, bolnavii cardiaci, alcoolicii, bronsiticii
cronici, cei cu bronsiectazii, ciroza, etc. Tratamentul cu antibiotice reduce aproape la zero
complicatiile acestei boli. Dar acesta nu este justificat decat daca prin persistenta sau

7
agravarea simptomelor exista presupunerea ca a survenit o complicatie microbiana, si atunci
nu cu orice antibiotic si numai la indicatia medicului.
Virusii gripei apar si se extind in special in perioadele reci ale anului, agresivitatea lor
diferind de la o epidemie la alta. Ei pot ataca orice persoana dar in special organismele
slabite, obosite si bolnave, copii si batranii.

Boala este foarte contagioasa determinand imobilizarea la pat, iar in cazul unei ingrijiri
incorecte provocand diverse complicatii.

Desigur referitor la gripa putem spune ca este mult mai usor sa fie prevenita decat tratata.

Iata deci cateva sfaturi care va pot ajuta sa scapati de gripa si sa va mentineti sanatatea.

In priml rand se recomanda un mod de viata igienic, sanatos, mod care favorizeaza
formarea anticorpilor.

Hrana trebuie sa fie completa, proaspata si bogata in vitamine si cruditati. Consumati

zilnic fructe si salate de legume proaspete la care puteti adauga seminte crude de dovleac,
seminte de susan sau de floarea soarelui.

Nu uitati ca usturoiul este un antibiotic natural care va poate ajuta. Deci folositi-l cat de
des posibil. Trei catei de usturoi pe zi va sunt de ajutor combatand gripa.

Consumati iaurt, el influentand pozitiv flora intestinala si fiind un bun stimulator al

imunitatii.

Reduceti sau evitati cafeaua, tutunul si alcoolul.

Pentru o buna hidratare a celulelor beti 2,5 litri de lichid pe zi. Lichidele elimina toxinele
din organism acumulate in timp, implicit cele datorate alimentatiei specifice sezonului rece.

Ceaiurile vitaminizante de catina sau de macese va sunt de un real ajutor. Daca le

indulciti cu miere efectul este mai puternic.

Puteti folosi curele cu sucuri de fructe sau de legume, cure care detoxifica si care intaresc
organismul. Trebuie totusi remarcat faptul ca cele doua tipuri de sucuri nu se amesteca unul
cu altul si se beau incet inghititura cu inghititura.

De asemenea, cura cu suc sau cu pudra de orz verde intareste imunitatea.

Se recomanda o cura cu drojdie de bere de doua, trei saptamani (o lingurita, doua zilnic).

Se mai recomanda cura cu polen de albine de cate o luna de zile. Se iau trei lingurite pe zi
inaintea celor trei mese principale. Polenul intareste sistemul imunitar si franeaza procesul

8
de imbatranire. Trebuie totusi remarcat faptul ca polenul este contraindicat in unele afectiuni
metabolice (obezitate, exces de colesterol si lipide in sange, diabet zaharat), in adenom de
prostata, hiperfunctii hipofizare, hiperfunctii tiroidiene, suprarenale si testiculare,
hiperexcitabilitate sexuala, ateroscleroza cerebrala avansata si manie.

Pentru intarirea sistemului imunitar si a celui limfatic se recomanda o cura cu echinacea

sub forma de pastile sau tinctura.

Urmariti sa aveti un somn suficient si sa aveti un raport rezonabil intre incordare si

destindere, evitand stresul.

Pentru intarirea sistemului nervos folositi ceaiurile de plante: valeriana, sunatoare,

roinita, rozmarin.

In cazul unui sres permanent ce nu poate fi evitat folositi exercitiile de respiratie si

tehnicile de relaxare.

Perierile uscate activeaza circulatia si cresc rezistenta organismului.

Miscarea si gimnastica matinala contribuie de asemenea la crestera rezistentei

organismului, asigurand o mai buna oxigenare a celulelor.

Folosind toate aceste recomandari veti fi mult mai rezistenti nu numai in fata gripei dar si
in fata multor alte boli.