Kinetoterapia n insuficienta cardiac

Insuficienta cardiac reprezint dezechilibrul care apare ntre nevoile de

snge oxigenatale organelor si tesuturilor si eficienta cordului de a-l furniza, precum si
imposibilitateacordului de a face fat hemodinamic, volumului de snge venos care se ntoarce la
inim. nforma acut domin tulburrile proceselor biochimice de producere a energiei de
contractiefr modificarea propriettilor contractile ale miocardului. n forma cronic,
procesele biochimice sunt normale, ns puterea de contractie a cordului este sczut,
kinetoterapiaavnd scopul usurrii muncii miocardului.

Tratamentul insuficientei cardiace este profilactic(urmrindu-se combaterea infectiilor

reumatice, pulmonare, tratamentul hipertensiunii si alaterosclerozei); curativ (msuri igienico-
dietetice, repaus n pozitiile asezat sau semiasezat, nfunctie de dispnee), regim alimentar
hiposodat sau desodat, cu cantitatea de lichid strictlimitat, bogat n vitamina C si complex B.

Obiective:
1. ameliorarea si augmentarea mecanismelor periferice de adaptare la efort;
2. Cresterea extractiei arterio-venoase a O2
3. Ameliorarea vasodilatatiei arteriale;
4. Cresterea capacittii deefort prin:a) eliberarea, n cursul efortului fizic, a unui factor relaxant
din endoteliul vascular, carecontracareaz efectul vasoconstrictor simpatic, determinnd
vasodilatatia si crestereadebitului muscular; b) intrarea ntrziat n functiune a mecanismelor
centrale de adaptare la efort, cresterea presiunii n capilarul pulmonar va fi ntrziat si va apare
la niveluri mai mari ale efortului, c)cresterea tardiv a nivelului sangvin al lactatului;
5. mpiedicarea deconditionrii fizice a bolnavului peste limita impus de suferinta cardiac;
6. Cresterea capacittii de efort, chiar ntr-o mic msur

Mijloace
: antrenament de rezistent: mersul pe jos, jogging-ul; exercitii izometrice
n faza acut:

Obiective:
1. Evitarea stazei venoase n extremitti;
2. Prentmpinarea formrii de flebotromboze de la care pornesc frecvent emboliile la cardiaci;
3. Evitarea edemului pulmonar,solidarizarea diafragmului si a peretelui abdominal nmecanismul
general al respiratiei.

Mijloace:
pozitii de repaus n pat sub form de decubit, cu capul ridicat peste nivelulextremittilor (decubit
dorsal, decubit cu capul ridicat, decubit sprijinit si asezat)hipertensiune periferic, determinnd
o usurare a muncii ventricolului stng, exercitii alemembrelor inferioare, n pat, exercitii de
membre superioare corelate cu miscrile derespiratie.
n faza cronic:
- mijloacele kinetoterapiei se aplic diferentiat n stadiul compensat si n celdecompensat.
a. Stadiul compensat
: se instituie un regim activ, n care obiectivul principal este reducerea capacittii functionale
a miocardului

Mijloace:
Exercitii de nclzire: programul contine 48 exercitii simple de trunchi si
membre,legate de miscrile de respiratie, executate succesiv din decubit, asezat si stnd;
masajulmembrelor superioare si inferioare; exercitii analitice cu efect circulator sub
forma miscrilor de membre superioare si inferioare, executate sub form de pendulare si
balansare, alternativcu circumductii si flexii; exercitii de respiratie legate de miscrile membrelor
superioare,inferioare si ale trunchiului, exercitii de respiratie diafragmatic; exercitii de abdomen
nspecial izotonice dar executate lent; exercitii cu obiecte portativeusoare; exercitii aplicative sub
form de mers ritmic sau alte variante, terapie ocupationalsub form de activitti potrivite
preferintelor si sexului, practicarea unor sporturi frurmrirea realizrii performantelor: ciclism
de agrement, mers pe schiuri, vslit si unele jocuri sportive.

b. Stadiul decompensat
se instituie un regim pasiv relativ sau semiactiv,
Obiective:
1. Usurarea si ajutarea muncii miocadrului;
2. Prevenirea stazelor venoase periferice, a flebotrombozelor si a cordului pulmonar acut
sicronic;
3. mbunttirea ventilaiei pulmonare prin restabilirea activittii diafragmului si amusculaturii
toracice.

Mijloace:
Pozitii de repaus cu accent pe odihn: decubit dorsal cu capul ridicat, decubitlateral
drept, asezat rezemat, asezat si decubit dorsal cu membrele inferioare putin pestenivelul
orizontal; exercitii de membre inferioare efectuate n pat sub form pasivo-activ cuamplitudine
redus si fr ncordare muscular; exercitii de respiratie active usoare; exercitiide respiratie
diafragmatic din decubit sprijinit si asezat sprijinit; exercitii de relaxare atrunchiului si
membrelor inferioare; masajul extremittilor, masajul spatelui n special altoracelui, n care
predomin manevrele cu caracter relaxant.

Antrenamente :

antrenamentul presupune scurte episoade de exerciiu urmate de perioade de odihn;

pentru a prescrie exerciiul fizic unui pacient cu insuficien cardiac, doctorul trebuie s
determine n primul rnd dac acesta poate s l efectueze n siguran; pacienii cu boala
decompensat nu pot exersa. Printre semnele de decompensare a bolii se numr nrutirea
edemului pulmonar, aritmii ventriculare, fibrilaie atrial necontrolat, bradicardie, hipotensiune
simptomatic, dispnee i fatigabilitate de repaus;
n majoritatea studiilor, subiecii au exersat de 3-5 ori/sptmn, pentru 10-60 minute pe
sesiune; prescrierea exerciiilor trebuie s includ, obligatoriu, perioade de nclzire i de
relaxare;

2
 progresia exerciiului depinde de statusul bazal al pacientului, tolerana la activitate, rspunsul
semnelor vitale i de simptomele subiective; pacienii cu o capacitate iniial sczut
progreseaz, la nceput, mai rapid n comparaie cu cei ce pornesc de la o capacitate funcional
nalt.

Unul dintre sistemele de clasificare a insuficienei cardiace este NYHA (New York Heart
Association), care ncadreaz pacienii n patru clase n funcie de limitarea activitilor fizice.

Clasa I: Pacientul nu prezint simptome i activitatea fizic zilnic nu este limitat.

Clasa II: Simptome uoare, activitatea fizic este limitat moderat, neexistnd acuze n repaus.
Clasa III: Limitare accentuat din cauza simptomelor, prezente i n timpul activitilor uzuale.
Disconfortul dispare doar n repaus.
Clasa IV: Limitare sever. Simptomele persist i n repaus.

3
4
Nataris Ruben Andrei
Grupa 308
Kinetoterapie