Mnstirea Putna.

Conform izvoarelor istorice, n Letopiseul anonim al Moldovei, se menioneaz c, urmare a izbnzii,

tefan cel Mare hotrte s ridice o mnstire, iar despre locul ales pentru aceasta, ne istorisete
cronicarul Ioan Neculce: tefan-Vod cel Bun, cnd s-au apucat s fac Mnstirea Putna, au tras cu
arcul dintr-un vrfu de munte ce este lng mnstire. i unde au agiunsu sgeata, acolo au fcut
prestolul n oltariul.

Mnstirea Hurezi sau Mnstirea Horezu, cea mai de seam ctitorie a domnului martir
Constantin Brncoveanu (1688-1714), sintez a artei romneti din acel timp, a fost construit ntre
anii 1690 i 1693, biserica mare a aezmntului fiind trnosit la 8 septembrie 1693.Este declarat
monument istoric

Mnstirea Probota (dup denumirea veche Mnstirea Pobrata) este o mnstire ortodox
din Romnia, construit n anul 1530 n satul Probota (care aparine n prezent de oraul Dolhasca din
judeul Suceava) de ctre domnitorul Petru Rare. Biserica mnstirii are hramul Sfntul Nicolae
(srbtorit n fiecare an la data de 6 decembrie).Mnstirea Probota a ndeplinit rolul de necropol
domneasc a Moldovei (1522-1677), aici aflndu-se mormintele domnitorilor Petru Rare (1527-1538,
1541-1546) i tefan Rare (1551-1552), al Doamnei Elena Rare i ai altor membri ai familiei
domnitoare a Moldovei.

Mnstirea Cozia este un complex monahal medieval, situat n oraul Climneti, pe malul
rului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Btrn, extins i renovat de-a lungul istoriei sale
multiseculare.Mnstirea Cozia a constituit de-a lungul timpului un puternic focar de cultur
romneasc. Prin hrisoavele domneti din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 i 17 aprilie
1448 se atesteaz c aici funciona o coal mnstireasc nc din 1415. Primul dascl a fost printele
Sofronie, stareul mnstirii. Logoftul Filos, logoft al marelui voievod Mircea cel Btrn a compus
versuri i imnuri religioase, el fiind considerat primul poet romn[necesit citare].

Mnstirea Strmba 1785-1786, a funcionat prima coal romneasc de pe aceste

meleaguri.Prin activitatea de la Mnstirea Strmba programul colii Ardelene elaborat de intelectuali
din Transilvania, de recunoatere a originii latine a poporului i a limbii romne i de egalitate n
drepturi a romnilor din Transilvania cu celelalte naionaliti, a ptruns n ara Almaului.
n coala de la Mnstirea Strmba, elevii studiau dup abecedare, aritmetici, catehisme scrise n limba
romn de intelectuali ai colii Ardelene. nainte de vreme coala nu era organizat, se nva numai
dup Ceaslov.