Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masaj Somatic
Masaj Somatic
I. Noiuni introductive
Masajul somatic practicat dupa Scoala Medicala de Balneofizioterapie din
Romania, dupa prof. dr. Tudor Agarbiceanu, as.pr. BFT Krausse Regina, as. pr.
BFT Anghel Diaconu.
Masaj medical / de ntreinere si relaxare
In Romnia exista doua mari scoli de masaj: una urmeaz linia scolii
germane coala Medicala Balneologica (masaj gradual), si cea de-a doua urmnd
linia scolii suedeze coala Sportiva (se sare peste framantari; fondator prof. dr.
Adrian Ionescu, continuatori dr. Radovici, dr. dna Cordun).
Sala de masaj:
cabinetul trebuie sa aib suficient spaiu pentru masaj;
sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;
sa aib grup sanitar anex;
sa aib dulpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.;
igiena stricta.
Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc.
Canapeaua/masa de masaj:
poate avea diverse forme si dimensiuni;
inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm,
lungimea: 2 m; latimea 70 cm;
taburet/scaunel: 45-50 cm;
cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va
schimba dupa fiecare pacient/client.
Tinuta maseurului:
impecabila;
igiena personala stricta;
sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice;
unghiile sa fie scurt tiate;
fara inele, lanuri, bratari etc.;
1 sa nu consume nainte de lucru mncruri grele, cu mirosuri puternice (usturoi, ceapa etc.);
sedative;
- vibraia: - mixta, preponderent sedativa;
excitante:
- framantarea contratimp, friciunea, baterea - prin excelenta excitante;
- geluirea: mixta, preponderent excitanta.
Mi cri (kinetoterapie)
In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecrei regiuni, putem executa
cteva miscari. Acestea pot fi:
- active: le face clientul/pacientul la indicaiile noastre; micrile active sunt de
trei tipuri: simple (face micare clientul/pacientul), cu opoziie (clientul face miscari si
noi inem contra) sau cu incarcaturi (ii dam greutati).
- pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu
presiuni, apsri, traciuni, scuturri.
Micrile, att cele pasive cat si cele active, pot fi:
- de flexie (pot fi si de anteductie in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de
retroductie in cazul membrelor);
- de lateralitate: intr-o parte si in cealalt; pentru membre ele se pot numi miscari
de abducie (mana sau piciorul se deprteaz de corp) si miscari de adductie (mana sau
piciorul se apropie de corp);
- de rotaie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronaie (cu palma in
jos) si supinaie (cu palma in sus);
- de circumducie: combinate, incluznd toate tipurile de mai sus; popular poarta
numele de cercuri ample sau rostogolire.
Planurile:
- frontal;
- lateral;
- transversal;
- sagital.
Intersecia planului transversal cu cel sagital = axul central.
5
II. Masajul spatelui
Spatele = regiunea cervico-dorso-lombo-sacro-fesiera
Topografie: de la regiunea fesiera pana in zona cervicala (fund-ceafa).
Anatomie:
Oase:
- coloana vertebrala: 33-34 vertebre; 15% din populaia globului are o vertebra in
plus, adic 34; se mparte in:
- coloana cervicala: 7 vertebre cervicale, notate de la C
la C;
- coloana dorsala sau toracala: spatele propriu-zis; cuprinde 12 vertebre,
notate D-D sau T1-T; de fiecare vertebra dorsala se prinde cate
o coasta: 12 perechi de coaste;
- coloana lombara: 5 vertebre lombare, cele mai mari, notate L1-L5;
- osul sacru: 5 vertebre;
- coada sau coccisul: 4 sau 5 vertebre.
- omoplatul sau scapula;
- crestele iliace: ca nite aripioare, la fund.
Muchi:
- muchii paravertebrali: se prind de coloana, de o parte si de alta, susinnd-o;
- marele dorsal: cuprinde tot spatele;
- marele si micul dinat: printre coaste;
- ptratul lombar: in regiunea lombara;
- musculatura fesiera: pe fund se gsesc trei muchi fesieri: marele, micul si
mijlociul.
Poziia pacientului: decubit ventral (anterior, cu fata in jos).
Poziia terapeutului: lateral de canapea (de pacient); de obicei pacientul trebuie sa-i
vina pe mana dreapta (cu excepia stngacilor). Maseurul va fi poziionat la nceput cu
soldul drept cam in dreptul soldului pacientului, cu fata spre capul acestuia, cu piciorul
stng puin nainte.
Execuia masajului spatelui
ntindem mai inti uleiul pe tot spatele, frecm palmele bine, sa fie mai calde
dect pacientul. ncepem apoi cu netezirile. Masajul se realizeaz numai centripet - de
sus in jos.
Netezirea
Avem doua neteziri principale, care trebuie repetate intre manevre:
1). netezirea paravertebrala: pe muchii paravertebrali - cu toata palma; punem
degetele pe musculatura fesiera (pe fund), alunecam pe muchii paravertebrali pana la
- linia a II-a: mijlocie; plecam de pe mijlocul fundului, naintam pe spate pe
muchiul marele dorsal, ajungem pe omoplat si prelucram in semicerc muchii de pe
omoplat pana la umr;
- linia a III-a: linia laterala a spatelui sau linia axilei; plecam de la musculatura
soldului, urcam pe partea laterala prelucrnd micul si marele dinat pana la cca. 3 cm de
axila, prelucram apoi in semicerc micul si marele rotund.
Se prelucreaz mai intai jumtatea dreapta, deprtata de noi, apoi jumtatea
stnga, apropiata; cnd ajungem la linia a treia de langa noi facem framantari cu mana
stnga.
Pe aceleai linii se realizeaz si framantarea cu doua mini si cea contratimp,
cnd shimbam poziia si stm cu fata la pacient. Intre framantari introducem cele doua
neteziri principale: cate 1-2-3 neteziri.
Urmeaz geluirea - precedata de aproape toate tipurile de neteziri- cate treceri
consideram ca sunt necesare. Geluirea se face doar la masajul terapeutic, nu si la cel de
ntreinere si relaxare. Facem geluiri pe coloana, prin santurile paravertebrale, prelucram
si cele trei laturi ale omoplatului, apoi spina omoplatului (o ieitura osoasa, cu muchii
subspinos si supraspinos) si printre coaste; putem face apoi si pe crestele iliace (pe
deasupra fundului).
Friciunea
Se face pe aceleai trasee ca si geluirea; se face numai in masajul terapeutic. Este
precedata, si ea, de aproape toate tipurile de netezire.
Cnd prelucram coloana intram cu degetele printre vertebre, dam uor la o parte
tendoanele muchilor prin miscari circulare si facem miscari de friciune direct pe
vertebre (os; pe vertebre: cruciulie, cerculee; omoplat, printre coaste: naintam uor cu
miscari de spirala-cerculee continue).
La masajul de ntreinere si relaxare putem face o friciune cu toata palma pe
muchii paravertebrali.
Vibraia
Mai intai cele doua neteziri principale.
Facem vibraii cu toata palma pe muchii paravertebrali si pe fund; la masajul
terapeutic se pot face vibraii si printre coaste.
Baterea
Mai intai cele doua neteziri principale.
Se realizeaz numai pe muchi; pe toi muchii spatelui, pe lungimea lor,
continuu, fara oprire intre tipurile de batere; zona rinichilor: batem foarte uor sau chiar
o evitam. Putem prelucra spatele si fundul in acelai timp sau mai intai unul si apoi
celalalt - cum ne vine noua bine.
Realizam bateri cu causul, nuiele, cu pumnul, iar pe fund si ciupituri.
Miscari dupa terminarea masajului spatelui:
Miscari pasive - presiuni
- cu minile de o parte si de alta a coloanei realizam apsri mai uoare sau mai
puternice din aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea
lombara;
- mana peste mana direct pe coloana: presiuni uoare pe coloana din aproape in
aproape, evitnd regiunea lombara;
- putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor.
Miscari active: exact prima micare - invitam pacientul sa inspire adnc pe nas,
sa umple plmnii cu aer, apoi, in timp ce expira pe gura, noi l apsam cu minile
poziionate de o parte si de alta a coloanei, ajutndu-l sa dea aerul afara, chiar si
cantitatea reziduala.
In cazul persoanelor obeze, ca si in cazul persoanelor atletice se pot face si
extensii.
(Pe scurt: neteziri principale, neteziri secundare, neteziri principale, fram. 1 mana,
neteziri princ., fram. 2 mini, neteziri princ., fram. contratimp, neteziri princ+secundare,
geluire, neteziri princ.+secundare, friciune, neteziri principale, vibraie, neteziri princ.,
batere, neteziri princ., miscari.)
Miscari dupa terminarea masajului spatelui:
Miscari pasive - presiuni
- cu minile de o parte si de alta a coloanei realizam apsri mai uoare sau mai
puternice din aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea
lombara;
- mana peste mana direct pe coloana: presiuni uoare pe coloana din aproape in
aproape, evitnd regiunea lombara;
- putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor.
Miscari active: exact prima micare - invitam pacientul sa inspire adnc pe nas,
sa umple plmnii cu aer, apoi, in timp ce expira pe gura, noi l apsam cu minile
poziionate de o parte si de alta a coloanei, ajutndu-l sa dea aerul afara, chiar si
cantitatea reziduala.
In cazul persoanelor obeze, ca si in cazul persoanelor atletice se pot face si
extensii.
(Pe scurt: neteziri principale, neteziri secundare, neteziri principale, fram. 1 mana,
neteziri princ., fram. 2 mini, neteziri princ., fram. contratimp, neteziri princ+secundare,
geluire, neteziri princ.+secundare, friciune, neteziri principale, vibraie, neteziri princ.,
batere, neteziri princ., miscari.)
posterioar a gambei pn la genunchi, trecem pe sub genunchi cu o netezire mai uoara
si continuam pe coapsa pana la plica fesiera, cnd o mana imbraca soldul iar cealalt
coboar pe partea interna;
2). netezirea latero-laterala: plecam cu netezirea de la nivelul maleolelor (oul
piciorului=maleola), netezim partile laterale ale gambei si ale coapsei, iar mana care este
pe interior, nainte de plica fesiera, urca si imbraca soldul si se intalneste cu mana
cealalt.
In caz de traumatisme putem face o netezire cu 1-2 degete printre grupele de
muchi.
Framantarea
Se executa pe trei linii:
- lateral-interna;
- mediana-posterioara;
- lateral-externa: cu mana stnga;
Se executa toate cele trei tipuri de framantare, cu neteziri intercalate intre ele.
Geluirea si friciunea
Se executa printre grupele de muchi, cam pe trei linii, insistnd asupra
tendonului lui Ahile si calcaiului.
Vibraia
Se executa pe trei linii, ca framantarile.
Baterea
Se executa sub toate cele trei forme (caus, nuiele, pumn) in lungul membrului
inferior, pe toate grupele de muchi.
Nu se bate pe partea posterioara a genunchiului si nici nu se fac presiuni prea mari
pt. ca pe aici trec vase de snge si nervi importani.
Micri
Pasive: flexia gambei pe coapsa 3-4 miscari progresiv, ncercnd sa atingem
fundul cu calcaiul.
Invitam pacientul sa se ntoarc cu fata in sus si vom face masajul membrului
inferior si pe partea lui anterioara, exact ca pe partea posterioara, doar ca la linia de
mijloc, pe gamba, nu avem framantari. Pe linia a doua plecam cu framantarile de
deasupra genunchiului.
Dupa batere putem face si mangluirea sau rularea. Punem piciorul in dubla
flexie, cu talpa pe canapea si cu genunchiul ridicat, prindem musculatura intre cele 2
palme si o rulam de la glezna spre genunchi si de la genunchi spre sold, mobiliznd-o
dupa planul osos.
Micri:
-flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la micarea pasiva
prindem cu mana de glezna, cu cealalt apsam pe tibie, sub genunchi, presndu-i
genunchiul pe piept.
Micri:
-flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la micarea pasiva
prindem cu mana de glezna, cu cealalt apsam pe tibie, sub genunchi, presndu-i
genunchiul pe piept.
Micri:
-flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la micarea pasiva
prindem cu mana de glezna, cu cealalt apsam pe tibie, sub genunchi, presndu-i
genunchiul pe piept.
IV. Masajul piciorului
Masajul piciorului = masajul plantar = masajul tlpii
Topografie:
Piciorul este delimitat superior de glezna, iar inferior de degete.
Anatomie:
Oase:
- tarsul: 7 oase tarsiene, dispuse pe doua rnduri;
- metatarsul: 5 oase metatarsiene;
- falangele degetelor: 10 in total la un picior, cate doua la fiecare deget;
Muchi:
- pe fata dorsala (din spate): tendoanele si muchii extensori ai degetelor;
- pe partea anterioara (plantar): tendoanele si muchii flexori ai degetelor;
- muchii interosoi;
Tot acest ansamblu formeaz bolta plantara, susinuta de tendoane si ligamente
puternice si de muchii interosoi; aponevroza plantara.
Poziia pacientului : in decubit dorsal (cu fata in sus).
Poziia terapeutului : in fata tlpii.
Execuia masajului piciorului:
La masajul piciorului singur facem mai intai si un uor masaj al gambei, mcar pe
treimea ei inferioara.
Neteziri:
1). cu 4 degete printre tendoanele muchilor extensori ai degetelor, pe partea
dorsala; putem trece puin si peste articulaia gleznei;
2). netezire principala: intre police si index, pe partea lateral externa a tlpii,
plecnd de la baza degetului mic si imbracand calcaiul pana cnd cele doua degete se
unesc;
3). netezire principala: netezirea pieptene in bolta plantara.
Framantari:
Se executa pe doua linii:
1). pe muchii de pe latura lateral externa a tlpii, de la degetul mic spre clci;
2). pe linia musculaturii de sub pernuele degetelor, de la degetul mic spre degetul
mare.
Geluirea si friciunea
1). se fac pe partea dorsala a piciorului, printre tendoanele extensorilor degetelor;
V. Masajul abdomenului
Topografie:
Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace
anterioare, iar superior de ultimele perechi de coaste si de captul sternului.
Anatomie
- pe mijloc, pe linia ombilicului si pubiana, avem linia alba, iar de o parte si de alta
a acesteia avem cei doi muchi drepti abdominali;
- muschii oblici abdominali;
- muchiul transvers-abdominal;
- central, deasupra simfizei pubiene, se afla muchiul piramidal
Musculatura abdomenului: rol de presa asupra organelor abdominale
Muchii drepi abdominali: rol de a susine coloana lombara
Poziia pacientului : in decubit dorsal (cu fata in sus), cu membrele inferioare in
dubla flexie (flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa), tlpile sprijinite pe
bancheta / masa.
Poziia terapeutului: in dreptul abdomenului, cu fata la pacient.
Execuia masajului abdomenului
Nu vom face masaj pe un abdomen prea plin sau cnd vezica este plina.
Neteziri:
- o netezire principala, circulara, in sensul acelor de ceasornic (sensul evacurii
intestinelor): punem o mana de partea deprtata de noi, intre creasta iliaca si coaste, iar
cealalt mana de partea apropiata de noi, in oglinda; alunecam minile in sens circular
pana cnd palma stnga intalneste antebraul drept, aluneca uor peste acesta, si revenim
in poziia din care am plecat;
- o netezire secundara: asupra intestinului subire: poziionam policele sub
ombilic, iar palma va descrie o micare de evantai pe deasupra ombilicului; degetele se
vor strnge sub forma de pumn, dupa care le deschidem in evantai si reluam micarea.
Framantari:
Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muchii drepi
abdominali, apoi linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala.
Se vor executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se fac pe sub coaste, pe colon, plecnd de pe partea alturata (de la stnga la
dreapta), in sensul evacurii intestinale.
Friciunea se face si pe crestele iliace anterioare.
Att pentru geluire cat si pentru friciune, daca vrem sa mrim presiunea, aezam
mana peste mana.
Vibraia:
Se face cu toata palma pe muchii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste,
pe deasupra ficatului si pe colon.
Baterea:
Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muchii drepi
abdominali; la sportivi si pe abdomen. Sub ombilic se face baterea sub forma de
ciupituri.
Miscari:
- Miscari pasive: de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale;
poziionam minile ca la netezirea principala, cu o mana mpingem iar cu
cealalt tragem spre linia mediana pe care o traversam pana cnd minile
ajung fiecare de cealalt parte; a doua micare: ambele mini poziionate pe
partea deprtata de noi, mobilizam masa intestinala/organele spre linia
mediana, basculam minile si ajungem de partea apropiata de noi; repetam
micarea in sens invers; a treia micare pasiva: mana peste mana, pe linia
alba, facem presiuni asupra abdomenului; se poate executa si activ: pacientul
umfla in mod voit abdomenul iar noi opunem rezistenta.
- Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept, apoi pe celalalt, apoi un picior
ntins sus, apoi celalalt, apoi cu amndou picioarele sus, bicicleta, foarfec,
miscari de not; meninerea ambelor picioare sus, pentru cteva secunde
La sfrit: vibraii uoare (tremurturi), asupra abdomenului si pe membrele
inferioare.
Masajul toracelui anterior
Topografie:
Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula iar inferior de
ultimele perechi de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste).
Anatomie:
Oase:
-osul stern;
- 10 perechi de coaste;
- 2 clavicule
Sternul are 3 poriuni: manubriul, corpul sternului si vrful (apendice xifoid);
claviculele se articuleaza cu sternul la nivelul manubriului.
Muchii:
- intercostali;
- la nivelul pieptului avem marele si micul pectoral.
Poziia pacientului : decubit dorsal (cu fata in sus)
Poziia terapeutului: in dreptul ultimelor perechi de coaste.
Execuia masajului toracelui anterior
Neteziri:
2 neteziri principale:
- parasternala: punem degetele de-o parte si de alta a sternului, la nivelul vrfului
sternal si alunecam spre manubriu, dupa care minile aluneca in lateral spre umeri, cu
degetele pe sub clavicule, imbracand bine umerii; la femei trecem cu grija printre sni,
ridicnd partile laterale ale minilor in forma de fluture;
- netezirea latero-laterala: punem minile lateral, de la ultimele coaste cu degetele
ndreptate nainte, alunecam pana aproape de axila, dupa care urcam pe deasupra snilor
si pe sub clavicule pana cnd minile se unesc si se petrec la nivelul manubriului sternal;
la femeile cu snii mari aceasta netezire pleac doar de deasupra snilor, pe muchiul
care susine snul;
Neteziri secundare
- netezirea cu 2 degete pe stern, de la captul sternului la manubliu;
- netezirea intercostala: schimbam poziia si ne ntoarcem la 180 grade
in dreptul umerilor si netezim cu degetele rsfirate in grebla printre coaste si pe sub clavicule,
intai pe partea deprtata de noi si apoi pe cealalt; la barbati putem face si o netezire intre
stern si pectoral, pana la nivelul mamelonului..
Framantari:
Se executa la barbati hemitoracal (pe jumtate de torace), pe 2 sau pe 3 linii,
avnd grija sa protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra
snului, pe o linie sau 2, in functie de mrimea snului.
Se executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muchilor
pectorali.
Vibraia:
Se va realiza pe aceleai trasee, mai ales pe muchiul marele pectoral.
Baterea:
La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii
dezvoltai se face si baterea cu pumnul.
La femei se face doar baterea in nuiele pe muchiul marele pectoral.
Miscari:
Uoare apsri pe stern si din lateral asupra coastelor.
Exerciii active de respiraie ampla: inspiraie si expiraie ajutate de miscari ale bratelor.
X. Masajul capului
Topografie: calota craniana
Anatomie:
Oase:
- oasele calotei craniene:
- anterior: osul frontal;
- posterior: osul occipital; acestea sunt oase nepereche;
- lateral: 2 oase temporale, situate la nivelul tmplelor;
- lateral superior: 2 oase parietale.
Temporalele si parietalele sunt oase pereche.
Muchi: muchiul pielos al scalpului
Poziia pacientului : stand pe un taburet.
Poziia terapeutului : in spatele si in lateralul pacientului.
Planul sagital (linia care unete nasul cu gaura occipitala): mparte calota in doua:
dreapta si stnga.
Planul frontal principal (median lateral: unete urechile): mparte calota in doua:
fata si spate.
Cretetul/vrful capului = vertex
Framantari
Cate doua linii pe fiecare parte a fetei:
1). de la regiunea mentoniera (nivelul brbiei) pana la articulaia temporo-
mandibulara (linia mandibulei).