Sunteți pe pagina 1din 1

A nvat carte greceasc i slavoneasc la schitul lui Zosin, ntemeiat n 1564, n timpul lui

Al. Lpuneanu, de Zosim Vistiernicelul. Pe locul acestui schit, vornicul Nestor Ureche i
soia sa Mitrofana au ridicat, n 1602, mnstirea Secu de astzi. Acolo exista o coal de
seam, sub conducerea nvatului clugr Dositei, numit, n documentele vremii, stare,
egumen, nstavnic sau dascl. Clugrit la Secu, sub numele de Varlaam, a ajuns curnd
egumen al mnastirii. Pe lnga grijile gospodreti, egumenul Varlaam a avut i frumoase
preocupri crturreti. Acum a tlmcit n romnete lucrarea ascetic Scara sau Leastvia
Sfntului Ioan Scrarul (1618). Datorit rodnicei sale activiti crturreti, ct i vieii sale
mbuntite, a fost hirotesit arhimandrit.
A ajuns n curnd unul din oamenii ^de ncredere ai domnitorului Miron Barnovschi.
Acesta, mpreun cu mitropolitul Anastasie Crimca, au ncredinat arhimandritului Varlaam o
misiune la Kiev i Moscova. A plecat n decembrie 1628, fiind nsoit de civa dregtori i
clugri, precum i de mai muli slujitori. Avea asupra lui mai multe scrisori de recomandare
ctre arul Mihail Feodorovici al Rusiei (16131645) i ctre patriarhul Filaret Nichitici al
Moscovei, din partea lui Miron Barnovschi i a lui Anastasie Crimca, n care se arta c este
trimis n Rusia ca s cumpere icoane pentru mnstirea Dragomirna i pentru alte dou bise-
rici ctitorite de domnul moldovean (la Brnova i n Iai).
In drum spre Moscova, solia s-a oprit la Kiev, unde era egumen al Lavrei Pecerska fiul
de domn romn Petru Movil. Varlaam i-a predat manuscrisul unui Octoih slav de la Neam,
cerut de Petru Movil, n vederea tipririi unei noi ediii slave, ndreptat (Ocioihul a aprut
la Lvov, n 1630, fiind nchinat lui Miron Barnovschi i lui Petru Movil ; pe carte apar i
stemele celor dou ri romneti, n care domnise tatl su, Simion Movil). Dup o edere
de cteva zile, solia a pornit din nou spre Moscova, primind acum i scrisori de recomandare
ctre ar i patriarh din partea lui Petru Movil i a mitropolitului Iov Boreki al Kievului.
Ajuni la Moscova, solii moldoveni au fost primii n audien de ar, la 4 martie 1629.
Varlaam a comandat apoi mai multe icoane dup modelul ales de el la doi zugravi din
Moscova. A zbovit n capitala Rusiei aproape un an, nefiind terminate icoanele. Cu toate
acestea, la 20 decembrie 1629 a plecat spre ar, dar fr icoane, cci patriarhul Filaret
considera icoanele executate ca necuvioase, fapt pentru care n-a ngduit ieirea lor din
ar. Le-a obinut Vasile Lupu, mult mai trziu, prin 1639.
Ajuns acas, arhimandritul Varlaam a gsit lucrurile schimbate, cci Anastasie Crimca
murise, iar scaunul domnesc era ocupat de

S-ar putea să vă placă și