Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA
LOCUINTA P+1
1. ARGUMENT
Realizarea lucrarilor se va face in conditiile respectarii Legii nr. 10-1995 Legea privind
calitatea in constructii si a Regulamentului de conducere a calitatii in constructii prin H.G. 261-
1994.
A. DATE GENERALE
Amplasamentul este situat in localitatea Baia Mare. Accesul la teren, constructie se face
din strada Principala.
Constructia propusa se va face pe terenul avand nr. Topo 211/2 in suprafata de 14.64mp,
aflat in proprietatea beneficiarului. Pe acest amplasament in momentul de fata NU se afla nici
o constructie. Terenul este amplasat perpendicular fata de drumul principal, avand un front la
strada de 16.50m.
C. CARACTERISTICI CONTRUCTIVE
-categoria de importanta: D
-clasa de importanta: IV
-zona seismica: E
D. SISTEMUL CONSTRUCTIV
- acoperis sarpanta
E. FINISAJE
restul spatiilor
2.Continut teoretic
Cladirile reprezinta bunuri imobile realizate in scopul adapostirii si desfasiurarii vietii sociale,
spirituale si materiale ale omului.
-tehnice capitale
-fizico-igienice
-arhitectural-estetice
-tehnico-economice
In cazul constructiilor din lemn, durabilitatea si rezistenta la foc se asigura prin masuri
constructive si chimice, realizate prin tratarea lemnului impotriva focului si a
biodegradarii(putrezirii).
Produse din lemn utilizate ca materiale de constructii, dupa modul in care prin prelucrare
isi pastreaza sau nu structura initiala, se clasifica in : produse care pastreaza structura materialului
lemnos din care provin(produse brute si produse finite) ; produse care nu pastreaza structura
materialului lemnos din care provin(produse obtinute prin valorificarea superioara a lemnului).
Produsele lemnoase brute includ diferite sortimente de lemn brut de lucru din rasinoase si
foioase cu sectiune transversala rotunda.
a)Lemnul rotund pentru constructii este utilizat pentru schele, sarpante, imprejmuiri
etc.Din aceasta categorie fac parte manelele si prajinile, materiale cu sectiune circulara care
provin din rasinoase folosite in special pentru schele, sustineri la cofraje etc.
b)Bustenii pentru piloti provin din specii de rasinoase sau de foioase si se livreaza la
lungimi de 3-15 m, se folosesc ca piloti la fundatii la unele constructii si lucrari hidrotehnice.
a)Cheresteaua
Rezulta prin debitarea lemnului rotund in directie longitudinala, cu fete plane si paralele
doua cate doua.
-scandurile au grosimea de maxim 24mm si latimea mai mare decat dublul grosimii, insa
cel putin 60mm. Se folosesc pentru astereala(suport al invelitorilor), la tipare pentru piese din
beton, la cofraje etc.
-dulapii au grosimea mai mare de 28mm insa de cel mult 75mm si latimea mai mare decat
dublul grosimii insa cel putin 100mm. Se folosesc pentru schele, poduri, sprijiniri la sapaturi si
material pentru tamplarie de constructii si mobilier.
-grinzile au fetele si canturile plane si paralele intre ele, grosimea de cel putin 100mm si
latimea mai mare sau egala cu grosimea. Se folosesc ca elemente de rezistenta la plansee cu
grinzi din lemn, la stalpi etc
-sipcile sunt piese cu grosimea de cel putin 40mm si latimea de cel mult 60mm, care se
folosesc la imprejmuiri
-riglele au grosimea de peste 40mm, iar latimea de cel mult dublul grosimii. Se utilizeaza
la executarea sarpantelor de acoperisuri si pentru lucrari de tamplarie etc.
b)Furnirul
Se obtine prin derularea sau decuparea lemnului rotund de foioase, cu ajutorul unor masini
speciale, in foi subtiri(0.4-0.6mm). dupa locul in care se folosesc, furnirele pot fi : de fata(pentru
fata placajului sau a panoului de lemn) ; de baza(stratul de baza al placajelor, al placilor celulare,
al mobilierului etc.) intermediare(intre cel de baza si cel de fata). Furnirele mai pot fi tehnice
(pentru placaje, panele, lemn stratificat) si furnire estetice(cu grosimea de 0,4-1,0).
c)Placajul
Se obtine prin incleiere cu adeziv de calitate a unui numar impar de foi de furnir, astfel dispuse
incat fibrele a doua foi consecutive sa formeze un unghi 90 grade iar uneori de 30 grade, sau 45
grade sau 60 grade, pentru micarea contragerii si imbunatatirea rezistentelor mecanice. Placajele
sunt utilizate in constructii pentru usi, plafoane, pereti despartitori si pentru realizarea cofrajelor.
d)Panelele
Sunt alcatuite dintr-un miez de sipci de lemn moale sau miez de bloc(panou de scanduri, din
cherestea de foioase etc) acoperite pe ambele fete, prin incleiere, cu foi de furnir de baza cu
directia fibrelor perpendiculara pe ea a sipcilor. Se fabrica in formate mari, cu grosimi de 16-
40mm. Panelele se folosesc in constructii pentru realizarea usilor a peretilor despartitori, a
mobilierului etc.
e)Placile celulare
Sunt produse constituite dintr-un cadru de lemn, in interiorul caruia se realizeaza un miez de
celule din elemente subtiri despartitoare (sipci de lemn). Cadrul este acoperit prin incleiere si
procesare pe ambele fete cu furnir de fata, placaj sau PFL, nefurniruit sau furniruit. Se utilizeaza
la pereti interiori, la executarea foilor de usi, la mobilier ca material fonoizolator etc.
Produse finte din lemn sunt produse care se folosesc direct in constructii fara a suferi
vreo modificare de forma.
a)Scandurile faltuite
Se obtin din lemn de rasnoase rindeluite pe fata vazuta. Falturile de la canturi servesc la
imbinarea scandurilor pentru realizarea pardoselilor.
Se produc din scanduri si din dulapi de rasnoase si sunt folosite la pardosirea incaperilor
de locuit. Pentru o buna imbinare a lor, sunt prevazute cu o lamba care patrunde intr-un uluc.
c)Parchetul
Este o lamela din lemn masiv, tare, din specii foioase(stejar, fag, etc.) su fete plane
paralele si netede, profilata pe partile laterale si la capete, care prin asamblare constituie o
pardoseala parchetata. Piesele se realizeaza in prezent intr-un singur tip, cu lamba si uluc cu
stratul de uzura tesit pe cant. Se fabrica in grosimi de 19 si 22mm, latimi de 30 si 70mm si
lungimi de 200-400mm. Acoperirea rosturilor dintre pardoseala si perete se realizeaza cu piese
din lemn profilate pe o fata laterala, numite pervazuri. Parchetele din lamele subtiri, fara lamba si
uluc, cu grosimea de cel mult 10mm, se livreaza lipite pe hartie, sub forma de panouri de parchet
si se monteaza prin lipire cu adezivi de calitate.
b)Placile fibrolemnoase(PFL)
Se obtin din fibre de lemn obtinute pe cale mecanica, care se impaslesc cu un adeziv.
Aceste placi pot fi nepresate sau presate(mai dense decat primele). Placile nepresate se utilizeaza
ca material termoizolant si fonoizolant, in timp ce placile presate se folosesc ca inlocuitor de
panel sau ca substrat de pardoseli. In functie de densitatea aparenta care este curpinsa intre 220 si
950 kg/m(cub), se produc :placi moi, placi semidure si placi dure.
Placile din PAL si PFL se pot emalia si melamina. Placile emailate si melaminate au o
utilizare larga in industria mobilei, la fabricarea usilor.
Imbinarile rezulta din taieturi executate manual sau mecanic, cu ferastraul, burghiul, dalti
sau cutite de frezat. Piesele de lemn se asambleaza prin intrepatrunderea, suprapunerea sau
alaturarea lor. Imbinarile se executa in diferite forme, in functie de rolul pe care il indeplinesc in
cadrul lucrarilor respective(de reazem sau de sprijin, de legatura sau de consolidare etc.), cum
sunt :chertarile, cepul si scobitura, faltul, lamba si ulucul.
a)Chertarile
Sunt taieturi drepte sau in unghi executate transversal, longitudinal sau oblic pe fetele
exterioare, la unul sau la ambele elemente(piese) care se imbina. Ele pot fi chertari de capat,
necesare innadirilor sau imbinarilor in unghi, chertari de mijloc format T si chertari de mijloc
pentru incrucisari de piese.
b)Scobiturile
Sunt locasuri executate la capatul sau pe lungimea piesei si au forma si dimensiunile
cepului sau ale elementului, corespunzator cu care acestea se completeaza.
Ele pot fi deschise, cand cepul este vizibil pe un cant si in capat, semiascunse, cand cepul este
mai scurt si vizibil numai pe unul din canturi, inchise si strapunse, cand scobitura este la distanta
de capatul piesei, iar cepul strapunge piesa dintr-o parte in alta ; inchise si nepatrunse, cand
scobitura este la distanta de capat si nu strabate piesa pana in partea opusa.
c)Cepurile
Sunt elemente ale imbinarilor, obtinute in general, prin taieturi cu ferastraul, folosindu-se
in acest scop taieturi longitudinale pentru fetele(obrajii) cepului si taieturi transversale pentru
umerii cepului.
Cepurile se pot executa din aceasi piesa si poarta denumirea de cep propriu, sau pot fi
facute din alt material si montate in scobituri executate in capetele ambelor piese, purtand in
acest caz denumirea de cep aplicat.
Cepurile pot fi :
-simple, cand piesa este prevazuta cu un singur cep- cu grosime aproximativ de 1/3 din
grosimea piesei
-multiple, cand au o grosime de aproximativ 1/5 din dimensiunea piesei sau mai mica. Ca
latime cepul poate sa corespunda cu latimea piesei sau poate fi ingustat pentru a nu slabi
rezistenta piesei cu scobitura, sau din cauza ca piesele sunt prevazute pe cant cu falt sau uluc.
In functie de pozitia pe care o are cepul pe fata piesei, acesta poarta diferite denumiri, si
anume :
-cep deschis, cand este folosit la imbinarile de colt si este vizibil pe doua din canturi
-cep semiascuns, cand este folosit la imbinari de colt si este vizibil peu nul din canturi
-cep strapuns, cand se monteaza intr-o scobitura inchisa si capatul este vizibil pe cantul
opus al piesei
Forma cepurilor este determinata, in general de scopul imbinarii si de rolul pe care piesele
il au de indeplinit ;cele mai intrebuintate sunt cepurile drepte sau plate- proprii sau aplicate si in
mai mica masura, cepurile rotunde si cepurile coada de randunica, care sunt de obicei folosite la
imbinarile in unghi ale panourilor.
Pentru a evita aparitia unor rosturi deschise din cauza umflarii si contrangerii lemnului la
unele piese imbinate prin alaturare (dusumele, parchete, scanduri si captusirea preteilor, saceacuri
etc.), canturile acestora sunt prevazute cu falt sau cu lamba si uluc.
d)Faltul
e)Lamba si ulucul
Sunt elementele unei imbinari de innadire in latime a scandurilor, pentru a forma panouri de
latimi mari(dusumele, parchete etc)
Lamba- este realizata prin rindeluire, frezare sau taiere in lungul cantului scandurilor, pe o
adancime relativ mica (10-15mm) si cu o grosime care este de aproximativ 1/3 din grosimea
scandurii.
Ulucul- este un sant care formeaza locasul lambei si se realizeaza tot prin rindeluire,
frezare sau taiere cu ferastraul circular pe cantul opus al scandurii cu lamba, sau pe cantul altei
scanduri cu care se imbina, prin alaturare. Dimensiunile ulucului corespund celor ale lambei cu
care se imbina.
Imbinarile se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Dupa modul cum se solidarizeaza,
imbinarile se pot face prin incleiere sau cu suruburi, cuie, scoabe etc.
1.Generalitati
Rolul acoperisului este, pe de o parte, de a impiedica patrunderea apelor de ploaie sau a zapezii
in interiorul constructiei, iar pe de alta parte de a o proteja impotriva variatiilor de temperatura
din atmosfera. Astfel, vara, acoperisul nu lasa sa se supraincalzeasca atmosfera din interiorul
cladirii, iar in timpul iernii, opreste coborarea temperaturii la nivelul din exterior.
Invelitoarea
Este partea din acoperis care vine in contact direct cu ploaia, zapada, vantul sau razele
solare. Pentru a grabi indepartarea apei de pe acoperis, invelitoarea se realizeaza sub forma de
suprafete plane inclinate sau suprafete curbe. Pentru executarea invelitorii se folosesc diferite
materiale ca:olane, tigle, carton bitumat, tabla, placi plane sau ondulate de azbociment, sticla
ondulata armata etc. Dulgherii calificati executa invelitorile din stuf, sindrila sau sita, bateria
sipcilor la invelitorile din tigla etc.
Sarpanta
Este acea parte componenta a acoperisului care reprezinta elementul de rezistenta. Ea are rolul
de a primi si sustine greutatea invelitorii, a zapezii si a oamenilor.
Sarpanta poate fi alcatuita din scanduri, grinzi de lemn cu sectiune rotunda sau ecarisate, din
piese de beton armat monolit sau prefabricat sau din profiluri laminate de otel.
Liniile acoperisului (fig 15.1) sunt coama gh, ij, coama inclinata bj, cj, ai, hi, picatura
acoperisului ab, cd, de, af.
-dolia ajuta la scurgerea apelor ca printr-un jgheab, de aceea, pentru a opri patrunderea
apei in acoperis, ea se executa din tabla zincata, iar restul acoperisului poate fi din tigla, olane sau
azbociment.
-picatura sau marginea strasinii este partea de jos a acoperisului, unde se aduna apa de pe
acoperis
-jgheaburile de tabla, colecteaza apa care cade de pe picatura si o conduc mai departe spre
burlane. Spatiul cuprins sub acoperis alcatuieste podul cladirii. Pentru luminarea si ventilarea
podului se folosesc luminatoarele, tabacherele sau lucarnele.
In cazul cladirilor cu mai multe etaje, acoperisul poate sa aiba o forma orizontala, cu
pante de scurgere foarte mici. Asemenea acoperisuri, numite terase, se executa pe planseul de
deasupra ultimului etaj ;in acest caz, nu mai exista podul cladirii.
a)Clasificarea acoperisurilor
-acoperisuri curbe
Se diferentiaza intre ele prin numarul suprafetelor plane denumite pe scurt pante.
In cazul cand cele patru pante se intalnesc intr-un singur varf, acoperisul este in pavilion.
Daca acoperisul are forma unei piramide cu inaltime mare, in raport cu dimensiunile bazei,
acoperisul poarta numele de turn.
Acoperisuri curbe
Se folosesc,in general, pentru a obtine un aspect arhitectonic mai placut al cladirii, sau
pentru a reduce pretul de cost al lucrarilor.
Acoperisurile curbe sunt si ele de mai multe tipuri. Din punct de vedere geometric, unele
suprafete surbe rezulta din miscarea de translatie a unei linii drepte, numite generatoare, pe o
curba numita directoare. In acest caz este vorba de tipul de acoperisuri cilindrice.
Uneori se recurge la acoperisuri alcatuite din mai multe suprafete cilindrice, care se intretaie
intre ele, cum este cazul tipurilor de acoperisuri curbe compuse.
Un alt tip de acoperis curba este cupola, care are baza circulara, iar suprafata sa este o
suprafata de rotatie.
b)Tipuri de invelitori
-invelitori din foi metalice de tabla zincata si foi ondulate din tabla zincata ;
-invelitori din sticla, pentru care se folosesc foi plane sau ondulate de sticla armata.
c)Elementele sarpantei
Sarpanta acoperisului se compune din ferme asezate la distanta d, numita travee, pana ce
reazeme pe ferme, deaspura carora se fixeaza capriorii, care suporta fie o podina de scanduri
denumita astereala, fie mai multe randuri de sipci.
Ferma este alcatuita din piese de lemn ecarisat sau rotund. Din punct de vedere geometric,
o ferma este cuprinsa in totalitatea sa intr-un plan vertical. Piesele fermei poarta numele de bare.
Barele de la partea superioara a fermei formeaza talpa superioara. Barele partii inferioare
constituie talpa inferioara.
Barele verticale cuprinse intre cele doua talpi se numesc montatii. Barele inclinate
reprezinta diagonalele.
Nodurile extreme ale fermei transmit toata greutatea la ziduri sau stalpi. Punctele prin
care se face aceasta transmitere poarta denumirea de reazeme. Distanta dintre reazeme se
numeste deschiderea fermei.
Barele se imbina intre ele la noduri. Prinderea barelor la noduri se face cu scoabe sau
buloane, in functie de deschiderea fermei si marimea sarcinilor care actioneaza asupra fermei.
Peste nodurile talpilor superioare ale fermelor(noduri situate la acelasi nivel) se aseaza o serie de
grinzi longitudinale, numite pane.
1 pane
2 caprior
3 astereala
4 axele fermei
Deasupra panelor se aseaza capriorii (fig 15.4). Axa longitudinala a capriorilor este
paralela cu linia de ce mai mare panta a invelitorii(linia dupa care curge picatura de apa).
Distanta intre doi capriori variaza intre 0,7 si 1,2 m. peste capriori se bat scandurile acoperisului,
cunoscute sub numele de astereala ; astereala este acea parte a acoperisului peste care se
monteaza invelitoarea.
Dupa cum s-a aratat, partea de rezistenta a acoperisului este formata dintr-un numar
oarecare de ferme. Pentru asigurarea stabilitatii acestor ferme la presiunea vantului, se leaga intre
ele sau, cum se mai spune, se contravantuiesc.
3.Ferme de lemn
Tipurile de ferm, desi detul de numeroase, se pot clasifica in doua mari categorii :
a)ferme obisnuite
b)ferme speciale
a)Ferme obisnuite
-ferme cu pane
Aceste fereme se folosesc la acoperisurile cu doua pante. Capetele podului cladirii se pot
inchide fie prin ridicarea zidului exterior pana sub invelitoar, fie prin executarea unui perete de
scanduri. Fermele fara pane se alcatuiesc din capriori si din scanduri sau dulapi solidarizati prin
cuie. Astereala se fixeaza direct pe ferme ; din aceasta cauza, dinstanta intre ferme este mica(0,7-
1m)
-ferma triunghiulara simpla fara pane, din capriori se foloseste pentru deschideri sub 4m.
Ferma se compune dintr-un triunghi, in care cele doua laturi inclinate se alcatuiesc din capriori de
10x10 cm, iar latura orizontala este formata dintr-o grinda, numita coarda, de 15x18 cm.
Contravantuirea longitudinala se executa din dulpi, care se bat in cuie la partea inferioara a
capriorilor. Imbinarea intre cei doi capriori ai unei ferme se face in furca.
Capriorii se imbina cu coarda in cep si bucea cu pragul drept. Solidarizarea imbinarilor se obtine
cu ajutorul cuielor lungi sau cu buloane.
Ferme cu pane
Cel mai des folosite sunt fermele cu pane, care se clasifica si ele in :
Ferme cu pane, cu deschidere libera- sunt cunoscute si sub numele de ferme macaz. Ele se
folosesc la acoperirea spatiilor a caror deschidere trece de 5 m. distanta dintre ferme variaza intre
2,5 si 4 m, dupa marimea greutatii invelitorii adoptate si a tipului de ferma.
b)Ferme speciale
-fermele cu zabrele
-cadrele
-arcele
Fermele din grinzi cu inima plina(fig 15.6), cu deschideri de 6-15m, se compun dintr-un
perete executat din doua randuri de scanduri asezate inclinat la 45 grade, astfel incat intre ele sa
faca un unghi de 90 grade. Talpa superioara si inferioara se formeaza din dulapi sau grinzi. Din
distanta in distanta, peretele fermei este intari prin grinzisoare. Pentru asamblarea pieselor fermei
se folosesc cuiele. Ferma lucreaza la solicitari de incovoiere.
Fig. 15.6. Ferma din grinda cu inima plina
Barele se proiecteaza astfel incat axele lor sa se taie intr-un singur punct,care este chiar
nodul respectiv. O bara poate fi alcatuita dintr-una sau mai multe piese de lemn.
Stalpii de lemn ai fermei se mai numesc si scaune. Fermele se clasifica dupa numarul
scaunelor in :ferme cu un scaun, ferme cu doua scaune, ferme cu trei scaune, ferme cu patru
scaune. Distanta intre ferme, egala cu deschiderea panelor, este cuprinsa intre 3,5 si 4,5m.
a)Ferme cu un scaun
Contravantuirea longitudinala este asigurata prin contrafisele care leaga panele de coama
cu scaunul fermei.
Scaunul descarca greutatea la planseu printr-o talpa care se pune in lung peste cele 3
grinzi adiacente ale planseului de lemn. In cazul unui de beton armat, talpa scaunului trebuie sa
aiba o lungime egala cu trei latimi de pop. La acoperisurile cu panta sub 30 grade, arbaletrierii nu
mai sunt necesari.
Fermele cu doua scaune se executa cu doi stalpi si patru pane. Se folosesc in cazul
latimilor mai mari de cladiri, cu conditia ca lungimea capriorului intre cele doua pane sa nu
depaseasca 4,5m iar deschiderea capriorului, de la pana superioara pana la intersectia capriorilor
la coama, sa nu intreaca 2,5m.
Daca panta acoperisului este mai mare de 30 grade, se prevede ferma cu doi arbaletrieri.
Sub panta de 30 grade se suprima arbaletrierii.
Pentru a face podul vizibil, se suprainalta cele doua pane de reazem pe popi scurti.
O alta varianta a fermei cu trei scaune are stalpul central al panei de coama taiat in planul
de sub clestii stalpilor alaturati. Transmiterea greutatii pe care o suporta stalpul central se
efectueaza prin cei doi arbaletrieri, care in aceasta varianta de ferma pornesc chiar din apropierea
panei de coama.
A treia varianta de ferma cu trei scaune foloseste particularitatile constructive ale cladirii,
prin introducerea a doua diagonale (arbaletrieri). Rostul acestor diagonale este de a usura stalpii
laterali, prin prelucrarea de greutati, pe care le conduc la zidurile interioare.
Fermele cu patru scaune au patru stalpi si sase pane. Acest tip de ferma se foloseste in
cazul cand distanta dintre zidurile exterioare de rezistenta este de aproximativ 15 m, iar in
interior se gasesc doua ziduri longitudinale, capabile sa suporte greutatile provenite din acoperis.
Cei patru stalpi reazama pe planseu. Stalpii laterali incarca zidurile exterioare si interioare
arbaletrierilor si al diagonalelor. Stalpii centrali transmit sarcinile de pe acoperis direct la cele
doua ziduri interioare.
Rigidizarea transversala a fermei se realizeaza in afara de barele inclinate si prin cele trei
randuri de clesti, care solidarizeaza capriorii din planul fermei, de sub panele superioare si de sub
celelalte doua pane intermediare cu stalpii alaturati.
Fermele de acest tip se aplica la constructiile cu zid median si a caror latime transversala
este cuprinsa intre 6,50 si 13,00 m. Ferma are cinci pane, din care una de coama, doua
intermediare si doua inferioare. Cele doua pane intermediare sunt sustinute de doua contrafise
care se intalnesc la partea inferioara deasupra zidului median-longitudinal. La deschiderile peste
7,00 m se introduce si un pop sub pana de coama.
Rigidizarea transversala a fermei se asigura cu trei randuri de clesti, si anume, sub pana
superioara, sub panele intermediare si la nodul inferior al contrafiselor.
Mai rar se utilizeaza sarpante din elemente prefabricate dein beton armat sau din profile
metalice.
-sipcile, dispuse perpendicular pe linia de cea mai mare panta, servesc cu reazeme pentru
elementele invelitorii(tigle, placi de azbociment etc.). Distanta dintre sipci este determinata de
marimea elementelor invelitorii, tinand seama ca acestea se suprapun cu cativa centrimetri.
Sipcile reazema de capriori si preiau greutatea invelitorii si a zapezii, presiunea vantului si
incarcarile accidentale ce apar pentru intretinerea invelitorii.
-astereala este formata din scanduri dispuse alaturat (pe aceeasi directie cu sipcile), constituind
suportul invelitorilor flexibile (fara rigiditate), cum sunt cele din tabla plana(mai rar pentru
invelitori bituminoase). Asterelile reazema pe capriori si preiau aceleasi incarcari ca si in cazul
sipcilor.
-capriorii sunt elemente ce se dispun inclinat, dand panta acoperisului. Distanta dintre capriori
este de 60-80 cm, fiind impusa de rigiditatea mica a sipcilor sau asterelei, care reazema pe
capriori.
-panele sunt formate din grinzi de lemn, fiind reazeme pentru capriori. Panele de strasina se
dispun in lungul peretilor exteriori sau pe inaltari ale acestora (pentru a mari inaltimea utila a
podului), iar panele curente reazema popi.
-clestii sunt formati din cate doua elemente ce leaga capriorii corespondenti din cele doua ape din
dreptul popilor, formand un sistem plan nedeformabil. Clestii nu preiau incarcari directe, insa
sunt solicitati la eforturi de intindere.
Clestii, cei doi capriori legati si popii corespunzatori formeaza fermele sarpantei care sunt
elementele principale de rezistenta ale acoperisului.
-contrafisele sunt elemente care reduc deschiderea panelor curente sii rigidizarea nodurilor in
sens longitudinal(in sensul directiei panelor)
1 capriori 5 popi
In fig. 8.7 se reprezinta o portiune din planul unui acoperis avand sarpanta pe scaune. Pana de
coama solidarizeaza capriorii inclinati din dreptul coamelor inclinate.
b detaliu de streasina
1 caprior 12 carlig
7 contrafise 18 termoizolatie
11 - pazie
- izolatie termica, formata din materiale in vrac(zgura, deseuri poroase, beton usor
etc)
- stratul de circulatie din beton usor cu un continut redus de ciment pentru a fi poros
si a permite migratia in atmosfera a vaporilor din interior.
-vizuale, realizate prin ferestre care la randul lor reprezinta elemente distincte carora li se
stabilesc, in mod independent, propriile criterii de performanta
Compararea fiecarei performante efective (reale) a unei solutii propuse sau realizate
pentru elementele de constructie cu valorile normate (date in prescriptiile oficiale) reprezinta
modul concret de apreciere si realizare a criteriilor de performanta.
a) rezistenta la stabilitate
b) siguranta in exploatare
c) siguranta la foc
h) receptia constructiilor
3. Documentatie tehnico-economica
3.1. ANTEMASURATOARE
BIBLIOGRAFIE