Sunteți pe pagina 1din 10

TEHNOLOGIA 5 G

Introducere:
Inventarea comunicării la distanță (telecomunicarea) a fost una din marile
victorii ale omenirii.
Ea s-a făcut prin semnale mecanice, optice, electrice sau unde
electromagnetice. Ultimele au avut la început un suport prin rețea de fire
conductoare, pentru ca apoi să treacă la comunicarea la distanță fără
legătură directă (wireless).
Începutul telecomunicării verbale s-a făcut la 10 martie 1876, când
Alexander Graham Bell a reușit transmiterea vocii umane la o distanță de 6
mile folosind un aparat de emitere și un receptor, ambele inventate de el.
Telefonia a fost precedată de telegrafie și a fost urmată de comunicarea
radio, apoi de televiziune.
Noile sisteme de comunicare sunt cele prin computere (individuale sau de
instituție) care folosesc rețeaua de telefoane mobile, Internetul și mediile de
socializare.
Un loc aparte îl ocupă telecomunicarea prin energie psihică (telepatia),
formă care este inclusă în fenomenele paranormale.
Ce înseamnă litera G?
Multă lume vede pe telefoanele inteligente simbolul 3G sau 4G, dar puțini
știu ce înseamnă.
Grade? Gigabites?
G este simbolul pentru generația de tehnologie a comunicațiilor fără fir
(Wi-Fi wireless).
Până în prezent au fost inventate și folosite patru generații 1G-4G și a
cincea este pe cale să fie introdusă.
Generațiile de tehnologie wireless sunt diferite din mai multe puncte de
vedere:

1
1G a fost generația care a funcționat în sistemul analog și a fost introdusă
în anii '80 (primul telefon mobil Motorola 1973; primul sistem de
comunicare 1G în Tokio,Japonia în anul 1979). Ea a adus primele
telefoane mobile comercializate publicului larg.
Sistemul analog este cel care folosește valori ca voltaj, intensitate. El este
reprezentat de undele sinusoide.

Tehnologia 1G a folosit unde electromagnetice de 150 MHz, situate în


banda de frecvență deasupra undelor radio.
Singura funcție a telefoanelor 1G a fost transmiterea vocii umane.
Limitările sistemul 1 G au fost: calitate inferioară a vocii, baterii descurtă
durată, telefoane voluminoase și greoaie, lipsa securității, capacitate de
transmitere limitată și o funcționare inconstantă. Viteza maximă a
telefoanelor 1G a fost de 2,4 kbps.

2G a fost prima generație de transmitere wireless în sistemul digital


(sistem bazat pe valorile binare 1 și 0), cu unde reprezentate grafic prin

2
dreptunghiuri. A fost introdusă în folosirea comercială în anul 1991, în
Finlanda, la zece ani de la introducerea aparatelor 1G.

Tehnologiile 2G CDMA (Code division multiple access), GSM (Global


system for mobiles), TDMA (Time division multiple access) au fost prima
generație de tehnologii de transmitere digitală pentru telefoanele celulare
(mobile).
Ele au folosit banda de frecvență 30-200 KHz.
Ele au permis o mult mai largă utilizare a transmiterii radio, au putut
multiplica numărul celor care folosesc transmisia pe aceeași bandă, au
folosit încriptarea mesajelor telefonice și au introdus mesajele cu text SMS,
apoi transmiterea de imagini.
Semnalul sonor a fost de o calitate mai bună și primele telefoane digitale
au permis o conectare a mai multor aparate.
Viteza maximă a fost de 50 Kbps - 1 Mbps.
Limitările aparatelor 2G au fost nevoia de a folosi surse de semnal
puternice și incapacitatea de a transmite mesaje video.

Peste alți 10 ani au apărut telefoanele 3G care au introdus


tehnologiile EVDO (Evolution Data Optimized), HSPA (High
Speed Packet Access), CDMA (Code Division Multiple Access) și UMTS
(Universal Mobile Telecommunication System), care au mărit viteza de
transmitere de la 200 kbps (kilobytes per second) la câțiva megabytes pe
secundă.
Cu aceste aparate, numele de telefon a devenit impropriu. Noile aparate,
botezate "telefoane inteligente", au adus, pe lângă comunicarea telefonică,
transmiterea de imagini fixe, accesul la internet, poșta e-mail, i-Pod cu

3
funcție de bibliotecă muzicală la purtător, camera fotografică de bună
calitate, posibilitatea de a filma video, de a citi cărți (e-books sau
audiobooks), orientarea prin sistemul GPS (Global Positioning System),
capacitatea de a face plăți directe ș.a.m.d.
Viteza maximă la aparatele 3G este de 2Mbps.
În anul 2009 s-a lansat telefonul 4G, care are multiple îmbunătățiri față de
generația anterioară.
Viteza maximă a crescut la 128
Mbps, accesul la Internet este
superior, se pot viziona filme și
transmisii sportive, ecranul este
mai mare, imaginile sunt mult mai
clare, se pot înregistra numeroase
"applications" cu funcții utile.

Înafara diferențelor de viteză, performanță și funcții, generațiile 2-4 de


telefoane mobile se mai deosebesc prin tipul de încriptare, care le fac
incompatibile unele cu celelalte.
Abia la sfârșitul anului 2019 compania Apple a anunțat că telefoanele 4G
pe care le va produce de aici înainte vor fi compatibile cu tehnologia 5G,
care urmează să intre în funcție în anul 2020.
Principala diferență între sistemele 4G și 5G este legată de capacitate și
viteză. Dar 5G nu reprezintă doar o ameliorare a sistemul 4G, ci este un
alt nivel de telecomunicare, capabil - după părerea multora - să
revoluționeze nu numai comunicarea telefonică, dar și multe alte domenii.
Viteza de transmitere va face ca informația să ajungă la destinație în
fracțiuni de secundă (1-30 milisecunde), iar puterea de conectare este
uriașă: mii de aparate vor fi interconectate cu ușurință (peste un milion de
aparate pe km2).

4
Nu numai telefoanele vor putea fi conectate, dar și alte numeroase și foarte
diferite aparate digitale, de care are nevoie industria, învățământul,
cercetarea științifică, medicina, etc.
Se anticipează că atunci când inteligența artificială va fi conectată la
sistemele de comunicații 5G, latența transmisiei va fi practic zero. Viteza va
ajunge la 1Gbps.
Generațiile 1-4 G au fost forme de comunicare fără fir destinate telefoniei,
iar ultimele au câștigat pe drum și alte funcții.
Generația 5G este diferită: ea este o formă de comunicare cu potențial mult
mai mare decât comunicarea telefonică. Ea combină trei elemente majore:
viteză mai mare, latență mai mică și posibilitatea de conectare mult mai
mare. Acestea o fac aplicabilă la alte domenii.
Pe de altă parte, dacă pentru generațiile 3-4G s-au creat zone special de
mare accesibilitate (Wi-Fi hot spots), tehnica 5G va face ca acestea să
acopere întregul teritoriul țării printr-o "Hot spot global". Zonele rurale nu
vor mai fi dezavantajate.
Sistemul de încriptare 5 G va fi OFDM (Orthogonal Frequency-Division
Multiplexing).
Între problemele legate de tehnologia 5G sunt interferențele posibile
cu sateliții artificiali, posibilitatea de a folosi tehnologia pentru
spionaj între țări sau între companii, posibilele efecte asupra
sănătății umane și animale, și posibile influențe asupra climatului.
Care este stadiul de introducere a tehnologiei 5G?
AT&T (NetGear, Nighthawk), Verizon (Moto Z3 și Moto Mod), Samsung
(Galaxy S10-5G), Sprint (LG V50) și alte companii încep folsirea tehnologiei
5G, care va deveni generalizată în 2020.
Cele patru companii principale de telefonie mobilă vor folosi următoarele
aparate: AT&T - Samsung și Nokia, Sprint - Nokia, T-mobile - Ericsson și
Nokia, Verizon - Samsung și Nokia. Se vede că Nokia este marele câștigător

5
pe piața americană, după eliminarea competiției chineze, din motive de
securitate.
Tot pentru suspiciunea de spionaj, Huawei a mai fost eliminată de pe
piețele australiană și canadiană.
Comunicarea 5G este pentru deceniile următoare și va ajunge să
folosească un număr important de aplicații în anii 2023-2024.
Până la sfârșitul anului acesta, AT &T va avea 5G în 12 orașe.
Într-o primă fază, sistemul va fi o "simbioză 4G-5G" care să permită
folosirea ambelor categorii de telefoane.
Anul acesta a avut loc marele conflict dintre guvernul USA și compania
chineză Huawei, care a fost interzisă pe teritoriul american. Se pare că nu
problemele economice au fost cauza, ci inițiativa companiei chineze de a
folosi aparatură care permitea acțiuni de spionaj.
În locul lui Huawei, USA va da acces liber companiei Nokia (Finlanda),
care ar fi într-o fază avansată de producere a echipamentelor de transmisie
și a receptoarelor.
Folosirea 5G în sfere nelegate de telefonie
În domeniul tehnic:
Comunicarea netelefonică;
Sistemele de azi pentru transmitere prin cablu vor dispărea: în loc de a
lega fiecare casă prin cablu, se vor crea centrale de transmitere regionale,
legate prin cablu de fibre optice de centrul emițător, iar locuințele
individuale vor primi semnalele (telefon, internet, tv, muzică, streaming)
prin modem-uri, care vor conecta și sistemele de alarmă și cele control de
la distanță: lumini, securitate, reglarea temperaturii, (casele "inteligente");
Porturile și aeroporturile automate;
Mașinile fără șofer: comunicarea superioară vehicul-vehicul, vehicul-oraș
și vehicul-pietoni;
Roboții și automatizarea industrială;

6
Noua agricultură: decizii luate pe baza analizei permanente a condițiilor
climatice, calității solului, prezenței dăunătorilor, stării recoltelor;
Perfecționarea internetului:
Noua generație de Internet IoT (Internet of the things) va fi un sistem
rețea care conectează diversele aparate digitale cu cele mecanice, cu
computere din diferite locuri, oameni și animale, toate identificate prin UID
(unique identifiers).
Datele vor fi transferate în diferite direcții, pentru diferite funcții și
comunicarea va fi om-om sau om-computer. Pentru stabilirea comunicării
de acest tip vor fi folosite programele de bază, plus informațiile de la
sensorii încorporați și cele furnizate de analizatori, de computerele capabile
de "învățare", de informațiile provenite de la alte rețele. Cea mai importantă
componentă este acea de a asigura securitatea datelor personale și ale
componentelor incluse în rețeaua IoT.
Prin generalizarea sistemelor de IoT se va ajunge la stadiul de computere
ubicuitare. Până în anul 2025 sistemul IoT (Internet of Things) se va
schimba în IoE (Internet of Everything).
Un mare avantaj al aplicării IoT va fi reducerea cheltuielilor și timpului
necesar pentru a face să funcționeze business-urile și de fapt toate formele
de activitate.
Monitorizarea orașelor: funcționarea serviciilor, clima, urgențele,
incendiile, securitatea publicului, recunoașterea și supravegherea
suspecților de crimă, terorism, fraudă.
Monitorizarea infrastructurii: drumuri, aeroporturi, căi ferate, spațiu
aerian, spațiu maritim, vămi, transporturi, clădiri, instituții vitale, zone de
catastrofe, școli.
Monitorizarea surselor de energie, a folosirii energiei și a funcției
sistemelor de distribuție;
În domeniul consumatorilor:

7
Pe lângă toate schimbările aduse în case, la locul de muncă, în
transporturi și comunicații, sistemele pe care tehnologia 5G le face posibile
vor fi și cele care influențează viața individuală:
 tehnologia purtată: sensori bio-medicali, sisteme de chemare și alertare;
 îngrijirea casei de la distanță;
 monitorizarea animalelor de acasă, supravegherea copiilor și bătrânilor;
 alegerea și cumpărarea de la distanță;
 facturile și plățile;
 pentru cei care folosesc zilnic transporturile de navetă, în care serviciile
pentru folosirea computerelor sunt restrânse, 5G va aduce o
conectivitate sporită, astfel că navetiștii vor putea lucra ca și când ar fi
în birourile lor.
 Vor crește foarte mult ocupațiile cu "lucru de acasă".
Industria de amuzament: măștile de realitate virtuală (se estimează că în
anul 2025 piața de AR/VR - augmented reality/virtual reality va fi de 300
de miliarde de dolari), jocurile, lectura, primirea informațiilor,
comunicarea.
Diverse invenții practice: sistem de comunicare cu noi născuții din
incubatoare, bandajele "inteligente" care transmit date despre faza
procesului de vindecare, monitoare cardiace portabile, monitoare de
glicemie, localizarea copiilor, a animalelor domestice și sălbatice.
Riscurile tehnologiei 5G?
De la anunțarea tehnologiei 5G s-a stârnit și o campanie de răspândire a
unor teorii despre nocivitatea noii tehnologii, care ar fi determinantă de
mari pericole pentru sănătatea oamenilor.
Undele radio pentru transmisia Wi-Fi au fost acuzate că ar provoca alterări
ale ADN, care ar rezulta în diverse forme de cancer și radiofrecvența diferită
a 5G (24-90 gigaHertz față de 1-5 gigaHertz a tehnicilor 2-4G) ar face noua

8
tehnologie mult mai periculoasă pentru sănătate decât cea a tehnologiilor
precedeente.
Alte posibile tulburări ca oboseală cronică, tulburări nervoase sau
endocrine, infertilitate, tulburări de vedere, autism, Alzheimer ca și
moartea păsărilor ar fi posibil induse de antenele emițătoare pentru 5G,
mai numeroase și mai active decât rețelele preexistente.
5G a mai fost acuzată de efecte dăunătoare asupra mediului, plantelor și
animalelor.
In mai multe țări, dezbaterile publice despre posibilele efecte negative ale
tehnologiei 5G au atins cote înalte și au produs efecte care i-au determinat
pe politicieni să aprobe frânarea procesului de introducere a noii
tehnologii.
În Elveția, parlamentul a decis frânarea procesului de instalare a
aparaturii tehnice 5G și în multe țări, inclusiv România, s-au organizat
comitete de acțiune anti 5G.
Temerile și dezbaterile despre efectele nocive ale radiației electromagnetice
nu sunt noi: au fost emise ipoteze despre pericolul liniilor de înaltă
tensiune, al transformatoarelor electrice, al cuptoarelor cu microunde, al
investigațiilor medicale bazate pe raze X, iar telefoanele mobile au fost de
mult acuzate că ar produce tumori cerebrale (teorie neconfirmată).
Suspiciunile legate de radioactivitatea naturală (radon) au fost foarte
intense în anii '80-'90, dar par acum uitate.
Adevărul este că trăim de multă vreme într-o lume în care suntem
înconjurați de abundente forme de unde electromagnetice, în principal cele
șapte forme de energie radiantă:
1.undele radio, folosite pentru aparatura radio, tv, pentru telefoanele
portabile și pentru radiotelescoape;
2.undele luminii vizibile;
3.undele luminii infraroșii (invizibile);

9
4.microundele, larg folosite de aparatele casnice, de curând interzise
în Japonia;
5.razele ultraviolete;
6.razele X, folosite larg în medicină;
7.razele gamma care provin din radioactivitatea naturală, sau sunt
produse de aparatele și centralele energetice care folosesc substanțe
radioactive.
Radiațiile dăunătoare sunt cele care au proprietăți ionizante, care
afectează legăturile moleculare pe care le pot desface. O excepție o fac
microundele, care nu sunt ionizante, dar pot dăuna țesuturile umane,
dacă sunt expuse la ele (ele sunt deliberat calibrate ca să modifice starea
apei și astfel să producă efectul termic).
Radiațiile de lumină, infraroșii, radio, TV, ultrasunetele sunt prea slabe
pentru a afecta legăturile chimice, deci nu produc alterări moleculare care
pot duce la îmbolnăviri.
Este adevărat că 5G are nevoie de mai multe antene (sute de mii în orașe și
sate) și că acestea trebuie să emită continuu unde radio de frecvență joasă,
care vor deveni mai numeroase în spațiile în care trăim.

Dar nu există dovezi concludente că tehnologia 5G are efect carcionogenetic


direct, nici că ar fi responsabilă pentru bolile de care a fost acuzată. (MSM)
???

10