| | || 2p _stetans tan WG AAC) LD Uy COMME eK Meee ie ie tat2 MLE. Teorie si aplicatii De asemenea, in cadrul utilitatii cardinale, 0 importanfi deosebiti o prezinti transformarile monotone. Definitia 2.1. Se numeste transformare monotond acea transformare a unui set de numere intr-un alt set de numere, astfel incat si se conserve ordinea acestora. Putem spune astfel c& reprezentarea standard a transformarilor monotone este cea cu ajutorul unei functii A(w), ce transforma fiecare numar wu in alt numar ‘(u) cu conditia pastrarii ordinii numerelor. Aceasta inseamna c& daca uy 0; b) Aw =u+B BER ¢) h(w) =u", ye N'\{I} ete. Observatie: Daci h(u) este o transformare monoton’ a unei functii de utilitate, atunci A(u(x)) este, de asemenea, o functie de utilitate ce reprezinta aceleasi preferinte, unde xe Y Suportul acestei observatii este dat de faptul ca: i) U(X) >U') ex» x’ ii) dac& h(u) este o transformare monotona, atunci: U(x) > U(x’) & AUX) > HU’); Se observa astfel din i) gi i) c& h(U(x)) > h(U(x’)) € x> x’, adicd functia N(u) reprezinta preferinfele in acelasi mod ca funefia de utilitate originala UG). In concluzie, putem spune ca o transformare monotona a unei functii de utilitate este o functie de utilitate ce reprezint& aceleasi preferinte ca functia de utilitate originala. De remarcat faptul c& functia de utilitate care reprezinta relatia de preferinfé ,>” nu este unica. Astfel, pornind de la functia U:X, > R,, orice aplicatie V:R, > R,, cu V(x)=V(U(x)) este o noud functie de utilitate Teprezentand aceleasi preferinte ca functia U(x). Proprietatea functiilor de utilitate de a fi invariante la fiecare transformare monotona decurge din contextul utilitatii ordinale. Altfel spus, relatia de Preferinfa asociat cu o functie de utilitate este o proprietate ordinal. Pe de alta parte, asocierea de valori numerice la fiecare valoare a lui xe X, este o proprietate cardinala. De remarcat c& aceasta ultima proprietate nu ramane nemodificaté pentru toate transformarile monotone. Posibilitatea de a Teprezenta preferinfele printr-o functie de utilitate este string legata de ipoteza de rafionalitate, Ca urmare: Lema 2.1. Relatia de preferinfa ~ poate fi reprezentata cu ajutorul unei functii de utilitate numai daca ea este rafionala. Capitolul 2. Preferinfele consumatorului si restrictia de buget 8 Datoritd imposibilitatii practice a masurarii directe a utilitaii, utilitatea rdinalé nu urmareste decét evitarea acestui inconvenient, prin posibilitatea Cfectulrii de comparatii calitative in cea ce priveste ordonarea a doi vectori de mnsum posibili. . : 7 Astfel, vectorul x este preferat strict in raport cu consumatorul i vectorului x', dacd si numai daca utilitatea realizdrii vectorului de consum x este strict mai mare dect utilitatea realizarii vectorului de consum x’, adic&: x>, x', dac& gi numai daci U(x) > U(x') : : : Totodati, cu ajutorul utilitafii ofdinale se poate face o ieutbizare : referintelor in cea ce priveste consumul din diferite tipuri de bunuri la nivelul Ponsumatorulu i. Acest lucru nu prezinta altceva decat cazul particular al celui yrezentat mai sus, pentru 7=1 sau ludnd constant consumul din celelalte n-1 bunuri. » Prin intermediul utilitatii ordinale se realizeaza o ierarhizare a bunurilor, preferinfa pentru fiecare bun sau pachet de bunuri (x,,X2, ...,X,), exprimandu-se printr-un numar, Ansamblul acestor numere poate fi ordonat ee descrescator, dar oricare doud numere nu pot fi comparate prin operatii de scidere sau impartire. . i rN trebuie confundati notiunea de utilitate cu cea de valoare. In timp . utilitatea concura la definirea valorii unui bun, care depinde in egal masura si : cantitatea in care se gaseste, ,,utilitatea este o valoare cu un sens limitat la activitatea practic”. 2.2 Functia de utilitate si indicatori ai utili Datorit’ importanfei pe care o are in studiul comportamentului consumatorului, prezentim in cele ce urmeazA functia de utiitate si indicator ce se pot calcula pe baza acesteia. Principala dificultate in utilizarea fanafci ° utilitate este legata de identificare, tinand seama de faptul ca aceasta trebuie si satisfaca o serie de axiome. 2.2.1 Funcfia de utilitate-definitie : nik? AA Fie X, multimea vectorilor de consum posibili’ la nivelul consumatorului i, data de: X, = {x,/x, vector de consum posibil la nivelul consumatorului i}. Observatie: Vom nota prin C multimea indicilor i. _ Presupunem ci multimea X, este inzestrat cu urmatoarele proprietiti: 2 1 eX, atunci sau x}> P,) conexitatea: oricare ar fi x! $i x} sau amandoué, pentru x; ,ieC; ° Boldur-Late Gh., op. cit., p. 76. ; 7 Se lucreaza in ipoteza c& venitul este suficient de mare.44 MICROECONOMIE, Teorie si aplicayii Py) tranzitivitatea: daca x}>,x) si x7x,x} atunci: 2x7, (V) x}, x7, xP € X;, ie C; P;) convexitatea semistricti: dack x'>,x? atunci: (1-A)x} + Ax? >, x3, (v) Ae [O,lkie C; P,) continuitatea: oricare ar fi x” € X, multimile: {x,/x,2,2°} si fx, /2°»,x,} sunt inchise; Ps) nesafierea: nu existii x’ astfel incat a x,€X, eC sau \M;, oricare ar fi Ps) nesafiere local: Oricare ar fi x! € X,, existé x}¢ X, arbitrar apropiat de x;, astfel ineat, x?x,x) gi de asemenea pentru orice x°, multimea i, 1228} este convext, ; Definifia 2.2. Se numeste functie de utilitate® la nivelul consumatorului i 0 aplicatie U:X,cRi—>R,, cu proprietatea ci: x'>,x7dac& si numai dack U(x')PUG"), sau x'>, x7, dact si numai daci U(x')> U(x*), unde x'x7eX, Altfel spus, 0 functie de utilitate este acea aplicatie care reprezintd relatia »&”, in sensul c& pentru oricare ar fi x!, x?@X,,x'x,x? daca si numai dact U(x!) 2 U(x). In studiul consumatorului, pentru care orice vector din spafiul bunurilor are doud componente, consumarea acestor bunuri in anumite cantitifi genereazd un anumit nivel de utilitate. Deci functia de utilitate U = U(%,,%2) se reprezinta in acest caz in spatiul tridimensional (vezi figura 2.2). Astfel, pe axa Ox vom Feprezenta cantititile consumate din primul bun, pe axa Oy pe cele din al doilea bun, iar pe axa Oz utilitatea. Pentru fiecare combinatie din cele dou’ bunuri, in spatiul tridimensional, vom avea un punet (x,,,x,,,U,). az... Din mulfimea combinatiilor posibile de bunuri, existi unele pentru care utilitatea rezultati este constant. Avantajul reprezentérii acestora in planul bidimensional a determinat acordarea unei atentii deosebite in construirea gi studierea proprietafilor functiei de utilitate (vezi figura 2.3). 3 A a Se mai numeste si functie de utilitate Von Neumann-Morgestern. Capitolul 2. Preferinjele consumatorului si restricfia de buget 45 2.2.2 Construirea functiei de utilitate Pentru a infelege modul de construire a functiei de utilitate, vom defini pentru inceput notiunea de curba de indiferenta la nivelul consumatorului. Definifia 2.3. Numim curb de indiferenja (curbdi de izoutilitate) la nivelul consumatorului cu doua” bunuri, locul geometric al perechilor (alocatiilor) din cele dou’ bunuri pentru care satisfactia (utilitatea) riméne nemodificata, adica: 1(x,1) = fe = (yx, )€ X/U(%,%,) =u, u — dat} Pe o curbi de indiferenf’, caid se specifich nivelul de_utilitate, consumatorului fi este indiferent& combinatia pe care o alege din cele doua bunuri. In figura 2.2, fiecare punct de pe curba a,b,c, are acelasi nivel de utilitate u). Dac’ definim doua puncte de pe aceasti curba prin (x!,x?,u,) si (x!,x2,u,), cum U(x},x;)=U(xj,x;) =u, atunci consumatorului ji este indiferent c& alege combinatia (x},x?) sau (x},x}), undex’/reprezinti un anumit nivel de cantitate consumata din bunul j Dac ins& se va defini un nou punct, dar aceasta dati de pe curba de utilitate egalé cu w>u,, prin (x},xj,u), cumU(s1,x4)=u>U(x!,x2)=uy, atunci consumatorul va opta pentru combinatia de bunuri U(x!,,x2) care ofera o utilitate mai mare. Pentru a usura reprezentarea grafic’ a functiilor de utilitate, trecénd de la spatiul tridimensional la cel bidimensional, vom proiecta fiecare curb’ de indiferentZ, din suprafata de indiferenf’ determinati de un anumit nivel de utilitate, in sistemul cartezian de axe x'Ox". Astfel, curba aBv din suprafata de indiferenta cu nivelul de utilitate 1, proiectata in sistemul cartezian considerat, va defini curba abc, iar fiecare punct de pe aceasta curba va avea tot utilitatea i. Procedand in mod asemintor si cu celelalte curbe din suprafetele de indiferenta considerate, vom obfine reprezentarea graficd din figura 2.3. ° Definigia este valabila, adaptat gi in cazul mai multor bunuri.46 MICROECONOMIE. Teorie si aplicatii Capitolul 2. Preferingele consumatorului si restrictia de buget 47 Definitia 2.4. Curba de indiferenta: 1: X —> R’ se numeste convexd in punctul x'€X CR," dac& oricare ar fi punctul xe X,x#x° gi oricare ar fi Ae (0,1) astfel incat Ax° +(1-A)xe X rezulta ca: Tax? +(1- A)x,u) < A(x, w) + (1- AIC, u) Deci curba de indiferenfi J(x,u) este convex’ pe X daca este convext conform cu definitia, in orice punet xe X. Pentru construirea functiei de utilitate vom .avea in vedere urmatoarele proprietati (ipoteze practice) ale curbelor de izoutilitate. Proprietatea 2.1. Toate curbele de indiferen{A care prezinta interes din punct de vedere economic sunt descrescatoare (din ipoteza de nesatiere a preferinfelor). Asa cum se poate vedea si din figura 2.4, punctul B de pe curba de indiferenta de nivel w este preferat strict punctului 4, ceea ce vine in contradictie cu ipoteza de nesatiere. Deci o astfel de situatie nu poate fi posibili in conditiile ipotezei respective. x Figura 2.4 Curbele de indiferenga nu pot fi crescittoare nici chiar pe porfiuni Proprietatea 2.2. Orice curb de indiferenfa, reprezentata pentru bunuri al céror consum cost, este convexa. Pentru construirea funcfiei de utilitate vor fi parcursi urmatorii pasi: Pasul 1: Fie X multimea consumurilor posibile la nivelul consumatorului, | indeplinind proprietitile precizate mai sus gi x° =(0,0) un vector de consum posibil fixat (Iuat ca reper in construirea functiei de utilitate). Evident, satisfactia consumatorului atunci cand adopta programul de consum x” este nulé (U(x°) =0). Cum multimea consumurilor posibile X este convexa, se poate presupune, fara a restrange generalitatea, c& si curbele de indiferenfa sunt functii convexe. Figura 2.3 Curbe de indiferenpa pentru suprafetele de indiferensd din figura 2.2 | re ae 231 i ezentatl mulfimea eonsumurilog,posibile, fmpreuns cu cAteva curbe de indiferenfa. Oo48 MICROECONOMIE. Zeorie si aplicayii {in consecinga, functia de utilitate pentru care nivelul de satisfactie este w este data de combinatia de bunuri (x,,x,) pentru care distanta de la punctul 0,0) la curba de indiferenta I(x,1) este egala cu iv. Pasul 2. Vom nota cu d(x,x°)=|x—x°| distanta dintre vectorul de consum x° fixat si vectorii xe X. Fiecare dintre aceste distante corespunde pentru anumite niveluri de utilitate. Observatie: Am notat cu | | norma euclidiana, % ez > (0,0) x Figura 2.5 Construirea funcfiei de wtilitate Pasul 3. Vom defini astfel functia de utilitate: U : ¥ + R,, de forma: U(x) =mind(x,x") (2.1) cu: ¥=fre Manx xe Mow}, KX, Se observa astfel c& pentru fiecare pachet de bunuri xe X, se determina valoarea utilitaii U(x). 2.2.3 Estimarea functiei de utilitate $i a |parametrilor asociati Odata cunoscuta forma functiei de utilitate, se poate face analiza pertinent& la nivelul consumatorului in cea ce priveste alegerile optime etc. si de asemenea se pot calcula o serie de indicatori ai utilititii sau derivati din aceasta. Dar marea problema o constituie identificarea formei functiei de utilitate, aspect la care ne vom referi in continuare. Capitolul 2. Preferingele consumatorului si restrictia de buget 49 in vederea gasirii formei functiei de utilitate, este necesara cunoasterea unei serii de date pe o perioada lunga de timp, tocmai pentru ca functia de utilitate estimati si respecte cat mai bine evolutia reali a fenomenului. Pentru exemplificare totusi vom merge pe o serie relativ mic de date referitoare la un consumator: o perioadi de 12 luni, analiza se va face pentru un pachet din doua bunuri, in care se cunoaste pretul fiecdrui bun, cantitatea consumata din fiecare, venitul, precum si nivelul satisfactiei Reprezentarea comportamentului consumatorului pe perioada unui an Tabelul 2.2 Luna |p, Pale Utilitatea Jan. 10 | 10 | 1000} 33 41,79 Feb. | 20 | 10 | 1000 | 17,5 27,10 Mar. | 20 | 20 | 1200 | 18 23,87 Apr. 20 | 30 | 1200 | 19,2 21,56 Mai. | 30 | 30 | 1200 | 12.8 16,46 _| Jun. 30 | 40 | 1400 | 15,4 17,72__| Jul. 30_| 40 | 1400 | 15,9 : 18,01 Aug. | 30 | 40 | 1500 | 17,5 19,55, Sep. 40 | 30 | 1600 | 13,2 18,39 Oct. | 40 | 50 | 1600 | 14,4 16,20 Nov. | 50 | 60 | 2000 | 13,6 15,79) Dec. | 70 | 60 | 2000 | 10 12,95 Calculand ponderea cheltuielilor cu fiecare bun in total venit in fiecare luna, se obtine: = pentru bunul 1: 0,33; 0,35; 0,30; 0,32; 0,32; 0,33; 0,3 0,33; 0,36; 0,34; 0,35. = pentru bunul 2: 0,67; 0,65; 0,70; 0,68; . 1 Se observa cd ponderea acestor cheltuieli este de aproximativ > pentru bunul 1 si 3 pentru bunul 2, de unde se deduce ca functia de utilitate ce poate 1 estima corect preferinfele consumatorului este U(x,,x,)=x;'x} (functia de utilitate Cobb-Douglas).50 MICROECONOMIE. Teorie si aplicagit Presupunand ca din datele statistice se giseste ca funcfia de utilitate are forma U(x,,x,)=x"x?, cu @, 6 >0, pentru estimarea parametrilor se procedeaz& in felul urmator"”: Din U' =(x/)"(x3)", cu i=1,2,...,T reprezentand perioadele cu datele cunoscute, avem: InU! =ainxi + Binx! (22) Noténdeu: vy, =InU! w, =Inx! z,=Inx! relaia (2.2) devine: v, = aon, + Br, Potrivit metodei celor mai mici patrate, avem de rezolvat problema de optim: 5 min] F(a, B) =D (vy, - on, ~ fe)? « a Conditiile necesare de optim (CNO): ar mep) 0 -23 m0, aw, - fe,)=0 ar(a,p)_.~ ap > aye aod ax wiz; + BYAY = a,v; fa é a de unde se obtin a”, . Din conditia suficienti de optim: d?F(a’,f")>0 alegem acele valori @’, 8 care reprezint& parametrii cdutati. Exemplul 2.3.* Presupunfind functia de utilitate U(x,,x,)=.x%x!, cu @B>0, pentru x,,x, Iudind valorile din tabelul 2.2, se cere si se estimeze parametrii @, 8 cu ajutorul metodei celor mai mici patrate. —_—______ 10 Se aplica metoda celor mai mici patrate (vezi Stancu, S., Econometrie. Teorie $i aplicafii ~utilizdnd EViews, Editura ASE, Bucuresti, 2011, p. 126). Capitolul 2. Preferinfele consumatorului gi restrictia de buget 51 Solutie: Pentru estimarea parametrillor a, putem folosi software-ul statistic EViews7. Tinand cont de datele din tabelul 2.2 si de conditiile necesare de optim (prezentate mai sus), EViews7'' a generat urmatorul output, estimarea realizndu-se cu ajutorul metodei celor mai mici patrate (tabelul 2.3): Informatiile generate de EViews7 - Tabelul 2.3 Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. | LNBUN2 0,333357 0000161 2064,202 _0,0000 LNBUNI 0,666641 —0,000199 348,627 ~—-0,0000 R-squared 1000000 Mean dependent var 2,986039 Adjusted R-squared 1,000000 _S.D. dependent var 0,306220 S.E. of regression 0,000172 Akaike info criterion -14,34380 Sum squared resid 2,97E-07 Schwarz criterion -14,26298 Log likelihood 88,06280 Hannan-Quinn criter. -14,37372 Durbin-Watson stat___1,910934 Conform datelor rezultate in urma prelucrarilor, tabelul 2.3, putem spune c& parametrii estimati, asi au valorile 0,333357, respectiv 0,666641. De asemenea, relatia 2.2 poate fi scrisa: v, = 0.333357, + 0,666641z, Funotia de utilitate este: \ t U(% 5x2) = xP x} (q.e.d.) Coneluzie: functia de utilitate a fost bine definita, ea fiind de tipul Cobb-Douglas. 2.2.4 Forme ale functiei de utilitate Pentru studierea proprietatilor functiei de utilitate, prezinté importanta verificarea concavitatii acesteia. in cele ce urmeazi vom defini functia de utilitate concava si cvasiconcava, precum si conditiile pe care trebuie sa le satisfacd matricea hessian atasaté functiei de utilitate, pentru ca aceasta din urma sa fie concava sau cvasiconcava. "' Vezi Stancu, S., Econometrie. Teorie si aplicafii utilizand EViews, Bucuresti, Editura ASE, 2011, (Capitolul 7, sectiunea 7.8)52 MICROECONOMIE. Teorie si aplicagii Definifia 2.4. Functia de utilitate U: X + R, este concavé, daci pentru oricare ar fix gi x’ X', cu U(x) se pune >. Conditia necesari si suficienti (CNS) ca functia de utilitate U sa fie coneava este ca tofi minorii matricei hessian: U, Uy u, Uy Uy Uy uts| ; U, Up, U, Un Un U,, si fie alternanti in semn, incepand cu semnul minus, deci toate numerele de forma: Wu Un». Uy Un Un.» Uy cy}... | i=Ln _ U, ee SA fie mai mari ca zero si bineinfeles c& si toti U, =i=1,n sa fie mai mici strict ca zero. Cu alte cuvinte, matricea hessian trebuie si fie negativ definita. Exemplul 2.4, Considerim functia de utilitate U(x,,x,)=x)x3, cu Xx, 20. . As ; ; U, Uy Construim pentru aceasta functie matricea hessian: H = oo i Calculim derivatele parfiale ale functiei de utilitate: Capitolul 2. Preferinyele consumatorului si restrictia de buget 53 _ au = 2U 6a Oar, “Axa? Se obfine astfel ca: 6x?x, 2x? Cum U,, = 6x,x} 20, pentru x, 2.0, avem cd functia nu este concava. Definifia 2.6. Funcfia de utilitate’U: X —> R, se numeste cvasiconcava dact oricare ar fix si x’€X, cu U(x) oh ax axe,” Observafie: Daca tofi minorii sunt strict pozitivi, atunci functia de utilitate se numeste strict cvasiconcava. Exemplul 2.5. Fie functia de utilitate U(x,,x,) =x? x, cu x,,x, >0. Calculand derivatele parfiale de ordinul doi, avem c&: yr i(2 2 2x, 0 Cum U,, = 2x, > 0, pentru x,,x, > 0, rezulta ci functia nu este concava. Studiem daca este cvasiconcava. 2x, 2x, 2x,x, Din: (-1)"} 2x, 0 x? |=6xtx, >0,(V)x,,x, >0 xx, x? 0 obfinem ci functia de utilitate este evasiconcava.54 MICROECONOMIE. Teorie si aplicafii Observatie: O functie de utilitate concava este automat cvasiconcava. Reciproca este, in general, falsi. Pentru aplicarea in analiza microeconomica a functiilor de utilitate, acestea trebuie sa aiba la baz ipotezele urmatoare: Ipoteza 2.1. Functia de utilitate este continua gi crescatoare in raport cu vectorul de consum x. Ipoteza 2.2. Functia de utilitate este diferentiabila cel putin de ordinul doi. Ipoteza 2.3. Functia de utilitate este concava. Functia de utilitate poate fi $i convexa (cu plicerea riscului) si liniard (aversiune la risc). 2.2.5 Indicatori ai utilitagii Odata determinata functia de utilitate U(x) pentru un pachet de bunuri X= (2,2, -4X,)", se pot calcula o serie de indicatori referitori la utilitatea consumatorului. Utilitatea marginala: in raport cu un anumit bun j, (U}) reprezinta modificarea absolut a utilitafii totale, ca urmare a cresterii consumului din bunul j cu o unitate, in condifiile in care consumul din celelalte bunuri ramane nemodificat UL) = oe) pentru cazul continu 23) x 7 sau UL (x)= AU(x) _ Uy Xp oop Xj FAK), Kg oe Xq)— UK, Xp, Kad) ned is pentru cazul discret 23) Din ultima relatie se deduce, de asemenea, ca: AU (x) = UL (x)Ax, adici modificarea utilitatii totale ca urmare a cresterii consumului numai dintr-un bun j, in condifiile in care consumul din celelalte bunuri ramane nemodificat, este egali cu produsul dintre utilitatea marginali a unei unitati din bunul j (U},C)) inmultita cu sporul de consum din bunul respectiv (Ax,). De regula, utilitatea marginala, conform adeptilor teoriei cardinale, este in cele mai multe cazuri o functie descrescatoare, in sensul cd, pe masura ce consumul dintr-un anumit bun creste, satisfactia adusa de ultima unitate consumata este mai mica, Totusi, exist cazuri in care adesea este crescatoare, apoi descrescAtoare. Capitolul 2. Preferingele consumatorului si restricfia de buget 55 Aceasti proprietate se regiseste in cea ce este cunoscut ca find legea Ia Jui Gossen’”: » — intensitatea satisfactiei unui bun scade pe masuré ce creste cantitatea consumatd din bunul respecti Legaitura dintre utilitatea marginalA si cea totala este redata in figurile 2.6a. si 2.6b. ¥,,Q) oa 0 a Figura 2.6a Utilitatea marginalé este descrescditoare Utilitatea totala 0 A Figura 2.6b Utilitatea totala obtinuta ca sumé a utilitapilor marginale Pentru cazul cand bunurile sunt analizate intr-un spatiu discret, utilitatea totald se obfine prin insumarea utilitatilor marginale in raport cu bunul 1 (consumul din celelalte bunuri fiind considerat constant). Pentru cazul continuu (bunul respectiv este divizibil) utilitatea marginala a consumarii celei de-a k — unitifi din bunul 1 se calculeazi dupa relatia: fi ~ ULQ@)/, = J UL(x)dx,, unde X2 considerat constant, iar utilitatea totalé a consuméarii a k unitati din bunul | este: U'@)/, zy jut (x)dx, th " Psiholog german, secolul XIX.56 MICROECONOMIE. Teorie si aplicatii Exista totusi cazuri (rare) cand utilitatea unei unitati suplimentare consumate dintr-un bun creste. Este cazul, spre exemplu, al fumatorilor, pentru care 0 {igara fumata in plus creeaza o placere mai mare (nu punem in discutie efectele secundare — destul de nocive — ale fumatului). Rata marginala de substituire intre doua bunuri, din pachetul de bunuri (R,,,) Pe langa utilitatea marginala, la nivelul unui consumator, pornind de la definirea curbei de indiferenta, se poate calcula si rata marginal de substituire" intre doud bunuri, astfel incat satisfactia (utilitatea) consumatorului sa ramana nemodificata. Observatie: Acest indicator are o justificare in a fi calculat, dacé doua bunuri sunt substituibile. Pentru a caracteriza rata marginala de substituire intre doua bunuri, vom presupune consumatorul ce consuma un pachet de n bunuri. Presupunem, de asemenea, ca bunurile i si j sunt substituibile, consumul din celelalte n-2 bunuri ramanand constant. Definitia 2.7. Numim rata marginald de substituire intre bunurile i si j (in care bunul j este cel ce substituie, iar bunul i este cel substituit), notati R,, (ij), ca find cantitatea de bunul j ce substituie o unitate de bunul i astfel incat utilitatea consumatorului si ramana nemodificata: ata Ry lif) =-t = La) (4) Us) Pentru a infelege aceasta relatie de calcul, se pleaca de la curba de indiferenta Usp ones Kip vey Xjp coy Xq) =U, U = dat (25) Aplicdm diferentiala totala in relafia (2.5) si obtinem: UO ee 3Ux, Ux, Ux, U(x) + dx, 4.2 UO) 9 =du=0 Ux, / Ux, Deoarece numai consumul din bunurile i si j se modifica, ultima relatie se mai poate scrie: 0+0+ +O) 6 4.04..40+ VO ae +0+..40=0 3Ux, Ux, dx Scofand raportul + avem: de, OU() dx ox, ULG) - . --& i_ _ Us) _panta curbei de indiferenta. Rul) =~ = BUG ~ UH) : Es '’ Allais, M. a folosit conceptul de ,,dezirabilitate relativa” a bunului / in raport cu bunul j Capitolul 2. Preferintele consumatorului si restrictia de buget 57 Exemplul 2.6, Calculim utilitatea marginal si rata marginala de substituire intre doua bunuri, pentru o functie de tip Cobb-Douglas: U(x,,x,) = Utilitatea marginala in raport cu bunul | este: i aul UL(x)= OU (a) xf x, U(x) ax, : respectiv in raport cu bunul 2: 4, -OU(s Ug) = ZO) cane ge! Byes = Bucy Ox, Py x, Ca urmare, rata marginala de substituire intre bunurile 1 si 2 este: Ry (1,2) = Fa. - UG) Bx, Pentru cazul preferintelor convexe'’ rata marginalé de substituire a bunurilor creste pe masur ce creste consumul din bunul | si deci scade consumul din bunul 2 (adica ne deplasam in jos pe curba de indiferenti w din figura 2.7). Figura 2.7 Rata marginala de substituire in cazul trecerii de la punctul A Ja punctul B pe curba de indiferenja u Asa cum rezulta si din definitia ratei marginale de substitutie a bunurilor, aceasta este egala cu panta dreptei ce trece prin punctele A si B (in mod generic). Sau, altfel spus, rata marginal de substituire este egald cu panta dreptei tangente la curba de indiferenta u, ce este paraleli cu dreapta determinata de punctele A, B. i : “ Vezi paragraful referitor la preferinte convexe.58 MICROECONOMIE. Teorie $i aplicapii intre proprictatea ratei marginale de substituire intre doua bunuri de a fi crescitoare sau descresc&toare si functia de utilitate evasiconcava se poate stabili o legatura in sensul cd: Daca functia de utilitate este cvasiconcava (nestrict sau strict) atunci rata marginalé de substituire intre doud bunuri perfect substituibile este crescditoare. Demonstraia o vom face pentru o functie de utilitate U(x,,x3) - Fie 0 curba de izoutilitate data de: I(x) = {v/U(x,x,) =u, u — dat} Aplicand diferentiala totala in relatia U(x,,...) = vom obfine: ou U,dx, +U, dx, = du =0, unde Uj ae i Fie R,,(1,2)=— dea Us Din U(a) evasiconcava avem ca: Wn On UY U,, Uy U,]20=U,UU, +UUU, -UPU,, -UU,, 20 U, U, 0 Cum bunurile sunt presupuse perfect substituibile, avem ci U,, =U), de unde inegalitatea conduce la: U}Uy +U2U,, —2U,,UU, $0 Din relatia a =r obfinem apliciind diferentiala: _-U,dU, +U dU, _U,\U dx, + Unde.) -U,(U,dx, +U nde) eee dr dx, UU, UU, = Lee dx, dk, de unde: = _ Capitolul 2. Preferinjele consumatorului si restrictia de buget 59 = 2UU Uy -U'Uy -UUy, , 9 U; Teorema 2.1 (a lui Euller). Daca functia de utilitate U(x) este omogena de gradul k si diferentiabila in orice punct x#0, (cu xe X CR", x consum posibil), atunci: & ox, vector de KU(x), pentru k 20 Demonstrafie: Din omogenitatea de ordinul k a functiei de utilitate U(Ax) = A4U(x), cu k 20 aplicand diferentiala in raport cu A in ambi membri obfinem: > membrul stang: dU(Ax) _< OU(Ax) 9(Ax,) _ 4 OU(Ax) aa 2 Ey “2 a(ax,) > membrul drept: KAU (x) aluco|_ on de unde se obtine egalitatea dorita. 2.3 Caracterizarea utilitafii asteptate, pentru cazul stochastic 2.3.1 Ipoteze ale utilitagii asteptate Fie (Q,C,) un camp de probabilitate, in care Q reprezinta starile naturii, C este o o-algebra'® pe multimea evenimentelor, care, atunci cind multimea Q este finiti, devine chiar multimea partilor lui Q. Elementul w al lui Q descrie complet variabilele exogene. |t este o masura introdusi pe C si aratf probabilitatea efectiva a evenimentelor din C. 'S Vezi Neculdescu, C.; Veghes, O., Introducere in algebrd liniard, Bucuresti, Editura ASE, 200576 MICROECONOMIE. Teorie si aplicajii Pentru explicitarea curbelor de indiferenta se poate considera functia de utilitate ca fiind de forma: U(%,x,) = ax, - Br, af >0 (2.11) de unde curbele de indiferenté sunt date de: ane aa Deci, pe misura ce creste consumul din produsul 1 (bun), creste si consumul din produsul 2 (rau) astfel incat utilitatea rimane nemodificata. cu 1 —nivel de utilitate dat. (11) Exemplul 2.12. Conceperea unui articol pentru o revista economic este »bunul” ce aduce satisfactie, in timp ce functionarea unui aparat de radio simultan (,,bunul” rau) poate constitui un element disturbator. Astfel, daci in conditii de liniste articolul poate fi seris, spre exemplu in trei_ ore, funcfionarea radioului simultan prelungeste scrierea acestuia, spre exempl, la cinci ore. in acest caz, considerdnd curba de indiferenta de nivel w=, avem: > pentru prima situatie: a x3~ 8x0 =1; > pentru a doua situatie: @x5-fx5=1 z 1 de unde se obtine ci: @ =~ si B= rt 5 "fs Deci functia de utilitate este, in acest caz: U(x,,x, Preferinte omotetice Presupunem ca alocatiile de consum (x,,x,) si (x!,x!) astfel incét (%,2,)> (x;,x}). Atunci, spunem c& preferintele consumatorului sunt omotetice daca din (x,,x,) > (x},x}) rezultd c& si (Ax,,Ax,)> (Ax! ,Ax!), oricare ar fi A>0. 2.5 Restrictia de buget Nevoile consumatorilor fiind din ce in ce mai mari si mai diversificate este absolut necesar a le pune de acord cu bugetul (venitul, resursele) care, dupa cum se stie, este limitat. Pentru a satisface un anumit nivel de utilitate dorit, consumatorul trebuie si foloseascd un venit minim sau, altfel spus, cu un venit dat trebuie si satisfacd cel mai inalt nivel de utilitate posibil a fi realizat. in acest context apare necesar a cunoaste venitul de care dispune consumatorul si modul cum acesta poate fi distribuit pe cele n bunuri””, Vom presupune pentru inceput ca venitul consumatorului la un moment dat este cunoscut $i notat prin V si, de asemenea, vectorul preturilor celor n bunuri simbolizat prin P= (Py, P25 5Pis es Pn) * in exemple se va merge pe cazul particular, cdnd pachetul de bunuri va fi format numai din dou’ tipuri de bunuri, pentru a permite si o mai bund vizualizare grafica Capitolul 2, Preferinfele consumatorului si restricfia de buget 7 Restrictia de buget in acest caz va fi: DX + PaXy tot PX, toot PyX, SV 2.12) sau in cazul particular cu doua bunuri: DX, + Boxy SV (2.12) cu reprezentarea graficd data in figura urmatoare. ; ; Zona hasurata din figura 2.24 reprezinté mulfimea pachetelor de bunuri ce pot fi cumparate dispundnd de venitul V. i ; Dreapta bugetului” reprezinti combinatia maxima de bunuri ce pot fi procurate cu ajutorul venitului V si este data de relat ge (2.13) x zl PL restrictiei de buget =— Pr panta v Py Figura 2.24 Restricfia de buget in cazul pachetului format din doudé bunuri 0 x Pornind de la relafia: p,x, + px, =V gi presupundnd ci se modifica partea de consum din fiecare tip de bun cu Ax,, respectiv Ax,, in conditiile in care preturile unitare si venitul ramén nemodificate, atunci vom avea: Dix, + PAX + P2Xy + P,Ar, =V 0 sau mai mult: de unde: p,Ax, + p,Ax, Ae 2 PL (2.14) Ay Pp, Dar membrul stang al egalitafii (2.14) reprezinti rata marginali de substituire intre cele doua bunuri, in timp ce membrul drept este dupa cum am vazut panta restrictiei de buget. *' in continuare, restrictia de buget va fi presupusa indeplinita cu egalitate.78 MICROECONOMIE. Ieorie $i aplicagiy fn continuare vom prezenta céteva situatii uni ' nuare a situafii unilateral modificarea restrictiei de buget. ® care conduc Ia Y atunci cnd se modifica preful unui lelalte elemente ramana preful unui bun, celelal ‘ Ite elemente ramanand , Vom presupune cA pretul bunului 1 creste (respectiv scade) devenind Di (respectiv p’’). f Restrictia de buget va fi in acest caz: Pu . . Pr respectiv: x, =-24 y, aa eee P, Py Py Cele doua inegalitati sunt evidente, intrucat: i) in prima variant P, 1, situafia este inversi. Daca venitul creste proportional cu cresterea preturilor bunurilor apare fenomenul cunoscut sub denumirea de iluzie monetard, in sensul ci mérirea venitului consumatorului creeaz o falsi impresie acestuia ci poate procura mai multe bunuri cu acest venit si aceasta din cauzi cA si preturile au crescut proportional, deci puterea de cumparare rimane nemodificata.80 MICROECONOMIE. Teorie si aplicapit % v a —— pantele restrictiilor de buget Ip, i Py raman aceleasi Pr % ma Ip, Figura 2.27 Restrictia de buget in cazul inifial si atunci cdnd 0 < k <1, respectiv k>1 2.6 Impactul taxelor si subsidiilor asupra restrictiei de buget Pornind de la restrictia de buget initialé, multimea consumurilor posibile la nivelul consumatorului poate fi influentata si de alti factori decat cei prezentati mai inainte: vectorul preturilor si venitul consumatorului. Dintre acestia, un rol important il au taxele si subsidiile. Taxa reprezinti o suma de bani pe care o plateste, de regul, consumatorul in plus (peste preful initial) pentru achizitionarea unui produs sau serviciu. fn continuare, se face ipoteza cA intreaga taxa este platita de consumator. Taxa poate fi aplicata pe cantitate si pe valoare. = Taxa pe cantitate (7,) este acea suma de bani pe care consumatorul 0 pliteste in plus pentru fiecare unitate achizitionata din bunul pe care s-a aplicat taxa. Noua restrictie de buget va avea forma: (p+ t.)x, + px, =V (2.16) atunci cand taxa pe cantitate s-a aplicat bunului 1. Capitolul 2. Preferinfele consumatorului si restrictia de buget 81 % +2 noua restrictie de buget (panta=- 21 ** y a restrictia de buget initiala (panta=— A Vv ptt = af = yA Figura 2.28 Restrictia de buget si mulfimea consumurilor posibile, inainte sidupa aplicarea taxei pe cantitate Restrictia de buget se mai poate scrie in acest caz: Vv — (2.16') Pr de unde se deduce c& panta pentru noua restrictie de buget este mai mare decat cea ee . tf infiali, deci; 27%, Pi Se observa ci, in cazul aplicirii taxei pe cantitate, multimea de admisibilitate a consumurilor posibile se ingusteaz& (vezi zona hagurata din figura 2.28). Exista si situafii cénd taxa pe cantitate se aplicA numai pentru o parte a cantitifii achizitionate dintr-un bun. Exemplul de mai jos vine s& reliefeze acest aspect, Exemplul 2.13, Presupunem ci un consumator are un venit de 24 u.m. pentru a cumpiira doud tipuri de bunuri 1 si 2. Bunul | are preful unitar inainte de aplicarea taxei pe cantitate de 4 u.m., iar bunul 2 de 6 u.m. Se aplic& 0 tax de 0,25 pentru fiecare unitate din bunul 1 consumati in plus peste primele dou unitati (deci nu se aplica taxa pentru primele dou unititi)..82 MICROECONOMIE. Teorie si aplicagij ‘Trasarea noii restrictii de buget este redatd in figura urmatoare: Figura 2.29 Restrictia de buget inainte si dupa aplicarea taxei pe cantitate $i corespunzditor, mulfimea alocayiilor de consum posibile Avem restrictia de buget initial: 4x, +6x, =24 Restrictia de buget dupa aplicarea taxei pentru cantitatea cumpirata din bunul 1 ce depaseste doud unitai: * pentru primele dowd unititi consumate din bunul 1 preful find nemodificat, ne situm cu noua restrictie de buget pe cea inifiali; ¢ cheltuielile cu procurarea primelor doud unitati din bunul 1 sunt de 8 u.m., suma care mai rémane fiind de 16 um. * cele 16 u.m vor fi destinate procurarii combinatiei din cele doua bunuri pentru care prefurile sunt acum p,+¢,,p,, i deci restrictia de buget devine: 4,25x, + 6x, =16 Reprezentarea acestei portiuni a noi restricfii de buget este redata in figura 2.29, * Taxa pe valoare (¢,) este acea suma pe care consumatorul trebuie si © plateasca in plus pentru fiecare unitate din preful initial al bunului asupra ciruia s-a aplicat taxa, Noua restrictie de buget va fi, in acest caz: (+4) px + px, =V, 1,>0 (2.17) atunci cand taxa pe valoare se aplic& bunului 1, Capitolul 2. Preferinjele consumatorului si restricfia de buget 83 xX, noya restrictie de buget Vy 1+ a (pana =—+4)P y P2 Pr restricfia inifiald de buget (panta =— Pi ) Pr =e ptt) Py Figura 2.30 Restrictia de buget si multimea consumurilor posibile, inainte si dupa aplicarea taxei pe valoare Restricfia de buget se mai poate scrie in acest caz: Ot VY 17) Pr Pr de unde, similar cu cazul anterior, se deduce c& panta noi restrictii de buget este a. oe ; mai mare decat pentru cea initiata: C*40P1 , Pi Pr Observatie:. Pentru a compara care dintre aceste taxe este mai costisitoare pentru consumator, trebuie s studiem care este raportul pantelor noii restrictii de buget: Pitt Pr Avem urmitoarea discufi i,) daca t, <1, p, , atunci este mai costisitoare taxa pe valoare (mulfimea de admisibilitate a consumurilor este mai mica); i,) dac& ¢, =1,p,, atunci ambele tipuri de taxe au un efect similar; C+) Pitt _— ptt +h) pth i,) dac& 1, >1,p,, atunci este in avantajul consumatorului taxa pe valoare. «Taxa pe venit este suma pe care consumatorul o plateste direct din venit. Aceast tax pe venit poate fi in sumé fix sau variabil&: ¢ taxa in suma fixi (7). Restrictie de buget modificati va fi in aceasta situatie: Dix, + yx, =V-T, O0 (2.22) © subsidii pe venit in suma variabila (s): DX, +P:% =(1+5)¥, O xi (p.V)=V [max]U(x,,x,) a se Gua) PX + P2Xy si are urmtoarea rezolvare: ¢ Interpretarea economici a multiplicatorului lui Lagrange (A) Aplicand diferentiala total in problema (3.1) atat functiei de utilitate, cat si restrictiei de buget, in ipoteza ca preturile sunt cunoscute, se obtine: dU (x)

{U2 (x)- (3.2) co a a - PX, + Py si deci 2= Ww’ adic& utilitatea marginala a venitului, semnificdnd cu cat creste a Utilitatea la o crestere cu o unitate a venitului.| 106 MICROECONOMIE. Teorie si aplicayi Revenind la figura 3.1 se observa c& pentru atingerea unui nivel cat maj mare de utilitate, venitul consumatorului urmeaza a se consuma in intregime. Pe de alté parte, consumand intregul venit disponibil V, se poate realiza nivelul de utilitate %,i si respectiv i... Dar cum scopul consumatorului este de asi maximiza satisfactia, rezult c& alegerea optima este aceea pentru care dreapta de buget este tangent la 0 curba de indiferenti, adic& panta dreptei bugetului [4] P: ULLx) este egal cu panta curbei de indiferenta, (vezi relatia 3.3). 3.1.2 Cererea compensati A doua situafie — este aceea in care cunoscand vectorul preturilor bunurilor, p, si nivelul de utilitate dorit a fi obtinut (7), consumatorul are de rezolvat problema de optim: [min}{p,x, + PsXy} pe restrictia 3.6) Ux care implica parcurgerea urmatorilor pasi: Pasul 1. Se construieste lagrangeanul problemei: L(%1.%,,A)= Px, + px, —AU(x,.x, )-i7] Pasul 2. Condifiile necesare de optim: Bg [av =o ar, x 0 = ak 9 _ oa U(x)=a de unde: Uns) _ py apitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 107 Rezolvand sistemul dat de conditiile necesare de optim, se obfine cererea ima din cele doua bunuri in acest caz: fens (3.7) eunoscutt si sub denumirea de cerere compensatdi sau de tip Hicks. Pasul 3. Condifia suficienta de optim este ca diferentiala totala de ordinul 2a lagrangeanului in punetul (x;",x;") sa fie pozitiva. intr-o reprezentare grafic, avem: a Va P2 Vonin P2 ia P2 i, a x 5 Vo Vag Ba A Py Py Figura 3.2 Alegerea optima atunci cand utilitatea consumatorului gi vectorul preturilor bunurilor sunt cunoscute Dupi cum se poate observa, cu venitul V, nu se poate obfine nivelul de utilitate dorit w , in timp ce venitul V, permite obfinerea nivelului de utilitate 7 dar si a unui nivel de utilitate superior i, (@, >i). in consecinfa, alegerea optim’ (xj",x!") se face in acel punct unde o dreapta a bugetului este tangenta la curba de indiferenfé data (similar cu cazul anterior, panta dreptei bugetului si fie egal cu panta curbei de indiferenta)..